Proces izentalpic
{{#invoke:Sidebar |collapsible
| bodyclass = plainlist
| titlestyle = padding-bottom:0.3em;border-bottom:1px solid #aaa;
| title = Termodinamică
| imagestyle = display:block;margin:0.3em 0 0.4em;
| image =
| caption = Schema unei mașini termice Carnot
| listtitlestyle = text-align:center;
| expanded = sisteme
| list1name = ramuri | list1title = Ramuri | list1 = Format:Flatlist
| list2name = principii | list2title = Principii | list2 = Format:Flatlist
| list3name = sisteme | list3title = Sisteme | list3 = Format:Flatlist
Format:Sidebar
| list4name = proprietăți | list4title = Propertăți ale sistemelor
| list4 =
Format:Sidebar
| list5name = material | list5title = Proprietăți ale materialelor | list5 =
| Capacitate termică masică | ||||||
| Coeficient de compresibilitate | ||||||
| Coeficient de dilatare volumică |
| list6name = ecuații | list6title = Ecuații | list6 = Format:Flatlist
- Teorema lui Carnot
- Teorema lui Clausius
- Relația fundamentală
- Ecuația căldurii
- Legile gazelor
- Stări corespondente
Format:Endflatlist Format:Flatlist
| list7name = potențiale | list7title = Potențiale | list7 = Format:Unbulleted list Format:Flatlist
| list8name = istorie | list8title = Format:Hlist | list8 =
Format:Sidebar
| list9name = personalități | list9title = Personalități | list9 = Format:Flatlist
- Bernoulli
- Boltzmann
- Bridgman
- Carathéodory
- Carnot
- Clapeyron
- Clausius
- de Donder
- Duhem
- Gibbs
- von Helmholtz
- Joule
- Kelvin
- Lewis
- Massieu
- Maxwell
- von Mayer
- Nernst
- Onsager
- Planck
- Rankine
- Smeaton
- Stahl
- Tait
- Thompson
- van der Waals
- Waterston
Format:Endflatlist | below =
}}
În termodinamică un proces izentalpic[1][2] sau proces izoentalpic[3][4] este un proces care continuă fără nicio modificare a entalpiei, Format:Mvar; sau a entalpiei masice, Format:Mvar.[5]
Descriere
Dacă un proces în stare de echilibru, staționar, este analizat utilizând un volum de control, tot ce se află în afara volumului de control este considerat a fi „împrejurimi”.[6] Un astfel de proces va fi izentalpic dacă nu există transfer de căldură către sau dinspre împrejurimi, nu există nici lucru mecanic efectuat asupra sau de către împrejurimi și nu există vreo modificare a energiei cinetice a fluidului de lucru.[7] Pentru ca un proces să fie izentalpic aceste condiții sunt suficiente, dar nu sunt necesare. Condiția necesară pentru ca un proces să fie izentalpic este ca suma fiecăruia dintre termenii bilanțului energetic, alții decât entalpia Format:Mvar — adică energia internă Format:Mvar, lucrul mecanic Format:Mvar, căldura Format:Mvar, modificările energiei cinetice Format:Mvar etc. — să se anuleze reciproc, astfel încât entalpia să rămână neschimbată. Pentru un proces în care efectele magnetice și electrice (printre altele) au contribuții neglijabile, bilanțul energetic asociat poate fi scris ca
unde Format:Mvar și Format:Mvar sunt parametrii de stare ai sistemului: presiunea, respectiv volumul.
Dacă trebuie ca
Un proces de laminare este un bun exemplu de proces izentalpic în care în fluid pot avea loc modificări semnificative de presiune și temperatură, și totuși suma netă a termenilor asociați din bilanțul energetic este nulă, făcând astfel ca transformarea să fie izentalpică. Declanșarea unei supape de siguranță pe un vas sub presiune este un exemplu de proces de laminare. Entalpia masică a fluidului din interiorul vasului sub presiune este aceeași cu entalpia masică a fluidului care iese prin supapă.[7] Dacă se cunoaște entalpia masică a fluidului și a presiunii din afara vasului sub presiune, este posibil să se determine temperatura și viteza fluidului care scapă.
Într-un proces izentalpic:
- ,
- .
La un gaz ideal un proces izentalpic este izotermic deoarece unde Format:Mvar este numărul de moli de fluid, Format:Mvar este capacitatea termică masică la presiune constantă iar Format:Mvar este temperatura. Cum Format:Mvar și Format:Mvar nu sunt nule, rezultă că Format:Math, adică Format:Math
Note
- ↑ Format:Dexonline
- ↑ Ioan Vlădea, Tratat de termodinamică tehnică și transmiterea căldurii, București: Editura Didactică și Pedagogică, 1974, p. 132
- ↑ Format:Dexonline
- ↑ Ilie Ivanov, Fizica (curs an I), 4.1 Principiul al doilea al termodinamicii pentru procese ireversibile, Universitatea Politehnica din București, 2013, p. 64, accesat 2024-08-12
- ↑ Format:En icon Format:Cite book
- ↑ Van Wylen, Sonntag, 1985, Section 2.1
- ↑ 7,0 7,1 Van Wylen, Sonntag, 1985, Section 5.13
Bibliografie
- Format:En icon G. J. Van Wylen, R. E. Sonntag (1985), Fundamentals of Classical Thermodynamics, John Wiley & Sons, Inc., New York Format:ISBN