Presiune parțială

Presiunea atmosferică este în mare egală cu suma presiunilor parțiale ale gazelor constituente — oxigen, azot, argon, vapori de apă, dioxid de carbon etc.

{{#invoke:Sidebar |collapsible | bodyclass = plainlist | titlestyle = padding-bottom:0.3em;border-bottom:1px solid #aaa; | title = Termodinamică | imagestyle = display:block;margin:0.3em 0 0.4em; | image = | caption = Schema unei mașini termice Carnot | listtitlestyle = text-align:center; | expanded = proprietăți

| list1name = ramuri | list1title = Ramuri | list1 = Format:Flatlist

• Clasică
• Statistică
• Chimică
• Cuantică

• de echilibruFormat:\de neechilibru

| list2name = principii | list2title = Principii | list2 = Format:Flatlist

• Zero
• Primul
• Al doilea
• Al treilea

| list3name = sisteme | list3title = Sisteme | list3 = Format:Flatlist

• Izolat
• Închis
• Deschis
• Adiabatic

Format:Sidebar

| list4name = proprietăți | list4title = Propertăți ale sistemelor

| list4 =

Notă: Parametri conjugați cu italice

Format:Sidebar

| list5name = material | list5title = Proprietăți ale materialelor | list5 =

Capacitate termică masică	$c=$	$T$ $\partial S$ $N$ $\partial T$
Coeficient de compresibilitate	$\beta =-$	$1$ $\partial V$ $V$ $\partial p$
Coeficient de dilatare volumică	$\alpha =$	$1$ $\partial V$ $V$ $\partial T$

| list6name = ecuații | list6title = Ecuații | list6 = Format:Flatlist

• Teorema lui Carnot
• Teorema lui Clausius
• Relația fundamentală
• Ecuația căldurii
• Legile gazelor
  • ideale
• Stări corespondente

• Relațiile Maxwell
• Relațiile Onsager
• Ecuațiile Bridgman

• Tabel cu ecuații termodinamice

| list7name = potențiale | list7title = Potențiale | list7 = Format:Unbulleted list Format:Flatlist

• Entropie liberă

| list8name = istorie | list8title = Format:Hlist | list8 =

Format:Sidebar

| list9name = personalități | list9title = Personalități | list9 = Format:Flatlist

• Bernoulli
• Boltzmann
• Bridgman
• Carathéodory
• Carnot
• Clapeyron
• Clausius
• de Donder
• Duhem
• Gibbs
• von Helmholtz
• Joule
• Kelvin
• Lewis
• Massieu
• Maxwell
• von Mayer
• Nernst
• Onsager
• Planck
• Rankine
• Smeaton
• Stahl
• Tait
• Thompson
• van der Waals
• Waterston

Format:Endflatlist | below =

• Categorie

}}

Într-un amestec de gaze, fiecare gaz constitutiv are o presiune parțială, care este presiunea gazului constitutiv dacă ar ocupa singur întregul volum al amestecului original, la aceeași temperatură. Presiunea totală a unui amestec de gaze ideale este suma presiunilor parțiale ale gazelor din amestec (Legea lui Dalton).

Presiunea parțială a unui gaz este o măsură a activității termodinamice a moleculelor gazului. Gazele se dizolvă, difuzează și reacționează în funcție de presiunile lor parțiale, nu în funcție de concentrația lor masică în amestecuri.

Simboluri

Simbolul pentru presiune este de obicei Format:Mvar, care poate folosi un indice pentru a identifica presiunea, iar speciile de gaze sunt și ele identificate prin indici.

Exemple:

• $p_1$ = presiunea la momentul 1
• $p_{\mathrm{H}{\phantom{A}}_2}$ = presiunea parțială a hidrogenului

Legea lui Dalton privind presiunile parțiale

Format:Articol principal Legea lui Dalton exprimă faptul că presiunea totală a unui amestec de gaze ideale este egală cu suma presiunilor parțiale ale gazelor individuale din amestec. Această egalitate rezultă din faptul că într-un gaz ideal moleculele sunt atât de îndepărtate între ele încât nu interacționează între ele. Majoritatea gazelor reale din lumea reală se apropie foarte mult de gazul ideal. De exemplu, având în vedere un amestec de gaze ideale de azot (N₂), hidrogen (H₂) și amoniac (NH₃), presiunea totală, Format:Mvar este:

$p=p_{\mathrm{N}{\phantom{A}}_2}+p_{\mathrm{H}{\phantom{A}}_2}+p_{\mathrm{N}\mathrm{H}{\phantom{A}}_3}$

Amestecuri de gaze ideale

La gaze ideale raportul presiunilor parțiale este egal cu raportul dintre numărul de molecule. Adică, fracția molară $x_i$ a unei componente individuale de gaz într-un amestec de gaze ideale poate fi exprimată în funcție de presiunea parțială a componentei Format:Mvar sau de numărul de moli Format:Mvar ai componentei:

$x_i=\frac{p_i}{p}=\frac{n_i}{n}$

unde Format:Mvar este numărul total de moli ai amestecului.

Dacă se cunoaște fracția molară, presiunea parțială a unei componente din amestec poate fi obținută cu expresia:

$p_i=x_i\cdot p$

Legea lui Amagat privind volumele parțiale

Volumul parțial al unui anumit gaz dintr-un amestec este volumul unei componente a amestecului de gaze. Acesta poate fi aproximat atât din presiunea parțială, cât și din fracția molară a componentei X:

$V_X=\frac{p_X}{p}V=\frac{n_X}{n}V$

unde Format:Mvar este volumul total al amestecului.

Note

Vezi și

• Presiune de vapori