Proprietăți ale materialelor (termodinamică)

De la testwiki
Sari la navigare Sari la căutare

{{#invoke:Sidebar |collapsible | bodyclass = plainlist | titlestyle = padding-bottom:0.3em;border-bottom:1px solid #aaa; | title = Termodinamică | imagestyle = display:block;margin:0.3em 0 0.4em; | image = | caption = Schema unei mașini termice Carnot | listtitlestyle = text-align:center; | expanded = material

| list1name = ramuri | list1title = Ramuri | list1 = Format:Flatlist

Format:Endflatlist

| list2name = principii | list2title = Principii | list2 = Format:Flatlist

Format:Endflatlist

| list3name = sisteme | list3title = Sisteme | list3 = Format:Flatlist

Format:Endflatlist

Format:Sidebar

| list4name = proprietăți | list4title = Propertăți ale sistemelor

| list4 =

Notă: Parametri conjugați cu italice
Format:Sidebar

| list5name = material | list5title = Proprietăți ale materialelor | list5 =

Capacitate termică masică  c=
TS
NT
Coeficient de compresibilitate  β=
1V
Vp
Coeficient de dilatare volumică  α=
1V
VT


| list6name = ecuații | list6title = Ecuații | list6 = Format:Flatlist

Format:Endflatlist Format:Flatlist

Format:Endflatlist

| list7name = potențiale | list7title = Potențiale | list7 = Format:Unbulleted list Format:Flatlist

Format:Endflatlist

| list8name = istorie | list8title = Format:Hlist | list8 =

Format:Sidebar

| list9name = personalități | list9title = Personalități | list9 = Format:Flatlist

Format:Endflatlist | below =

}}

Proprietățile termodinamice ale materialelor sunt parametri intensivi, care sunt specifici unui material dat. Fiecare este direct legată de o diferențială de ordinul al doilea a unui potențial termodinamic. Exemple pentru un sistem termodinamic simplu cu un singur component sunt:

  • Compresibilitatea izotermică
κT=1V(Vp)T=1V2Gp2
  • Compresibilitatea adiabatică
κS=1V(Vp)S=1V2Hp2
  • Capacitatea termică masică la volum constant
cv=TN(ST)V=TN2AT2
  • Capacitatea termică masică la presiune constantă
cp=TN(ST)P=TN2GT2
α=1V(VT)P=1V2GpT

unde p este presiunea, V este volumul, T este temperatura absolută, S este entropia iar N este numărul de particule.

Pentru un sistem cu un singur component, sunt necesare doar trei derivate secundare de ordinul al doilea pentru a obține pe celelalte, prin urmare sunt necesare doar trei proprietăți ale materialelor pentru a le obține pe toate celelalte. Pentru un sistem cu un singur component, cei trei parametri „standard” sunt compresibilitatea izotermică κT, capacitatea termică masică la presiune constantă cp și coeficientul de dilatare termică α.

De exemplu, următoarele ecuații sunt valabile:

cp=cv+TVα2NκT
κT=κS+TVα2Ncp

Cele trei proprietăți „standard” sunt de fapt cele trei derivate de ordinul al doilea posibile ale energiei libere Gibbs în funcție de temperatură și presiune. Mai mult, luând în considerare derivate precum 3GpT2 și relațiile Schwartz aferente, arată că tripletul proprietăților nu este independent. De fapt, o funcție de proprietate poate fi obținută din celelalte două, până la o valoare de stare de referință.[1]

Principiul al doilea al termodinamicii are implicații asupra semnului unor proprietăți termodinamice precum compresibilitatea izotermică.[1][2]

Note

  1. 1,0 1,1 Format:En icon S. Benjelloun, "Thermodynamic identities and thermodynamic consistency of Equation of States", Link to Archiv e-print Link to Hal e-print
  2. Israel, R. (1979). Convexity in the Theory of Lattice Gases. Princeton, New Jersey: Princeton University Press. doi:10.2307/j.ctt13x1c8g

Bibliografie

Vezi și

Legături externe

Format:Portal