Energie liberă
| Potențiale termodinamice | |
|---|---|
| Energie internă | |
| Entalpie | |
| Energie liberă | |
| Entalpie liberă | |
| Format:Ed | |
{{#invoke:Sidebar |collapsible
| bodyclass = plainlist
| titlestyle = padding-bottom:0.3em;border-bottom:1px solid #aaa;
| title = Termodinamică
| imagestyle = display:block;margin:0.3em 0 0.4em;
| image =
| caption = Schema unei mașini termice Carnot
| listtitlestyle = text-align:center;
| expanded = potențiale
| list1name = ramuri | list1title = Ramuri | list1 = Format:Flatlist
| list2name = principii | list2title = Principii | list2 = Format:Flatlist
| list3name = sisteme | list3title = Sisteme | list3 = Format:Flatlist
Format:Sidebar
| list4name = proprietăți | list4title = Propertăți ale sistemelor
| list4 =
Format:Sidebar
| list5name = material | list5title = Proprietăți ale materialelor | list5 =
| Capacitate termică masică | ||||||
| Coeficient de compresibilitate | ||||||
| Coeficient de dilatare volumică |
| list6name = ecuații | list6title = Ecuații | list6 = Format:Flatlist
- Teorema lui Carnot
- Teorema lui Clausius
- Relația fundamentală
- Ecuația căldurii
- Legile gazelor
- Stări corespondente
Format:Endflatlist Format:Flatlist
| list7name = potențiale | list7title = Potențiale | list7 = Format:Unbulleted list Format:Flatlist
| list8name = istorie | list8title = Format:Hlist | list8 =
Format:Sidebar
| list9name = personalități | list9title = Personalități | list9 = Format:Flatlist
- Bernoulli
- Boltzmann
- Bridgman
- Carathéodory
- Carnot
- Clapeyron
- Clausius
- de Donder
- Duhem
- Gibbs
- von Helmholtz
- Joule
- Kelvin
- Lewis
- Massieu
- Maxwell
- von Mayer
- Nernst
- Onsager
- Planck
- Rankine
- Smeaton
- Stahl
- Tait
- Thompson
- van der Waals
- Waterston
Format:Endflatlist | below =
}}
Format:Altesensuri Energia liberă (sau energia liberă Helmholtz, denumirea recomandată de IUPAC fiind Helmholtz energy sau Helmholtz function)[1] este o funcție de stare a unui sistem termodinamic. Energia liberă e legată de alte mărimi termodinamice fundamentale prin relația[2]
unde este energia internă, temperatura, iar entropia.
Variația energiei libere într-o transformare izotermă reprezintă limita superioară a energiei care poate fi transferată către sistem în cursul transformării sub formă de lucru mecanic; această limită este atinsă dacă și numai dacă transformarea este și reversibilă. Într-o transformare izotermă la variabile de poziție constante, un sistem va atinge o stare finală de echilibru termodinamic corespunzătoare unui minim al energiei libere.[3]
Exprimată ca funcție de temperatură și de variabilele de poziție, energia liberă este un potențial termodinamic.
Istoric
Conceptul a fost introdus de Hermann Helmholtz în opera sa Thermodynamik chemischer Vorgänge din 1882.
Energia liberă a unui fluid
Fie o cantitate de fluid, care poate fi un amestec de componente din specii diferite de substanțe chimice. O stare de echilibru a acestui sistem este complet descrisă de variabilele temperatură volum și cantitățile în care sunt prezente componentele sale .[4] Energia liberă este un potențial termodinamic. Diferențiala totală
furnizează ecuațiile de stare
Note
Bibliografie
- Șerban Țițeica: Termodinamica, Editura Academiei Republicii Socialiste România, București, 1982.
- I.G. Murgulescu și R. Vîlcu: Introducere în chimia fizică, Vol. III Termodinamica chimică, Editura Academiei Republicii Socialiste România, 1982.
- Enrico Fermi: Thermodynamics, Dover Publications, 1956, ISBN 978-0-486-60361-2. Google books
- Zoltán Gábos, Oliviu Gherman: Termodinamica și fizica statistică, Editura Didactică și Pedagogică, 1964, 1967
- George C. Moisil: Termodinamica, Editura Academiei RSR, București, 1988,
- Stoian Petrescu, Valeria Petrescu: Principiile termodinamicii - Evoluție, fundamentări, aplicații, Editura Tehnică, București, 1983
- Ion M. Popescu: Fizica - Termodinamica, Editura Politehnica Press, București, 2002
- V. Kirillin, V. Sîcev, A. Șeindlin: Termodinamica, Editura Științifică și Enciclopedică, 1985, (traducere din limba rusă)