Punct de osculație

De la testwiki
Sari la navigare Sari la căutare
Un punct de osculație în originea curbei definite de (x2+y23x)24x2(2x)=0

În geometria algebrică clasică, un punct de osculație[1][2] (în Format:En) este un tip de punct singular al unei curbe. Este definit ca un punct în care două (sau mai multe) cercuri osculatoare la curbă în acel punct sunt tangente. Aceasta înseamnă că două ramuri ale curbei au aceeași tangentă în punctul dublu.[3]

Exemplul canonic este

y2x4=0.

Un punct de osculație al unei curbe arbitrare poate fi apoi definit din acest exemplu, ca un punct de autotangență local difeomorf în punctul de origine a acestei curbe. Un alt exemplu de punct de osculație este dat de curba prezentată în figura din infocasetă, cu ecuația

(x2+y23x)24x2(2x)=0.

Context mai general

Fie o funcție reală Format:Ill-wd de două variabile Format:Mvar (Format:Mvar), unde Format:Mvar și Format:Mvar sunt reale. Deci Format:Mvar este o funcție care aplică un plan pe o linie. Spațiul tuturor acestor funcții netede este Format:Ill-wd asupra grupului de difeomorfisme ale planului și difeomorfismele liniei, adică modificări difeomorfe ale coordonatelor atât la sursă cât și la țintă. Această acțiune divide întregul spațiu funcțional în Format:Ill-wd, adică orbite ale acțiunii de grup.

O astfel de familie de clase de echivalență este notată cu Ak±, unde Format:Mvar este un întreg nenegativ. Această notație a fost introdusă de Vladimir Arnold. Se spune că o funcție Format:Mvar este de tip Ak±, dacă se află pe orbita lui x2±yk+1, adică există o schimbare difeomorfă a coordonatei la sursă și țintă care ia una dintre aceste forme ale lui Format:Mvar. Se spune că aceste forme simple x2±yk+1 dau Format:Ill-wd ale singularităților de tipul Ak±,.

O curbă cu ecuația Format:Mvar = 0 va avea un punct de osculație, să zicem la origine, dacă și numai dacă Format:Mvar are o singularitate de tip A3 în origine.

De notat că un nod (x2y2=0) corespunde unei singularități de tip A1. Un punct de osculație corespunde unei singularități de tip A3. De fapt fiecare singularitate de tip A2n+1, unde Format:Mvar ≥ 0 este un întreg, corespunde unei curbe care se autointersectează. Pe măsură ce Format:Mvar crește, crește ordinul autointersecției: traversare, tangență obișnuită etc.

Singularitățile de tip A2n+1+ nu prezintă interes pentru numerele reale: toate dau câte un punct izolat. Pntru numere complexe, singularitățile de tip A2n+1+ și A2n+1 sunt echivalente: Format:Math dă difeomorfismul necesar al formelor normale.

Note

  1. Alexandru V. Nicolescu, O geometrie de tip Cayley, în Studia Universitas Babeș-Bolyai: Series Mathematica-Physica, Fasc. 2, Cluj, 1963, p. 17, accesat 2023-05-17
  2. Luiza-Isabel Dungan, Contribuții la studiul și cercetarea comportării arcurilor de tip flexicoil de la locomotiva electrică CFR 060-EA de 5100 kW (teză de doctorat), Universitatea Politehnica Timișoara, 2008, p. 61, accesat 2023-05-17
  3. Format:En icon Format:Citation.

Vezi și

Legături externe

Format:Portal