Axioma lui Arhimede

De la testwiki
Sari la navigare Sari la căutare

A nu se confunda cu principiul lui Arhimede din hidrostatică!

Axioma lui Arhimede reprezintă o proprietate specifică anumitor grupuri și corpuri din teoria structurilor algebrice.

Alte denumiri:

  • Lema (proprietatea) lui Arhimede
  • Axioma continuității
  • Axioma (teorema) lui Eudoxus.

Istoric

Atribuit lui Arhimede (sec. III î.Hr.), axioma se regăsește în scrierile lui Eudoxus (secolul al IV-lea î.Hr. - Boyer & Merzbach, 1991), iar termenul este introdus de matematicianul austriac Otto Stolz în 1883.

Enunț

Teoremă (principiul sau axioma lui Arhimede). Pentru orice numere reale x,y cu y>0 există n cu xny.

Pentru a demonstra proprietatea lui Arhimede, se utilizează următoarea teoremă:

Teoremă. Pentru orice număr real x există un număr natural m astfel încât să avem:

xmx+1.

Demonstrație. Fie x fixat. Presupunem că x>n pentru orice n. În consecință, mulțimea este mărginită deci ar admite o margine superioară z. Din definiția marginii superioare, rezultă că există n0 cu z1<n0<z, de unde avem că z=sup<n0+1 absurd deoarece este inductivă (aceasta provine chiar din axiomele mulțimii ) și ca atare n0+1N. Așadar există un m cu xm.

Fie mulțimea:

A={n|x<n}.

Mulțimea A este mărginită inferior deci există y cu y=infA. Din definiția infimumului există pentru un ε<1 un m0A cu y<m0<y+ε. Fie nA arbitrar. Evident nu putem avea n<y. Așadar avem fie y<n<m0<y+ε fie m0<n. În prima situație ar rezulta că m0n<ε absurd. Așadar pentru orice nA avem m0<n ceea ce înseamnă că m0infA. întrucât m0A rezultă că x<m0 iar dacă am avea x+1<m0 ar rezulta că x<m01 deci m0 nu ar mai fi infA absurd. Așadar avem și relația m0<x+1.

Acum pentru demonstrarea proprietății lui Arhimede, se vor considera cazurile:

  • x0, atunci se ia n=1.
  • x>0. Având în vedere că xy1>0, putem aplica teorema precedentă.

Deci există n cu xy1<n de unde rezultă axioma lui Arhimede.

Legături externe