Identități trigonometrice

De la testwiki
Sari la navigare Sari la căutare
Toate funcțiile trigonometrice de unghi θ pot fi construite geometric în termenii cercului unitate cu centrul în  O. Unele dintre aceste funcții nu mai sunt folosite în prezent.
Sinusul și cosinusul unor unghiuri particulare din cercul cu raza egală cu unitatea.

În matematică, identitățile trigonometrice sunt egalități care implică funcții trigonometrice și sunt adevărate pentru fiecare unică valoare a variabilei care apare. Geometric, acestea sunt identități care implică funcții de unul sau mai multe unghiuri. Acestea sunt distincte de identitățile triunghiurilor, care implică atât unghiurile cât și laturile triunghiului. Acest articol acoperă doar identitățile trigonometrice.

Aceste identități sunt utilizate acolo unde apar expresii care implică funcții trigonometrice, care trebuie să fie simplificate. O aplicație importantă este aceea a integralelor care nu conțin funcții trigonometrice, dar care implică folosirea acestor funcții prin aplicarea metodei substituției variabilelor, iar apoi simplificând integrala rezultantă prin identitățile trigonometrice.

Notații

Unghiuri

În general, pentru notația unghiurilor se folosesc literele grecești, precum alpha (α), beta (β), gamma (γ), theta (θ) etc. Sunt larg răspândite câteva modalități de măsurare a unghiurilor care folosesc unități de măsură precum radiani, grade sexagesimale și grade centezimale.

unghiul la centru corespunzător unui cerc întreg  = 360° = 2π radiani  =  400 grade centezimale.

Următorul tablou arată conversiile pentru câteva unghiuri uzuale:

grade 30° 60° 120° 150° 210° 240° 300° 330°
Radiani π6 π3 2π3 5π6 7π6 4π3 5π3 11π6
grade cent 33⅓ grd c 66⅔ grd c 133⅓ grd c 166⅔ grd c 233⅓ grd c 266⅔ grd c 333⅓ grd c 366⅔ grd c
grade 45° 90° 135° 180° 225° 270° 315° 360°
Radiani π4 π2 3π4 π 5π4 3π2 7π4 2π
grade cent 50 grd c 100 grd c 150 grd c 200 grad 250 grd c 300 grd c 350 grd c 400 grad

Dacă nu se specifică altfel, toate unghiurile din acest articol sunt date în radiani, iar unghiurile care se termină prin simbolul (°) sunt date în grade sexagesimale.

Funcții trigonometrice

Funcțiile trigonometrice primare sunt sinusul și cosinusul unui unghi. Acestea sunt câteodată abreviate Format:Math și Format:Math, Format:Mvar fiind unghiul, dar de multe ori parantezele din jurul unghiului sunt omise, scriindu-se Format:Math și Format:Math.

Tangenta, notată tg sau tan, unui unghi este raportul dintre sinus și cosinus:

tanθ=sinθcosθ.

În final putem defini funcțiile reciproce, respectiv, secanta (sec) pentru cosinus, cosecanta (cosec sau csc) pentru sinus și cotangenta (ctg sau cot) pentru tangentă:

secθ=1cosθ,cscθ=1sinθ,cotθ=1tanθ=cosθsinθ.

Funcții trigonometrice inverse

Format:Articol principal Funcțiile trigonometrice inverse sunt funcții inverse parțiale ale funcțiilor trigonometrice. De exemplu, inversa funcției sinus, cunoscută ca arcsin, satisface formula:

sin(arcsinx)=x

iar

arcsin(sinθ)=θpentru π/2θπ/2.

În acest articol sunt folosite următoarele notații pentru funcțiile trigonometrice inverse:

Funcția sin cos tan sec csc cot
Funcția inversă arcsin arccos arctan arcsec arccsc arccot

Identitatea lui Pitagora

Relația de bază dintre sinus și cosinus este identitatea trigonometrică a lui Pitagora:

cos2θ+sin2θ=1

Aceasta poate fi văzută ca o versiune a teoremei lui Pitagora și se deduce din ecuația x2 + y2 = 1 pentru cercul unitate. Această ecuație poate fi rezolvată fie pentru sinus, fie pentru cosinus:

sinθ=±1cos2θșicosθ=±1sin2θ.

Identități similare

Divizând identitatea lui Pitagora prin cos2 θ sau sin2 θ se obțin alte două identități:

1+tan2θ=sec2θși1+cot2θ=csc2θ.

Folosind aceste identități împreună cu identitățile de rapoarte, orice funcție trigonometrică se poate exprima în funcție de alte funcții trigonometrice (cu excepția semnului plus sau minus):

Fiecare funcție trigonometrică este dată în funcție de celelalte cinci.[1]
sinθ= sinθ  ±1cos2θ  ±tanθ1+tan2θ  1cscθ  ±sec2θ1secθ  ±11+cot2θ 
cosθ= ±1sin2θ  cosθ  ±11+tan2θ  ±csc2θ1cscθ  1secθ  ±cotθ1+cot2θ 
tanθ= ±sinθ1sin2θ  ±1cos2θcosθ  tanθ  ±1csc2θ1  ±sec2θ1  1cotθ 
cscθ= 1sinθ  ±11cos2θ  ±1+tan2θtanθ  cscθ  ±secθsec2θ1  ±1+cot2θ 
secθ= ±11sin2θ 
1cosθ  ±1+tan2θ  ±cscθcsc2θ1  secθ  ±1+cot2θcotθ 
cotθ= ±1sin2θsinθ  ±cosθ1cos2θ  1tanθ  ±csc2θ1  ±1sec2θ1  cotθ 

Scurt istoric

Funcțiile versin, coversin, haversin și exsecant au fost folosite în navigație. De exemplu formula haversin-ului a fost folosită pentru a calcula distanța dintre două puncte de pe sferă. În ziua de azi au ieșit din uz și sunt foarte rar folosite.

Name(s) Abbreviation(s) Value [2]
versed sine, versin versin(θ)
vers(θ)
ver(θ)
1cos(θ)
versed cosine, vercosin vercosin(θ) 1+cos(θ)
coversed sine, coversin coversin(θ)
cvs(θ)
1sin(θ)
coversed cosine, covercosin covercosin(θ) 1+sin(θ)
haversed sine, haversin haversin(θ) 1cos(θ)2
haversed cosine, havercosin havercosin(θ) 1+cos(θ)2
hacoversed sine, hacoversin
cohaversine
hacoversin(θ) 1sin(θ)2
hacoversed cosine, hacovercosin
cohavercosine
hacovercosin(θ) 1+sin(θ)2
exterior secant, exsecant exsec(θ) sec(θ)1
exterior cosecant, excosecant excsc(θ) csc(θ)1
coardă crd(θ) 2sin(θ2)

Simetrie, deplasare și periodicitate

Prin examinarea cercului unitate, se pot stabili următoarele proprietăți ale funcțiilor trigonometrice.

Simetria

Deoarece funcțiile trigonometrice sunt ciclice pentru unghiuri, rezultatul este adesea o altă funcție trigonometrică. Acest lucru conduce la următoarele identități:

Ciclic în θ=0[3] Ciclic în θ=π/2
(identitate co-funcție)[4]
Ciclic în θ=π
sin(θ)=sinθcos(θ)=+cosθtan(θ)=tanθcsc(θ)=cscθsec(θ)=+secθcot(θ)=cotθ sin(π2θ)=+cosθcos(π2θ)=+sinθtan(π2θ)=+cotθcsc(π2θ)=+secθsec(π2θ)=+cscθcot(π2θ)=+tanθ sin(πθ)=+sinθcos(πθ)=cosθtan(πθ)=tanθcsc(πθ)=+cscθsec(πθ)=secθcot(πθ)=cotθ

Deplasare și periodicitate

Deplasând funcția cu un anumit unghi, adesea este posibil să obținem o funcție trigonometrică diferită care exprimă rezultatul mult mai simplu. Sunt arătate câteva exemple de funcții deplasate cu Format:Math, Format:Math și Format:Math radiani. Deoarece perioada acestor funcții este Format:Math sau Format:Math, sunt cazuri în care noua funcție este exact aceeași ca cea veche, dar fără deplasare.

Deplasare Format:Math Deplasare Format:Math
Periodică pentru tan și cot[5]
Deplasare Format:Math
Periodică pentru sin, cos, csc și sec[6]
sin(θ+π2)=+cosθcos(θ+π2)=sinθtan(θ+π2)=cotθcsc(θ+π2)=+secθsec(θ+π2)=cscθcot(θ+π2)=tanθ sin(θ+π)=sinθcos(θ+π)=cosθtan(θ+π)=+tanθcsc(θ+π)=cscθsec(θ+π)=secθcot(θ+π)=+cotθ sin(θ+2π)=+sinθcos(θ+2π)=+cosθtan(θ+2π)=+tanθcsc(θ+2π)=+cscθsec(θ+2π)=+secθcot(θ+2π)=+cotθ

Identități ale sumei și diferenței unghiurilor

Ilustrare a formulei sumei
Ilustrarea formulelor pentru sinus și cosinus, evidențiind segmentul de lungime unitate

Ele au fost stabilite pentru prima dată în secolul al X-lea de matematicianul persan Abū al-Wafā' Būzjānī.

O metodă de a demonstra aceste identități este aceea de a aplica formula lui Euler.

Sinus sin(α±β)=sinαcosβ±cosαsinβ[7][8]
Cosinus cos(α±β)=cosαcosβsinαsinβ[8][9]
Tangentă tan(α±β)=tanα±tanβ1tanαtanβ[8][10]
Arcsinus arcsinα±arcsinβ=arcsin(α1β2±β1α2)[11]
Arccosinus arccosα±arccosβ=arccos(αβ(1α2)(1β2))[12]
Arctangentă arctanα±arctanβ=arctan(α±β1αβ)[13]

Exprimare prin produs matricial

Formulele sumei și diferenței pentru sinus și cosinus pot fi scrise sub formă matricială:

(cosϕsinϕsinϕcosϕ)(cosθsinθsinθcosθ)=(cosϕcosθsinϕsinθcosϕsinθsinϕcosθsinϕcosθ+cosϕsinθsinϕsinθ+cosϕcosθ)=(cos(θ+ϕ)sin(θ+ϕ)sin(θ+ϕ)cos(θ+ϕ))

Suma Sinusului și a Cosinusului pentru o infinitate de unghiuri

sin(i=1θi)=odd k1(1)(k1)/2A{1,2,3,}|A|=k(iAsinθii∉Acosθi)
cos(i=1θi)=even k0(1)k/2A{1,2,3,}|A|=k(iAsinθii∉Acosθi)

În aceste două identități apare o asimetrie care nu apare în cazul sumării unui număr finit de unghiuri. În fiecare produs, există numai factori sinus finiți și factori cosinus Format:Ill-wd.

Tangenta sumei mai multor unghiuri

Fie ek (pentru k ∈ {0, ..., n}) polinomul simetric elementar de grad k în variabilele:

xi=tanθi

pentru i ∈ {0, ..., n}, adică:

e0=1e1=1inxi=1intanθie2=1i<jnxixj=1i<jntanθitanθje3=1i<j<knxixjxk=1i<j<kntanθitanθjtanθk    

Atunci

tan(θ1++θn)=e1e3+e5e0e2+e4,

numărul de termeni depinzând de n.

De exemplu:

tan(θ1+θ2)=e1e0e2=x1+x21  x1x2=tanθ1+tanθ21  tanθ1tanθ2,tan(θ1+θ2+θ3)=e1e3e0e2=(x1+x2+x3)  (x1x2x3)1  (x1x2+x1x3+x2x3),tan(θ1+θ2+θ3+θ4)=e1e3e0e2+e4=(x1+x2+x3+x4)  (x1x2x3+x1x2x4+x1x3x4+x2x3x4)1  (x1x2+x1x3+x1x4+x2x3+x2x4+x3x4) + (x1x2x3x4),

și așa mai departe. Cazul general poate fi demonstrat prin inducție matematică.

Secanta sumei mai multor unghiuri

sec(θ1++θn)=secθ1secθne0e2+e4

în care ek este polinomul simetric elementar de grad k de n variabile xi = tan θi, i = 1, ..., n, iar numărul de termeni ai numitorului depind de  n.

De exemplu,

sec(α+β+γ)=secαsecβsecγ1tanαtanβtanαtanγtanβtanγ.

Formula unghiurilor multiple

Tn este polinomul Cebîșev de grad n cosnθ=Tn(cosθ)  [14]
Sn este polinomul de dispersie de grad n sin2nθ=Sn(sin2θ)
Formula lui Moivre, i este unitatea imaginară cosnθ+isinnθ=(cos(θ)+isin(θ))n    [15]
1+2cos(x)+2cos(2x)+2cos(3x)++2cos(nx)=sin((n+12)x)sin(x/2).

Această funcție de x fiind nucleul lui Dirichlet.

Formulele unghiurilor duble, triple și a jumătății de unghi

Acestea pot fi obținute fie din identitățile sumei și diferenței, sau din formulelor multiplilor unghiurilor:

Formula unghiului dublu[16][17]
sin2θ=2sinθcosθ =2tanθ1+tan2θ cos2θ=cos2θsin2θ=2cos2θ1=12sin2θ=1tan2θ1+tan2θ tan2θ=2tanθ1tan2θ cot2θ=cot2θ12cotθ
Formula unghiului triplu[14][18]
sin3θ=3sinθ4sin3θ cos3θ=4cos3θ3cosθ tan3θ=3tanθtan3θ13tan2θ cot3θ=3cotθcot3θ13cot2θ
Formula jumătății unghiului[19][20]
sinθ2=±1cosθ2 cosθ2=±1+cosθ2 tanθ2=cscθcotθ=±1cosθ1+cosθ=sinθ1+cosθ=1cosθsinθ cotθ2=cscθ+cotθ=±1+cosθ1cosθ=sinθ1cosθ=1+cosθsinθ

Faptul că formula unghiului triplu pentru sinus și cosinus implică puterile aceleiași funcții permite să se facă legătura dintre trisecțiunea unghiului cu rigla și compasul cu rezolvarea ecuației cubice, arătând că acest lucru este imposibil în general.

Există o formulă de calcul a identității trigonometrice pentru unghiul triplu, dar acesta cere găsirea rădăcinilor pentru ecuația cubică x33x+d4=0, în care x este valoarea necunoscută a funcției sinus a unghiului, iar d este valoarea cunoscută a funcției sinus pentru unghiul triplu. Oricum, discriminantul acestei ecuații este negativ, deci ecuația are trei rădăcini reale din care numai una este soluția căutată, dar niciuna din soluții nu este reductibilă la o expresie algebrică reală, astfel că, se folosesc numere complexe intermediare ale rădăcinii cubice, care se pot exprima numai prin termenii reali ai funcțiilor, folosind funcții hiperbolice.

Sinus, cosinus și tangenta unghiurilor multiple

Pentru unghiuri multiple specifice, acestea rezultă din formulele specifice de adunare a unghiurilor, în timp ce formula generală a fost găsita de matematicianul francez François Viète.

sinnθ=k=0n(nk)coskθsinnkθsin(12(nk)π)
cosnθ=k=0n(nk)coskθsinnkθcos(12(nk)π)

tan  poate fi scrisă în funcție de tan θ folosind relația de recurență:

tan(n+1)θ=tannθ+tanθ1tannθtanθ.

iar cot  poate fi scrisă în funcție de cot θ folosind relația de recurență:

cot(n+1)θ=cotnθcotθ1cotnθ+cotθ.

Metoda Cebîșev

Metoda Cebîșev este un algoritm recursiv pentru a afla formula celui de al n-lea multiplu al unui unghi cunoscând formulele pentru al (n − 1)-lea și al (n − 2)-lea.[21]

Cosinusul pentru nx poate fi calculat din cosinusurile pentru (n − 1)x și (n − 2)x după cum urmează:

cosnx=2cosxcos(n1)xcos(n2)x

Similar sin(nx) poate fi calculat din sinusul pentru (n − 1)x și (n − 2)x:

sinnx=2cosxsin(n1)xsin(n2)x

Pentru tangentă este valabilă relația:

tannx=tan(n1)x+tanx1tan(n1)xtanx

Tangenta mediei

tan(α+β2)=sinα+sinβcosα+cosβ=cosαcosβsinαsinβ

Setând α sau β la 0 găsim formula uzuală a tangentei jumătății unghiului.

Produsul infinit al lui Viète

cos(θ2)cos(θ4)cos(θ8)=n=1cos(θ2n)=sin(θ)θ=sincθ.

Formulele puterilor

Se obțin rezolvând versiunile a doua și a treia a formulelor cosinusului unghiului dublu.

Sinus Cosinus Altele
sin2θ=1cos2θ2 cos2θ=1+cos2θ2 sin2θcos2θ=1cos4θ8
sin3θ=3sinθsin3θ4 cos3θ=3cosθ+cos3θ4 sin3θcos3θ=3sin2θsin6θ32
sin4θ=34cos2θ+cos4θ8 cos4θ=3+4cos2θ+cos4θ8 sin4θcos4θ=34cos4θ+cos8θ128
sin5θ=10sinθ5sin3θ+sin5θ16 cos5θ=10cosθ+5cos3θ+cos5θ16 sin5θcos5θ=10sin2θ5sin6θ+sin10θ512

iar termenii generali al puterilor funcțiilor Format:Nowrap sau Format:Nowrap sunt (pot fi deduși din formula lui Moivre, formula lui Euler sau binomul lui Newton).

Cosinus Sinus
Dacă n este impar cosnθ=22nk=0n12(nk)cos((n2k)θ) sinnθ=22nk=0n12(1)(n12k)(nk)sin((n2k)θ)
Dacă n este par cosnθ=12n(nn2)+22nk=0n21(nk)cos((n2k)θ) sinnθ=12n(nn2)+22nk=0n21(1)(n2k)(nk)cos((n2k)θ)

Identitățile produselor prin sumă și al sumelor prin produse

Identitățile produsului prin sumă pot fi demonstrate prin aplicarea formulelor de adunare și scădere a unghiurilor.

Produsul prin sumă[22]
cosθcosφ=cos(θφ)+cos(θ+φ)2
sinθsinφ=cos(θφ)cos(θ+φ)2
sinθcosφ=sin(θ+φ)+sin(θφ)2
cosθsinφ=sin(θ+φ)sin(θφ)2
Suma prin produs[23]
sinθ±sinφ=2sin(θ±φ2)cos(θφ2)
cosθ+cosφ=2cos(θ+φ2)cos(θφ2)
cosθcosφ=2sin(θ+φ2)sin(θφ2)

Alte identități similare

Dacă x, y și z sunt cele trei unghiuri ale oricărui triunghi, sau cu alte cuvinte:

dacă  x+y+z=π ,
atunci  tan(x)+tan(y)+tan(z)=tan(x)tan(y)tan(z).

Dacă oricare unghi x, y sau z este un unghi de 90°, ambele părți ale egalului sunt infinite, dar nu sunt nici +∞ nici −∞. Pentru scopul actual are sens doar adăugarea punctului de la infinit de pe axa reală, abordată de tan(θ) drept tan(θ), fie prin valori pozitiv crescătoare, fie prin valori negativ descrescătoare. Aceasta este compactificarea topologică a axei reale.

dacă  x+y+z=π ,
atunci  sin(2x)+sin(2y)+sin(2z)=4sin(x)sin(y)sin(z).

Identitatea cotangentă a lui Hermite

Charles Hermite a demonstrat următoarea identitate.[24] Presupunând că a1, ..., an sunt numere complexe, fară ca două din ele să difere printr-un multiplu întreg al lui  Format:Math. Fie

An,k=1jnjkcot(akaj)

(în particular, A1,1, fiind un produs vid este 1). Atunci

cot(za1)cot(zan)=cosnπ2+k=1nAn,kcot(zak).

Cel mai simplu și netrivial exemplu este cazul  n = 2:

cot(za1)cot(za2)=1+cot(a1a2)cot(za1)+cot(a2a1)cot(za2)

Teorema lui Ptolemeu

Dacă w+x+y+z=π
Atuncisin(w+x)sin(x+y)=sin(x+y)sin(y+z)=sin(y+z)sin(z+w)=sin(z+w)sin(w+x)=sin(w)sin(y)+sin(x)sin(z).

A patra identitate este teorema lui Ptolemeu adaptată limbajului trigonometric.

Combinații liniare

Din anumite puncte de vedere este important de știut că orice combinație liniară a undelor sinusoidale cu aceeași perioadă sau frecvență, dar defazată, este de asemenea o undă sinusoidală cu aceeași perioadă sau frecvență, dar cu alt defazaj. În cazul unei combinații liniare de unde sinus și cosinus[25] (cosinus care este de fapt tot sinus dar defazat cu Format:Math):

asinx+bcosx=a2+b2sin(x+φ)

în care:

φ={arcsin(ba2+b2)dacă a0,πarcsin(ba2+b2)dacă a<0,

sau echivalent

φ=arctan(ba)+{0 dacă a0,π dacă a<0.

Mai general, pentru un defazaj arbitrar:

asinx+bsin(x+α)=csin(x+β)

în care:

c=a2+b2+2abcosα,

iar

β=arctan(bsinαa+bcosα)+{0 dacă a+bcosα0,π dacă a+bcosα<0.

Alte sume ale funcțiilor trigonometrice

Suma sinusurilor și a cosinusurilor cu argumente în progresie aritmetica [26]:

sinφ+sin(φ+α)+sin(φ+2α)+  +sin(φ+nα)=sin((n+1)α2)sin(φ+nα2)sinα2.
cosφ+cos(φ+α)+cos(φ+2α)+  +cos(φ+nα)=sin((n+1)α2)cos(φ+nα2)sinα2.

Pentru orice a și b:

acos(x)+bsin(x)=a2+b2cos(xatan2(b,a))

în care atan2(y, x) este generalizarea funcției arctan(y/x) care acoperă întreaga circumferință a cercului.

tan(x)+sec(x)=tan(x2+π4).

Această identitate este convenabilă uneori când ne gândim la gudermannian, care leagă funcțiile trigonometrice de cele hiperbolice fără a recurge la numerele complexe.

Dacă x, y și z sunt trei unghiuri ale oricărui triunghi, adică x + y + z = Format:Math, atunci

cot(x)cot(y)+cot(y)cot(z)+cot(z)cot(x)=1.

Câteva transformări de funcții raționale liniare

Dacă ƒ(x) este o funcție rațională liniară

f(x)=(cosα)xsinα(sinα)x+cosα,

și similar

g(x)=(cosβ)xsinβ(sinβ)x+cosβ,

atunci

f(g(x))=g(f(x))=(cos(α+β))xsin(α+β)(sin(α+β))x+cos(α+β).

Mai concis, dacă pentru toți α avem ƒα ceea ce numim funcța ƒ de mai sus, atunci:

fαfβ=fα+β.

Dacă x este panta unei drepte, atunci ƒ(x) este panta rotației ei printr-un unghi −α.

Funcțiile trigonometrice inverse

arcsin(x)+arccos(x)=π/2
arctan(x)+arccot(x)=π/2.
arctan(x)+arctan(1/x)={π/2,if x>0π/2,if x<0

Structura funcțiilor trigonometrice și a inverselor lor

sin[arccos(x)]=1x2 tan[arcsin(x)]=x1x2
sin[arctan(x)]=x1+x2 tan[arccos(x)]=1x2x
cos[arctan(x)]=11+x2 cot[arcsin(x)]=1x2x
cos[arcsin(x)]=1x2 cot[arccos(x)]=x1x2

Legătura cu funcția exponentială complexă

eix=cos(x)+isin(x)[27] (formula lui Euler),
eix=cos(x)+isin(x)=cos(x)isin(x)
eiπ=1 (identitatea lui Euler),
cos(x)=eix+eix2[28]
sin(x)=eixeix2i[29]

și prin urmare corolarul:

tan(x)=eixeixi(eix+eix)=sin(x)cos(x)

în care i2=1.

Formula produsului infinit

Cu aplicații la funcții speciale, sunt folositoare următoarele produse infinite pentru funcțiile trigonometrice:[30][31] Format:Col-start Format:Col-2

sinx=xn=1(1x2π2n2)
sinhx=xn=1(1+x2π2n2)
sinxx=n=1cos(x2n)

Format:Col-2

cosx=n=1(1x2π2(n12)2)
coshx=n=1(1+x2π2(n12)2)
|sinx|=12n=0|tan(2nx)|2n+1

Format:Col-end

Identități care nu au variabile

Identități curioase

cos20cos40cos80=18

este un caz special al unei identități care conține o variabilă:

j=0k1cos(2jx)=sin(2kx)2ksin(x).

O identitate similară este:

cosπ7cos2π7cos3π7=18,

precum și:

sin20sin40sin80=38.

Similar:

tan50tan60tan70=tan80.

Următoarea probabil că nu este cu adevărat o generalizare a unei identități care să conțină o variabilă (vezi explicația de mai jos):

cos24+cos48+cos96+cos168=12.

Dacă se consideră următoarea identitate, cu unghiurile măsurate în radiani și având valoarea 21 la numitor, obținem:

cos(2π21)+cos(22π21)+cos(42π21)
+cos(52π21)+cos(82π21)+cos(102π21)=12.

Factorii 1, 2, 4 ,5 8 și 10 sunt intregi mai mici decât 21/2 și nu au factori comuni cu numarul 21.

Calculul lui Format:Math

O cale eficientă de a [[Pi|calcula pe Format:Math]] se bazează pe următoarea identitate fără variabile, datorată lui John Machin:

π4=4arctan15arctan1239

sau, alternativ, folosind identitatea lui Leonhard Euler:

π4=5arctan17+2arctan379.

Un mnemonic folositor pentru câteva valori ale sinusului și cosinusului

Pentru câteva unghiuri simple, sinusul și cosinusul iau forma n/2 pentru 0 ≤ n ≤ 4, care sunt ușor de memorat.

sin0=sin0=0/2=cos90=cos(π2)sin(π6)=sin30=1/2=cos60=cos(π3)sin(π4)=sin45=2/2=cos45=cos(π4)sin(π3)=sin60=3/2=cos30=cos(π6)sin(π2)=sin90=4/2=cos0=cos0

Colecție

Raportul de aur φ:

cos(π5)=cos36=5+14=φ2
sin(π10)=sin18=514=φ12=12φ

Vezi și constante trigonometrice exacte.

Calcul diferențial și integral

În calculul diferențial relațiile de mai jos cer ca unghiurile să fie măsurate în radiani. Dacă funcțiile trigonometrice sunt definite în termeni geometrici, derivatele lor pot fi găsite prin verificarea a două limite. Prima este:

limx0sinxx=1,

Verificabilă prin folosirea circului unitate. De asemenea se poate aplica regula lui L'Hopital: derivata sin x este cos x, iar derivata lui x este 1, deci găsim ușor limita știind că cos 0 = 1. A doua limită este:

limx01cosxx=0,

Verificabilă folosind tot regula lui L'Hopital. Dacă sinus și cosinus sunt definite prin seriile lor Taylor, atunci derivatele pot fi găsite prin diferențierea termen cu termen a seriilor de puteri.

ddxsinx=cosx

Restul funcțiilor trigonometrice pot fi diferențiate folosind identitatea de mai sus și regulile de derivare:[32][33][34]

ddxsinx=cosx,ddxarcsinx=11x2ddxcosx=sinx,ddxarccosx=11x2ddxtanx=sec2x,ddxarctanx=11+x2ddxcotx=csc2x,ddxarccotx=11+x2ddxsecx=tanxsecx,ddxarcsecx=1|x|x21ddxcscx=cscxcotx,ddxarccscx=1|x|x21

Identitățile integrale pot fi găsite în "Lista integralelor funcțiilor trigonometrice". Câteva forme generice sunt listate mai jos:

dua2u2=sin1(ua)+C
dua2+u2=1atan1(ua)+C
duuu2a2=1asec1|ua|+C

Implicații

Faptul că diferențierea funcțiilor trigonometrice sinus și cosinus rezultă din combinații liniare ale acelorași două funcții este de importanță fundamentală în multe domenii ale matematicii, precum ecuațiile diferențiale și transformata Fourier.

Definire prin exponențială

Funcție Inversa funcției[35]
sinθ=eiθeiθ2i arcsinx=iln(ix+1x2)
cosθ=eiθ+eiθ2 arccosx=iln(x+x21)
tanθ=eiθeiθi(eiθ+eiθ) arctanx=i2ln(i+xix)
cscθ=2ieiθeiθ arccscx=iln(ix+11x2)
secθ=2eiθ+eiθ arcsecx=iln(1x+1ix2)
cotθ=i(eiθ+eiθ)eiθeiθ arccotx=i2ln(xix+i)
cisθ=eiθ arccisx=lnxi

Diverse

Nucleul lui Dirichlet

Nucleul lui Dirichlet Dn(x) este funcția care apare în ambele părți ale următoarei identități:

1+2cos(x)+2cos(2x)+2cos(3x)++2cos(nx)=sin[(n+12)x]sin(x2).

Convoluția oricărei funcții integrabile de perioadă Format:Math cu nucleul lui Dirichlet coincide cu funcția de gradul n din aproximarea Fourier. Același lucru este valabil pentru orice funcție generalizată.

Extensii ale formulei jumătății unghiului

Dacă facem schimbarea de variabilă:

t=tan(x2),

atunci[36]

sin(x)=2t1+t2 ; cos(x)=1t21+t2 ; eix=1+it1it

în care eix=cos(x)+isin(x)

Aceste substituții sunt folositoare la transformarea funcțiilor sinus și cosinus în funcții raționale de t, pentru a găsi primitivele integralelor.

Note

Format:Listănote

Bibliografie

Vezi și

Legături externe

  1. Abramowitz and Stegun, p. 73, 4.3.45
  2. Abramowitz and Stegun, p. 78, 4.3.147
  3. Abramowitz and Stegun, p. 72, 4.3.13–15
  4. Format:Citat web
  5. Abramowitz and Stegun, p. 72, 4.3.9
  6. Abramowitz and Stegun, p. 72, 4.3.7–8
  7. Abramowitz and Stegun, p. 72, 4.3.16
  8. 8,0 8,1 8,2 Format:MathWorld
  9. Abramowitz and Stegun, p. 72, 4.3.17
  10. Abramowitz and Stegun, p. 72, 4.3.18
  11. Abramowitz and Stegun, p. 80, 4.4.42
  12. Abramowitz and Stegun, p. 80, 4.4.43
  13. Abramowitz and Stegun, p. 80, 4.4.36
  14. 14,0 14,1 Format:MathWorld
  15. Abramowitz and Stegun, p. 74, 4.3.48
  16. Abramowitz and Stegun, p. 72, 4.3.24–26
  17. Format:MathWorld
  18. Abramowitz and Stegun, p. 72, 4.3.27–28
  19. Abramowitz and Stegun, p. 72, 4.3.20–22
  20. Format:MathWorld
  21. Ken Ward's Mathematics Pages, http://www.trans4mind.com/personal_development/mathematics/trigonometry/multipleAnglesRecursiveFormula.htm
  22. Abramowitz and Stegun, p. 72, 4.3.31–33
  23. Abramowitz and Stegun, p. 72, 4.3.34–39
  24. Warren P. Johnson, "Trigonometric Identities à la Hermite", American Mathematical Monthly, volume 117, number 4, April 2010, pages 311–327
  25. Proof at http://pages.pacificcoast.net/~cazelais/252/lc-trig.pdf Format:Webarchive
  26. Michael P. Knapp, Sines and Cosines of Angles in Arithmetic Progression Format:Webarchive
  27. Abramowitz and Stegun, p. 74, 4.3.47
  28. Abramowitz and Stegun, p. 71, 4.3.2
  29. Abramowitz and Stegun, p. 71, 4.3.1
  30. Abramowitz and Stegun, p. 75, 4.3.89–90
  31. Abramowitz and Stegun, p. 85, 4.5.68–69
  32. Abramowitz and Stegun, p. 77, 4.3.105–110
  33. Abramowitz and Stegun, p. 82, 4.4.52–57
  34. Format:Citat carte
  35. Abramowitz and Stegun, p. 80, 4.4.26–31
  36. Abramowitz and Stegun, p. 72, 4.3.23