Inel (matematică)

De la testwiki
Sari la navigare Sari la căutare

Un inel I=(A,+,*) este o structură algebrică formată dintr-o mulțime suport  A și două operații binare, definite pe produsul cartezian A×A cu valori în  A, numite convențional + (sau operația aditivă) și * (sau operația multiplicativă), astfel încât:

  1. G=(A,+) formează un grup comutativ sau abelian. Elementul neutru al lui G se notează în general cu 0.
  2. S=(A,*) formează un monoid.
  3. Se îndeplinește proprietatea de distributivitate a înmulțirii față de adunare, adică pentru orice x,y,zA:
x*(y+z)=(x*y)+(x*z)
(y+z)*x=(y*x)+(z*x)

Termenul a fost introdus în 1897 de David Hilbert.[1]

Definiții

Dacă operația de înmulțire este comutativă, adică

(x,yA) x*y=y*x atunci inelul A este un inel comutativ.

Dacă A{0} și înmulțirea admite element neutru, adică

(1A) (xA) 1*x=x*1=x atunci inelul A este inel cu unitate sau inel unitar.

Un inel comutativ cu cel puțin două elemente și fără divizori ai lui zero se numește inel integru (sau domeniu de integritate).[2]

Un inel în care orice element (în afară de 0) are invers față de înmulțire se numește corp.

Elementul neutru în raport cu operația + se notează 0 și se numește elementul nul, iar simetricul lui xA în raport cu adunarea se notează x și se numește opusul lui x. În loc de x+(y), vom nota xy.

Dacă A este inel unitar, atunci elementele lui A simetrizabile în raport cu operația multiplicativă se numesc elemente inversabile .

Se notează cu U(A) mulțimea elementelor inversabile ale inelului unitar A, adică

U(A)={xA| x,A,x* x,= x,*x=1}

Fie A un inel. Două elemente x,yA se numesc permutabile dacă x*y=y*x. Un element aA se numește element central dacă el permută cu orice element din inelul A. Mulțimea

C(A):={aA|a*x=x*a,xA}

a tuturor elementelor centrale din A se numește centrul inelului A.

Exemple de inele

  1. Inelul numerelor întregi
    (,+,*) este inel comutativ în care elementul nul este 0 și elementul unitate este 1, iar U()={1,1}.
  2. Inelul numerelor raționale
    (,+,*) este inel comutativ în care elementul nul este 0 și elementul unitate este 1. În plus U()=*.
  3. Inelul numerelor reale
    (,+,*) este inel comutativ în care elementul nul este 0 și elementul unitate este 1. În plus U()=*.
  4. Inelul numerelor complexe
    (,+,*) este inel comutativ cu U()=*.
  5. Inelul n al claselor de resturi modulo n.
    (n,+,*) este inel comutativ, iar U(n)={a^n|(a,n)=1}.

Proprietăți

Fie A un inel. Atunci pentru x,y,zA, avem:

  1. x*0=0*x=0
  2. (x)*y=x*(y)=x*y
  3. (x)*(y)=x*y
  4. x*(yz)=x*yx*z și (yz)*x=y*xz*x
  5. Dacă A este inel cu unitate, atunci (1)*x=x
  6. Dacă n*,atunci definim x1=x și xm=xm1*x,(m2). Pentru m,n*, avem xm+n=xm*xn.

Note

  1. Math93, Une histoire des Mathématiques
  2. Ioan Purdea, Gheorghe Pic, Tratat de algebră modernă, Vol. 1, Editura Academiei Republicii Socialiste România, București, 1977, p. 219

Bibliografie

  • Gheorghe Ivan, Paul Mihai Șușoi, Elemente de teoria polinoamelor și a ecuațiilor algebrice, Editura Ionescu, 2001.
  • Vasile Popuța, Algebră. Curs elementar de structuri fundamentale, Editura Mirton, Timișoara, 1998.

Vezi și