Cuartică plană
Format:Pentru În geometria algebrică o cuartică plană este o curbă plană de gradul al patrulea. Poate fi definită printr-o ecuație de gradul al patrulea în două variabile (bivariată}:
cu cel puțin unul dintre coeficienții Format:Mvar diferit de zero. Această ecuație are 15 constante. Totuși, înmulțirea cu orice constantă diferită de zero nu modifică curba. Astfel, prin alegerea unei constante adecvate de înmulțire, oricare dintre coeficienți poate fi făcut 1, lăsând doar 14 constante. Prin urmare, spațiul curbelor cuartice poate fi identificat cu Format:Ill-wd Format:Tmath De asemenea, din teorema lui Cramer asupra curbelor algebrice, rezultă că există exact o cuartică care trece printr-un set de 14 puncte diferite aflate în poziția generală, deoarece o cuartică are 14 grade de libertate.
O cuartică poate avea maximum:
- 4 componente conexe;
- 28 de bitangente
- 3 puncte duble ordinare.
Se pot considera cuartice și peste alte corpuri (sau chiar inele), de exemplu peste numerele complexe. În acest fel, se obțin Format:Ill-wd, care sunt obiecte unidimensionale în Format:Tmath dar sunt bidimensionale în Format:Tmath Un exemplu este Format:Ill-wd. În plus, se pot considera curbele din Format:Ill-wd date de polinoame omogene.
Exemple
Diverse combinații de coeficienți din ecuația de mai sus dau naștere la diferite familii importante de curbe, așa cum sunt enumerate mai jos. Format:Col-beginFormat:Col-break
- Bicorn
- Format:Ill-wd
- Format:Ill-wd
- Format:Ill-wd
- Format:Ill-wd
- Format:Ill-wd
- Format:Ill-wd
- Format:Ill-wd

Curba ampersand
Curba ampersand este o cuartică plană dată de ecuația:
Este de genul zero, cu trei puncte duble ordinare, toate în planul real.[1] Format:-

Curba bob de fasole
Curba bob de fasole este o cuartică plană dată de ecuația:
Este de genul zero. Are o singularitate în origine, un punct triplu ordinar.[2][3] Format:-

Curba bicuspidă
Curba bicuspidă este o cuartică plană dată de ecuația:
unde a determină mărimea curbei.
Curba bicuspidă are două puncte de întoarcere, prin urmare este de genul 1.[4] Format:-

Curba nod
Curba nod este o cuartică plană dată de ecuația:
Curba nod are un singur punct triplu în x=0, y=0, prin urmare este o curbă rațională de genul zero.[5] Format:- Format:Imagine multiplă
Curba cruciformă
Curba cruciformă este o cuartică plană dată de ecuația:
unde a și b sunt doi parametri care determină forma curbei.
Curba cruciformă este legată printr-o transformare pătratică standard, x ↦ 1/x, y ↦ 1/y a elipsei a2x2 + b2y2 = 1, deci este o Format:Ill-wd plană rațională de genul zero. Curba cruciformă are trei puncte duble în Format:Ill-wd, în x=0 și y=0, x=0 și z=0 și y=0 și z=0.[6]
Deoarece curba este rațională, poate fi parametrizată prin funcții raționale. De exemplu, dacă a=1 și b=2, atunci
parametrizează punctele de pe curbă în afara cazurilor excepționale în care un numitor este zero. Format:-

Secțiunea spirică
Secțiunile spirice pot fi definite drept curbe cuartice bicirculare care sunt simetrice față de axele x și y. Secțiunile spirice sunt cuprinse în familia Format:Ill-wd și cuprind familia Format:Ill-wd și familia Format:Ill-wd. Numele provine din σπειρα care în greaca veche înseamnă tor.
Ecuația carteziană poate fi scrisă ca:
iar ecuația în coordonate polare ca:
Format:- Format:Imagine multiplă
Trifoliul
Trifoliul este o cuartică plană cu ecuația:[7]
Rezolvând în funcție de y, curba poate fi descrisă de următoarea funcție:
unde cele două apariții ale lui ± sunt independente una de cealaltă, dând până la patru valori distincte ale lui y pentru fiecare x.
Ecuația parametrică a curbei este:[8]
În coordonate polare (x = r cos φ, y = r sin φ) ecuația este
Este un caz particular de Format:Ill-wd cu k = 3. Această curbă are un punct triplu în origine (0, 0) și trei tangente duble.
Note
- ↑ Format:En icon Format:MathWorld
- ↑ Format:En icon Format:Citation
- ↑ Format:En icon Format:MathWorld
- ↑ Format:En icon Format:MathWorld
- ↑ Format:En icon Format:MathWorld
- ↑ Format:En icon Format:MathWorld
- ↑ Format:En icon Format:MathWorld
- ↑ Format:En icon Gibson, C. G., Elementary Geometry of Algebraic Curves, an Undergraduate Introduction, Cambridge University Press, Cambridge, 2001, Format:Isbn. Pages 12 and 78.