Pseudosferă
În geometrie o pseudosferă este o suprafață cu Format:Ill-wd negativă constantă.
O pseudosferă cu raza Format:Mvar este o suprafață în având curbura în fiecare punct. Numele său provine din analogia cu sfera de rază Format:Mvar, care este o suprafață cu curbura . Termenul a fost introdus de Eugenio Beltrami în lucrarea sa din 1868 despre modelele de geometrie hiperbolică.[1]
Tractricoid

Aceeași suprafață poate fi descrisă ca rezultat al rotației unei Format:Ill-wd în jurul asimptotei sale. Din acest motiv pseudosfera se mai numește și tractricoid. De exemplu, jumătate de pseudosferă (cu raza 1) este suprafața de revoluție a tractricei parametrizată de[2]
Este un spațiu singular (ecuatorul este o singularitate), dar, spre deosebire de singularități, are curbura gaussiană negativă constantă și, prin urmare, este local izometric cu planul hiperbolic.
Denumirea de „pseudosferă” vine de la faptul că este o suprafață bidimensională cu curbura gaussiană negativă constantă, la fel cum o sferă este o suprafață cu curbură gaussiană pozitivă constantă. Așa cum sfera are în fiecare punct geometria curbă a unui dom, pseudosfera are în fiecare punct geometria curbă a unei șei.
Încă din 1693 Christiaan Huygens a descoperit că aria suprafeței pseudosferei și volumul delimitat de ea sunt finite,[3] chiar dacă forma se extinde la infinit de-a lungul axei de rotație. Pentru o rază dată Format:Mvar a ecuatorului, aria este Format:Math la fel ca pentru sferă, în timp ce volumul este Format:Math, adică jumătate din aceea a unei sfere cu aceeași rază.[4][5]
Spatiul de acoperire universal

Jumătatea pseudosferei de curbură Format:Math este acoperită de interiorul unui oriciclu. În Format:Ill-wd o alegere convenabilă este porțiunea semiplanului cu Format:Math.[6] Atunci funcția de acoperire este periodică în direcția Format:Mvar cu perioada Format:Math și aplică oriciclele Format:Math pe meridianele pseudosferei și geodezicele verticale Format:Math pe tractricele care generează pseudosfera. Această aplicare este o izometrie locală, prin urmare prezintă porțiunea Format:Math a semiplanului superior ca Format:Ill-wd universal al pseudosferei. Funcția exactă este
unde
este parametrizarea tractricei de mai sus.
Hiperboloid
În unele surse care utilizează Format:Ill-wd pentru planul hiperbolic, hiperboloidul este denumit „pseudosferă”.[7] Această utilizare a cuvântului se datorează faptului că hiperboloidul poate fi gândit ca o sferă de rază imaginară, încorporat într-un spațiu Minkowski.
Note
- ↑ Format:It icon Format:Cite journal
(Sau și în Format:It icon Format:Cite book, sau în Format:Fr icon Format:Cite journal) - ↑ Format:En icon Format:Cite book, Chapter 5, page 108
- ↑ Format:En icon Format:Cite book, extract of page 345
- ↑ Format:En icon Format:Cite book, Chapter 40, page 154
- ↑ Format:En icon Format:MathWorld
- ↑ Format:En icon Format:Citation.
- ↑ Format:En icon Format:Citation
Bibliografie
Vezi și
Legături externe
- Format:En icon Non Euclid
- Format:En icon Crocheting the Hyperbolic Plane: An Interview with David Henderson and Daina Taimina
- Format:En icon Norman Wildberger lecture 16, History of Mathematics, University of New South Wales. YouTube. 2012 May.
- Format:En icon Pseudospherical surfaces at the virtual math museum.