Biuret
Format:Infocaseta Substanță Biuretul (denumit și carbamiluree sau allofanamidă; IUPAC: diamida 2-imidodicarbonică)[1] este un compus organic cu formula chimică [H2NC(O)]2NH. Este un solid alb, solubil în apă caldă. Termenul de biuret se poate referi și la un compus organic ce conține o grupă funcțională -(HN-CO-)2N-; de exemplu, dimetilbiuretul are formula [Me(H)NC(O)]2NH.
Istoric
Biuretul a fost preparat și studiat pentru prima oară de către Gustav Heinrich Wiedemann (1826 - 1899) în cadrul lucrării sale de doctorat, care a fost publicată în anul 1847. Descoperirile sale au fost raportate în câteva articole.[2][3][4][5]
Obținere
Biuretul poate fi obținut în urma încălzirii ureei la temperatura de 150°C, urmată de recristalizare în apă, dintr-o soluție de hidroxid de sodiu 2%, urmată de încă o recristalizare din apă. Prin încălzire, are loc degajarea unei cantități crescute de amoniac:[6]
În condiții similare, reacția de piroliză a ureei duce la formarea de triuret ((H2N-CO-NH)2CO).[6]
Proprietăți
Este implicat în reacția biuretului, pentru identificarea peptidelor (cu excepția dipeptidelor) și proteinelor.
Note
- ↑ Format:Cite book
- ↑ Format:Cite journal
- ↑ Format:Cite journal This notice reports that biuret reacts with alkaline copper sulfate to produce a red solution -- the so-called "Biuret test"
- ↑ Format:Cite journal
- ↑ Format:Cite journal
- ↑ 6,0 6,1 Format:Ullmann