Funcție liniară
În matematică termenul funcție liniară se referă la două noțiuni diferite, dar înrudite:[1]
- În calculul infinitezimal și în domeniile conexe, o funcție liniară este o funcție al cărei grafic este o dreaptă, adică o funcție polinomială de grad zero sau unu.[2] Pentru a deosebi o astfel de funcție liniară de celălalt concept, adesea se folosește termenul de funcție afină.[3]
- În algebra liniară, analiza matematică,[4] și Format:Ill-wd o funcție liniară este o transformare liniară.[5]
Ca funcție polinomială

În calculul infinitezimal, geometria analitică și domeniile înrudite, o funcție liniară este un polinom de gradul întâi sau mai mic, inclusiv polinomul zero (cel din urmă nefiind considerat a avea gradul zero).
Când funcția este de o singură variabilă, este de forma
unde Format:Mvar și Format:Mvar sunt constante, adesea numere reale. Graficul unei astfel de funcții de o variabilă este o dreaptă neverticală. Format:Mvar este frecvent denumită „panta” dreptei, iar Format:Mvar ca „ordonata la origine” (în Format:En).[6]
Când Format:Mvar crește, dacă Format:Mvar > 0, atunci panta este pozitivă, iar graficul urcă. Dacă Format:Mvar < 0, atunci panta este negativă, iar graficul coboară.
Pentru o funcție de oricâte variabile (dar în număr finit), formula generală este
iar graficul este un hiperplan de dimensiunea Format:Mvar.
O funcție constantă este de asemenea considerată liniară în acest context, deoarece este un polinom de grad zero sau este polinomul zero. Graficul său, când există o singură variabilă, este o dreaptă orizontală.
În acest context, o funcție care este și o transformare liniară (cealaltă semnificație) poate fi denumită funcție liniară Format:Ill-wd sau o Format:Ill-wd. În contextul algebrei liniare, funcțiile polinomiale de gradul 0 sau 1 sunt Format:Ill-wd cu valori scalare.
Ca transformare liniară

În algebra liniară o funcție liniară este o aplicație Format:Mvar între două spații vectoriale astfel încât
Aici cu Format:Mvar este notată o constantă din corpul Format:Mvar al scalarilor (de exemplu numerele reale), iar Format:Math și Format:Math sunt elemente ale unui spațiu vectorial, care ar putea fi chiar Format:Mvar.
Alfel spus, funcția liniară conservă adunarea vectorială și înmulțirea cu un scalar.
Unii autori folosesc denumirea de „funcție liniară” doar pentru aplicațiile liniare care iau valori în corpul scalarilor;[7] acestea sunt de obicei numite Format:Ill-wd.
„Funcțiile liniare” din calculul infinitezimal se califică drept „transformări liniare” dacă și numai dacă Format:Math sau, echivalent, atunci când constanta Format:Mvar este egală cu zero în polinomul descris mai sus. Geometric, graficul funcției trebuie să treacă prin origine.
Note
- ↑ Format:En icon Vaserstein 2006, p. 50-1: "The term linear function means a linear form in some textbooks and an affine function in others."
- ↑ Stewart, 2012, p. 23
- ↑ Format:En icon Format:Cite book
- ↑ Format:En icon Format:Cite book
- ↑ Shores 2007, p. 71
- ↑ Daniela Marian, Noțiuni teoretice, Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca, accesat 2023-06-17
- ↑ Gelfand, 1961
Bibliografie
- Format:En icon Izrail Moiseevich Gelfand (1961), Lectures on Linear Algebra, Interscience Publishers, Inc., New York. Reprinted by Dover, 1989. Format:Isbn
- Format:En icon Thomas S. Shores (2007), Applied Linear Algebra and Matrix Analysis, Undergraduate Texts in Mathematics, Springer. Format:Isbn
- Format:En icon James Stewart (2012), Calculus: Early Transcendentals, edition 7E, Brooks/Cole. Format:Isbn
- Format:En icon Leonid N. Vaserstein (2006), "Linear Programming", in Leslie Hogben, ed., Handbook of Linear Algebra, Discrete Mathematics and Its Applications, Chapman and Hall/CRC, chap. 50. Format:Isbn