Proces adiabatic

{{#invoke:Sidebar |collapsible
| bodyclass = plainlist
| titlestyle = padding-bottom:0.3em;border-bottom:1px solid #aaa;
| title = Termodinamică
| imagestyle = display:block;margin:0.3em 0 0.4em;
| image =
| caption = Schema unei mașini termice Carnot
| listtitlestyle = text-align:center;
| expanded = sisteme
| list1name = ramuri | list1title = Ramuri | list1 = Format:Flatlist
| list2name = principii | list2title = Principii | list2 = Format:Flatlist
| list3name = sisteme | list3title = Sisteme | list3 = Format:Flatlist
Format:Sidebar
| list4name = proprietăți | list4title = Propertăți ale sistemelor
| list4 =
Format:Sidebar
| list5name = material | list5title = Proprietăți ale materialelor | list5 =
| Capacitate termică masică | ||||||
| Coeficient de compresibilitate | ||||||
| Coeficient de dilatare volumică |
| list6name = ecuații | list6title = Ecuații | list6 = Format:Flatlist
- Teorema lui Carnot
- Teorema lui Clausius
- Relația fundamentală
- Ecuația căldurii
- Legile gazelor
- Stări corespondente
Format:Endflatlist Format:Flatlist
| list7name = potențiale | list7title = Potențiale | list7 = Format:Unbulleted list Format:Flatlist
| list8name = istorie | list8title = Format:Hlist | list8 =
Format:Sidebar
| list9name = personalități | list9title = Personalități | list9 = Format:Flatlist
- Bernoulli
- Boltzmann
- Bridgman
- Carathéodory
- Carnot
- Clapeyron
- Clausius
- de Donder
- Duhem
- Gibbs
- von Helmholtz
- Joule
- Kelvin
- Lewis
- Massieu
- Maxwell
- von Mayer
- Nernst
- Onsager
- Planck
- Rankine
- Smeaton
- Stahl
- Tait
- Thompson
- van der Waals
- Waterston
Format:Endflatlist | below =
}}
Un proces adiabatic[1][2] sau transformare adiabatică[1][2] este o transformare a unui sistem termodinamic în care nu se produce un schimb de căldură cu exteriorul Format:Math.[1][2]
În general, un proces care se petrece destul de repede față de viteza cu care are loc schimbul de căldură, poate fi considerat adiabatic, chiar dacă izolarea termică de mediul exterior nu este perfectă (de exemplu: propagarea sunetelor prin gaze).[3]
Ecuația transformării adiabatice
Transformarea adiabatică a gazului ideal poate fi descrisă de ecuația:[1][2]
unde Format:Mvar este presiunea, Format:Mvar este volumul, iar (doar pentru gaze perfecte):[4]
fiind capacitatea termică masică la presiune constantă, fiind capacitatea termică masică la volum constant, iar este exponentul adiabatic.
Format:Mvar reprezintă numărul gradelor de libertate ale gazului. Format:Mvar poate fi 3 pentru gazele monoatomice, 5 pentru cele biatomice și 6 pentru celelalte gaze.[4]
Curba ce reprezintă variația presiunii în funcție de volum pentru transformarea adiabatică se numește adiabată.[1][2]
Note
Bibliografie
- Bazil Popa (coord.), Manualul inginerului termotehnician, vol. 1, București: Editura Tehnică, 1986
- Ioan Vlădea, Tratat de termodinamică tehnică și transmiterea căldurii, București: Editura Didactică și Pedagogică, 1974