Modul de elasticitate transversal

De la testwiki
Versiunea din 30 iulie 2024 23:37, autor: imported>InternetArchiveBot (Rescuing 1 sources and tagging 0 as dead.) #IABot (v2.0.9.5)
(dif) ← Versiunea anterioară | Versiunea curentă (dif) | Versiunea următoare → (dif)
Sari la navigare Sari la căutare
Deformare tangențială

În rezistența materialelor modulul de elasticitate transversal, Format:Mvar,[1][2][3] este o măsură a deformațiilor elastice tangențiale ale unui material și este definit prin raportul dintre tensiunea tangențială și deformația specifică unghiulară:[4]

G =def τγ=T/AΔx/l=TlAΔx

unde

τ=T/A este tensiunea tangențială;
T este forța tăietoare;
A este secțiunea în care acționează forța tăietoare;
γ este deformația specifică unghiulară[5] (lunecarea specifică[6][7]),
în inginerie γ=Δx/l=tanθ, practic =θ ;
Δx este deplasarea transversală (lunecarea[6]);
l este lungimea inițială a zonei care va fi deformată.
Modulul de elasticitate transversal
(la temperatura camerei)
Material G [GPa]
Diamant[8] 478,0
Oțel[9] 79,3
Fier[10] 52,5
Cupru[11] 44,7
Titan[9] 41,4
Sticlă[9] 26,2
Aluminiu[9] 25,5
Polietilenă[9] 0,117
Cauciuc[12] 0,0006
Granit[13][14] 24
Șisturi cristaline[13][14] 1,6
Calcar[13][14] 24
Cretă[13][14] 3,2
Gresie[13][14] 0,4
Lemn 4

Unitatea de măsură a modulului de elasticitate transversal în SI este pascalul (Pa), însă uzual el se exprimă în gigapascali (GPa). Dimensional este M1L−1T−2, prin înlocuirea forței cu produsul dintre masă și accelerație.

Descriere

Modulul elasticitate transversal este una dintre mărimile care măsoară rigiditatea materialelor. Toate apar în legea lui Hooke generalizată:

Aceste module nu sunt independente, iar pentru materialele izotrope ele sunt legate prin relația[15][17][18]

E=2G(1+ν)=3K(12ν)

Modulul de elasticitate transversal se referă la deformarea unui solid atunci când este supus unei forțe paralele cu una dintre suprafețele sale, în timp ce pe fața sa opusă este aplicată o forță opusă (cum ar fi forța de frecare). În cazul unui obiect în formă de prismă dreptunghiulară, acesta se va deforma într-un paralelipiped. Materialele anizotrope precum lemnul, hârtia și în principiu toate cristalele simple prezintă un răspuns diferit al materialului la tensiune sau deformare atunci când sunt testate în direcții diferite. În acest caz, poate fi necesar să se folosească forma tensorială a legii lui Hooke, cu toate constantele elastice în loc de a folosi o singură valoare, scalară. Format:-

Note

  1. Buzdugan, 1970, p. 26
  2. Andreescu, Mocanu, 2005, p. 75
  3. Hlușcu, Tripa, 2014, Vol. I, p. 382
  4. Format:En icon Format:GoldBookRef
  5. Hlușcu, Tripa, 2014, Vol. I, p. 18
  6. 6,0 6,1 Buzdugan, 1970, p. 17
  7. Andreescu, Mocanu, 2005, p. 70
  8. Format:En icon Format:Cite journal
  9. 9,0 9,1 9,2 9,3 9,4 Format:En icon Format:Cite book
  10. Format:En icon Format:Cite journal
  11. Format:En icon Material properties
  12. Format:En icon Format:Cite journal
  13. 13,0 13,1 13,2 13,3 13,4 Format:En icon Hoek, Evert, and Jonathan D. Bray. Rock slope engineering. CRC Press, 1981.
  14. 14,0 14,1 14,2 14,3 14,4 Format:En icon Pariseau, William G. Design analysis in rock mechanics. CRC Press, 2017.
  15. 15,0 15,1 Buzdugan, 1970, p. 199
  16. Hlușcu, Tripa, 2014, Vol. I, p. 248
  17. Hlușcu, Tripa, 2014, Vol. I, p. 207 și vol. II, p. 376
  18. Format:En icon L.D. Landau, E.M. Lifshitz, Theory of Elasticity, vol. 7. Course of Theoretical Physics. (2nd Ed) Pergamon: Oxford 1970 p. 13

Bibliografie

Format:Portal Format:Control de autoritate