Relație de recurență

De la testwiki
Sari la navigare Sari la căutare

În matematică, se spune că un șir (an)n este definit printr-o relație de recurență dacă fiecare termen al acestuia poate fi scris ca o funcție de termenii anteriori:

an=f(n,an1,an2,,ank).

Un exemplu de relație de recurență este:

xn+1=rxn(1xn).

Relația de recurență liniară

Un caz particular îl constituie șirurile ce pot fi definite printr-o recurență liniară finită, care este de forma:

an=λ1an1+λ2an2++λkank.

(1)

Acesteia îi corespunde ecuația caracteristică:

xkλ1xk1λ2xk2λk=0.

(2)

Teorema 1. Dacă t este o soluție a ecuației caracteristice (2), atunci șirul (an)n,an=a0tn verifică relația de recurență (1).

Teorema 2. Dacă șirurile (an(1))n,(an(2))n,,(an(k))n îndeplinesc condiția de recurență și sunt liniar independente, atunci orice soluție (a)n se exprimă ca o combinație liniară a șirurilor (a(1))n,(a(2))n,,(a(k))n adică există p1,p2,,pk astfel încât:

an=p1an(1)+p2an(2)++pkan(k),n.

(3)

Teorema 3. Există k șiruri liniar independente ce verifică relația de recurență.

  • Dacă ecuația caracteristică are soluții reale distincte t1,t2,,tk, șirurile sunt:

un(1)=a0t1n,un(2)=a0t2n,,un(k)=a0tkn

(4)
  • Dacă ecuația caracteristică are soluții reale multiple: t1 cu ordinul de multiplicitate l1, t2 cu ordinul de multiplicitate l2,, tm cu ordinul de multiplicitate lm, unde l1+l2++lm=k, șirurile sunt:
un(1,1)=u0(1,1)t1n,un(1,2)=u0(1,2)nt1n,,un(1,l1)=u0(1,l1)nl11t1n (5)
un(2,1)=u0(2,1)t2n,un(2,2)=u0(2,2)nt2n,,un(2,l2)=u0(2,l2)nl21t2n
    
un(m,1)=u0(m,1)tmn,un(m,2)=u0(m,2)ntmn,,un(m,lm)=u0(m,lm)nlm1tmn


Una dintre cele mai simple relații de recurență liniară definește „Șirul lui Fibonacci”, în care fiecare termen este egal cu suma celor doi termeni precedenți:

F0=0,F1=1,Fi=Fi1+Fi2 pentru i2.

Format:Control de autoritate