Valuare p-adică

De la testwiki
Versiunea din 16 iunie 2024 17:44, autor: imported>Donarius ((corectat automat))
(dif) ← Versiunea anterioară | Versiunea curentă (dif) | Versiunea următoare → (dif)
Sari la navigare Sari la căutare

Format:Listănote

În teoria numerelor, valuarea Format:Nowrapă[1] sau ordinul Format:Mvar-adic al unui număr întreg Format:Mvar este exponentul celei mai mari puteri a numărului prim Format:Mvar care îl divide pe Format:Mvar. Se notează cu νp(n). Echivalent, νp(n) este exponentul la care apare p în descompunerea în factori primi a lui n.

Valuarea Format:Mvar-adică este o valuare și dă naștere unui analog al valorii absolute obișnuite. În timp ce completarea numerelor raționale în raport cu valoarea absolută obișnuită are ca rezultat numerele reale , completarea numerelor raționale în raport cu valoarea absolută p-adică are ca rezultat [[număr p-adic|numerele Format:Nowrape]] p.[2]

Distribuția numerelor naturale prin valuarea lor 2-adică, etichetate cu puterile lui doi corespunzătoare în scriere zecimală. Zero are o valuare infinită.

Definiție și proprietăți

Fie Format:Mvar un număr prim.

Numere întregi

Valuarea Format:Mvar-adică a unui număr întreg n este definită ca fiind

νp(n)={max{k0:pkn}dacă n0dacă n=0,

unde 0 desemnează mulțimea numerelor naturale (inclusiv zero) și mn denotă divizibilitatea lui n prin m. În particular, νp este o funcție νp:0{}.[3]

De exemplu, ν2(12)=2, ν3(12)=1 și ν5(12)=0 deoarece |12|=12=223150.

Uneori se folosește notația pkn, însemnând k=νp(n).[4]

Dacă n este un număr întreg pozitiv, atunci

νp(n)logpn;

aceasta rezultă direct din npνp(n).

Numere raționale

Valuarea Format:Mvar-adică poate fi extinsă la numerele raționale prin funcția

νp:{}[5][6]

definită prin

νp(rs)=νp(r)νp(s).

De exemplu, ν2(98)=3 și ν3(98)=2 deoarece 98=2332.

Unele proprietăți sunt:

νp(rs)=νp(r)+νp(s),
νp(r+s)min{νp(r),νp(s)}.

Mai mult, dacă νp(r)νp(s), atunci

νp(r+s)=min{νp(r),νp(s)},

unde min este minimul (adică cel mai mic dintre cele două).

Valoarea absolută Format:Mvar-adică

Valoarea absolută Format:Mvar-adică pe este funcția

||p:0

definită prin

|r|p=pνp(r).

Astfel, |0|p=p=0 pentru orice p și, de exemplu, |12|2=22=14 și |98|2=2(3)=8.

Valoarea absolută Format:Mvar-adică este:

nenegativă |r|p0
pozitiv definită |r|p=0r=0
multiplicativă |rs|p=|r|p|s|p
nearhimediană |r+s|pmax(|r|p,|s|p)

Din proprietatea de multiplicativitate |rs|p=|r|p|s|p rezultă că |1|p=1=|1|p pentru rădăcinile unității 1 și 1 și în consecință și |r|p=|r|p. Subaditivitatea |r+s|p|r|p+|s|p rezultă din inegalitatea triunghiului nearhimediană |r+s|pmax(|r|p,|s|p).

Alegerea bazei Format:Mvar în puterea pνp(r) nu face nicio diferență pentru majoritatea proprietăților, dar menține formula produsului:

0,p|r|p=1

unde produsul se face după toate numerele prime Format:Mvar și valoarea absolută obișnuită, notată |r|0. Aceasta rezultă considerând descompunerea în factori primi: fiecare factor pk contribuie prin inversul său la valoarea absolută Format:Mvar-adică a sa, iar apoi valoarea absolută arhimediană uzuală le simplifică pe toate.

Un spațiu metric poate fi format pe mulțimea cu o metrică (nearhimediană, invariantă la translații)

d:×0

definită prin

d(r,s)=|rs|p.

Completarea lui în raport cu această metrică conduce la mulțimea p a numerelor Format:Mvar-adice.

Note

  1. Format:Citat carte
  2. Format:Citat carte
  3. Format:Cite bookFormat:ISBN needed
  4. Format:Citat carte
  5. cu relația de ordine uzuală, anume
    >n,
    și regulile pentru operațiile aritmetice,
    +n=n+=,
    pe axa numerelor extinsă.
  6. Format:Cite bookFormat:ISBN needed

Vezi și

Format:Control de autoritate