Progresie armonică

De la testwiki
Sari la navigare Sari la căutare

Format:Pentru

Primii zece termeni ai progresiei armonice an=1n

În matematică o progresie armonicăFormat:Efn este un șir ai cărui termeni sunt inversele termenilor unei progresii aritmetice.

Echivalent, un șir este o progresie armonică când fiecare termen (cu excepția capetelor) este media armonică a termenilor vecini. De aici vine și denumirea progresiei.

O a treia caracterizare echivalentă este un șir infinit de forma

1a, 1a+d, 1a+2d, 1a+3d,,

unde a este nenul iar −a/d nu este un număr natural sau un șir finit de forma

1a, 1a+d, 1a+2d, 1a+3d,, 1a+kd,

unde a este nenul, k este un număr natural iar −a/d nu este un număr natural sau este mai mare decât k.

Exemple

  • 1, 1/2, 1/3, 1/4, 1/5, 1/6, uneori numit șirul armonic
  • 12, 6, 4, 3, 125, 2, … , 12n, …
  • 30, −30, −10, −6, − 307, … , 1012n3
  • 10, 30, −30, −10, −6, − , … , 1012(n1)3

Suma progresiilor armonice

Suma progresiilor armonice infinite tinde la infinit.

Nu este posibil ca suma unei progresii armonice de fracții cu numărătorul 1 (altul decât cazul banal în care a = 1 și k = 0) să fie un număr întreg. Motivul este că, în mod necesar, cel puțin un numitor al progresiei va fi divizibil cu un număr prim care nu divide niciun alt numitor.[1]

Utilizarea în geometrie

Dacă punctele coliniare A, B, C și D sunt astfel încât D este conjugatul armonic al lui C față de A și B, atunci distanțele de la oricare dintre aceste puncte la cele trei puncte rămase formează o progresie armonică.[2][3] În particular, oricare din șirurile AC, AB, AD; BC, BA, BD; CA, CD, CB și DA, DC, DB sunt progresii armonice, unde fiecare dintre distanțe este definită de orientarea fixă a liniei (nu neapărat dreaptă, distanțele măsurându-se pe linie).

Într-un triunghi, dacă înălțimile sunt în progresie aritmetică, atunci laturile sunt în progresie armonicăFormat:Nc.

Note explicative

Format:Notelist

Note

  1. Format:Hu icon Format:Citation. Citat de Format:Citation
  2. Format:En icon Richard Townsend (1865), Chapters on the modern geometry of the point, line, and circle, Vol. II, p. 24
  3. Format:En icon John Alexander Third (1898), Modern geometry of the point, straight line, and circle: an elementary treatise p. 44

Bibliografie

  • Format:En icon Stan Gibilisco, Norman H. Crowhurst (2007), Mastering Technical Mathematics, p. 221
  • Format:En icon Chemical Rubber Company (1974), Standard mathematical tables, p. 102
  • Format:En icon Webster Wells (1897), Essentials of algebra for secondary schools, p. 307

Vezi și

Format:Portal