Modul de elasticitate cubică

De la testwiki
Sari la navigare Sari la căutare
Ilustrarea compresiunii uniforme

În fizică modulul de elasticitate cubică, Format:Mvar,[1][2] este o măsură a deformațiilor elastice a volumului unui material și este definit prin raportul dintre diferența (infinitezimală) a creșterii presiunii la care este supus materialul și descreșterea (infinitezimală) a volumului său.[3]

Alte module descriu deformările materialului la alte tipuri de tensiuni: modulul de elasticitate transversal descrie răspunsul la tensiunea tangențială, iar modul de elasticitate longitudinal descrie răspunsul la tensiunea normală (întindere sau compresiune pe lungime). Pentru un fluid, doar modulul de elasticitate cubică are sens. Pentru un solid anizotrop, cum ar fi lemnul sau hârtia, aceste trei module nu conțin suficiente informații pentru a-i descrie comportamentul și trebuie folosită legea lui Hooke generalizată completă. Inversului modulul de elasticitate cubică se numește compresibilitate. Pentru lichide, modulul de elasticitate cubică se definește la temperatură constantă, iar pentru gaze la entropie constantă.[4].

Definiție

Modulul de elasticitate cubică, K, care este de obicei pozitiv, poate fi definit formal prin ecuația

K=VdpdV,

unde p este presiunea, V este volumul inițial al substanței, iar dp/dV este derivata presiunii în funcție de volum. Deoarece volumul este invers proporțional cu densitatea, rezultă că

K=ρdpdρ,

unde ρ este densitatea inițială iar dp/dρ este derivata presiunii în funcție de densitate. Inversului modulul de elasticitate cubică este compresibilitatea substanței.

Strict vorbind, modulul de elasticitate cubică este o mărime termodinamică, iar pentru a specifica un modul de elasticitate cubică este necesar să se precizeze modul în care presiunea variază în timpul compresiei: la temperatură constantă, entropie constantă sau în alte condiții. Pentru lichide se folosește compresibilitatea izotermă (adică la temperatură constantă). La gaze efectele compresibilității sunt mult mai importante, astfel că pentru ele se folosește compresibilitatea izentropică (la o transformare izoentropică, adică la o transformare la entropie constantă)[4] sau compresibilitatea adiabatică, adică la o transformare a sistemului termodinamic fără schimb de căldură cu exteriorul).

Pentru gazele ideale o transformare izoentropică este descrisă de relația

pVγ= constant p este proporțională cu (1V)γ=ργ,

unde γ este exponentul adiabatic. Prin urmare, modulul de elasticitate cubică izentrop, KS, este dat de

KS=γp.

Similar, o transformare izotermică a unui gaz ideal este descrisă de relația

pV= constant p este proporțională cu 1V=ρ,

Prin urmare, modulul de elasticitate cubică izoterm, KT, este dat de

KT=p .

Dacă gazul nu este ideal, aceste ecuații dau doar o aproximare a modulului de elasticitate cubică. Într-un fluid, modulul de elasticitate cubică K și densitatea ρ determină viteza sunetului c, conform formulei Newton-Laplace

c=Kρ.

La solide, KS și KT au valori foarte asemănătoare. În solide pot să apară și unde transversale, motiv pentru care la determinarea vitezei sunetului în acestea este necesar un modul elastic suplimentar, cel de elasticitate transversal.

Valori pentru diferite materiale

Modulul de elasticitate cubică (K) pentru diferite materiale
Materiale comune Modulul de elasticitate cubică [GPa] Alte materiale Modulul de elasticitate cubică
Diamant (la 4K) [5] Format:Val β-nitrură de carbon Format:Val[6] (prezis)
Alumină (faza γ)[7] Format:Val ± 14 Apă Format:Val
Oțel Format:Val Metanol Format:Val (la 20 °C și 1 atm)
Calcar Format:Val Heliu solid Format:Val (aprox.)
Granit Format:Val Aer Format:Val (adiabatic sau izentropic)
Sticlă Format:ValFormat:Val Aer Format:Val (izoterm)
Grafit 2H (cristalizat)[8] Format:Val Univers
(spațiu-timp)
Format:Val
(pentru unde gravitaționale de 100 Hz)[9]
Clorură de sodiu Format:Val
Șisturi cristaline Format:Val
Cretă Format:Val
Cauciuc[10] Format:ValFormat:Val
Gresie Format:Val

Note

  1. Gheorghe Buzdugan, Rezistența materialelor, Ed. a IX-a revizuită, București: Editura Tehnică, 1970, p. 199
  2. Mihai Hlușcu, Pavel Tripa, Format:Webarchive Rezistența materialelor] (curs Universitatea Politehnica Timișoara), Vol. I, Editura Mirton, 2014, Format:ISBN, p. 248
  3. Format:En icon Format:Cite web
  4. 4,0 4,1 Bazil Popa ș.a., manualul inginerului termotehnician, București: Editura Tehnică, 1986, Vol. I, p. 36
  5. Format:En icon Charles Kittel, "Introduction to Solid State Physics, 8th edition", 2005, Format:ISBN, p. 52
  6. Format:En icon Liu, A. Y.; Cohen, M. L. (1989). "Prediction of New Low Compressibility Solids". Science. 245 (4920): 841–842.
  7. Format:En icon Format:Cite journal
  8. Format:En icon Format:Cite web
  9. Format:En icon Beau, M. R. (2018). "On the nature of space-time, cosmological inflation, and expansion of the universe". Preprint. DOI:10.13140/RG.2.2.16796.95364
  10. Format:En icon Format:Cite web

Lectură suplimentară

Format:Portal Format:Control de autoritate