Energie liberă

De la testwiki
Versiunea din 9 iulie 2024 15:38, autor: imported>Turbojet (+f termodinamică)
(dif) ← Versiunea anterioară | Versiunea curentă (dif) | Versiunea următoare → (dif)
Sari la navigare Sari la căutare
Potențiale termodinamice
Energie internă   U(S,V,N)
Entalpie   H(S,p,N)
Energie liberă   F(T,V,N)
Entalpie liberă   G(T,p,N)
Format:Ed

{{#invoke:Sidebar |collapsible | bodyclass = plainlist | titlestyle = padding-bottom:0.3em;border-bottom:1px solid #aaa; | title = Termodinamică | imagestyle = display:block;margin:0.3em 0 0.4em; | image = | caption = Schema unei mașini termice Carnot | listtitlestyle = text-align:center; | expanded = potențiale

| list1name = ramuri | list1title = Ramuri | list1 = Format:Flatlist

Format:Endflatlist

| list2name = principii | list2title = Principii | list2 = Format:Flatlist

Format:Endflatlist

| list3name = sisteme | list3title = Sisteme | list3 = Format:Flatlist

Format:Endflatlist

Format:Sidebar

| list4name = proprietăți | list4title = Propertăți ale sistemelor

| list4 =

Notă: Parametri conjugați cu italice
Format:Sidebar

| list5name = material | list5title = Proprietăți ale materialelor | list5 =

Capacitate termică masică  c=
TS
NT
Coeficient de compresibilitate  β=
1V
Vp
Coeficient de dilatare volumică  α=
1V
VT


| list6name = ecuații | list6title = Ecuații | list6 = Format:Flatlist

Format:Endflatlist Format:Flatlist

Format:Endflatlist

| list7name = potențiale | list7title = Potențiale | list7 = Format:Unbulleted list Format:Flatlist

Format:Endflatlist

| list8name = istorie | list8title = Format:Hlist | list8 =

Format:Sidebar

| list9name = personalități | list9title = Personalități | list9 = Format:Flatlist

Format:Endflatlist | below =

}}

Format:Altesensuri Energia liberă (sau energia liberă Helmholtz, denumirea recomandată de IUPAC fiind Helmholtz energy sau Helmholtz function)[1] este o funcție de stare a unui sistem termodinamic. Energia liberă e legată de alte mărimi termodinamice fundamentale prin relația[2]

F=UTS,

unde U este energia internă, T temperatura, iar S entropia.

Variația energiei libere într-o transformare izotermă reprezintă limita superioară a energiei care poate fi transferată către sistem în cursul transformării sub formă de lucru mecanic; această limită este atinsă dacă și numai dacă transformarea este și reversibilă. Într-o transformare izotermă la variabile de poziție constante, un sistem va atinge o stare finală de echilibru termodinamic corespunzătoare unui minim al energiei libere.[3]

Exprimată ca funcție de temperatură și de variabilele de poziție, energia liberă este un potențial termodinamic.

Istoric

Conceptul a fost introdus de Hermann Helmholtz în opera sa Thermodynamik chemischer Vorgänge din 1882.

Energia liberă a unui fluid

Fie o cantitate de fluid, care poate fi un amestec de c componente din specii diferite de substanțe chimice. O stare de echilibru a acestui sistem este complet descrisă de variabilele temperatură T, volum V și cantitățile în care sunt prezente componentele sale N=(N1,...,Nc).[4] Energia liberă F(T,V,N)=UTS este un potențial termodinamic. Diferențiala totală

dF=SdTpdV+k=1cμkdNk

furnizează ecuațiile de stare

(FT)V,{Nk}=S,(FV)T,{Nk}=p,(FNj)T,V,{Nkj}=μj.

Note

  1. IUPAC Gold Book
  2. Notația tradițională folosită de fizicieni pentru energia liberă este F; în chimie și inginerie se folosește adesea notația A, recomandată de IUPAC.
  3. Țițeica, pp. 107–109; Fermi, pp. 77-80.
  4. Cantitățile N=(N1,...,Nc) pot fi exprimate în unități de masă, număr de moli sau chiar număr de molecule.

Bibliografie

  • Șerban Țițeica: Termodinamica, Editura Academiei Republicii Socialiste România, București, 1982.
  • I.G. Murgulescu și R. Vîlcu: Introducere în chimia fizică, Vol. III Termodinamica chimică, Editura Academiei Republicii Socialiste România, 1982.
  • Enrico Fermi: Thermodynamics, Dover Publications, 1956, ISBN 978-0-486-60361-2. Google books
  • Zoltán Gábos, Oliviu Gherman: Termodinamica și fizica statistică, Editura Didactică și Pedagogică, 1964, 1967
  • George C. Moisil: Termodinamica, Editura Academiei RSR, București, 1988,
  • Stoian Petrescu, Valeria Petrescu: Principiile termodinamicii - Evoluție, fundamentări, aplicații, Editura Tehnică, București, 1983
  • Ion M. Popescu: Fizica - Termodinamica, Editura Politehnica Press, București, 2002
  • V. Kirillin, V. Sîcev, A. Șeindlin: Termodinamica, Editura Științifică și Enciclopedică, 1985, (traducere din limba rusă)

Vezi și

Format:Portal Format:Fizică statistică