Hidroxid de sodiu
Format:Infocaseta Substanță Hidroxidul de sodiu (denumit și sodă caustică sau leșie) este o bază anorganică cu formula chimică NaOH. Ca formă de agregare este un corp solid, higroscopic, de culoare albă, fiind format dintr-un cation de sodiu și un anion hidroxid.
Soda caustică este o substanță puternic alcalină și caustică (pH=14 la c=1 mol/l), iar prin contactul cu pielea cauzează arsuri chimice severe. Este foarte solubilă în apă și higroscopică, absorbind umiditatea și dioxidul de carbon din atmosferă. Formează diverși hidrați cu formula NaOH·nFormat:Chem.[1]
Reacționează cu dioxidul de carbon din aer, rezultând carbonat de sodiu, din această cauză soda caustică se păstrează în vase închise ermetic, pentru a evita contactul cu aerul sau umezeala.
Hidroxidul de sodiu este utilizat în foarte multe procese industriale, câteva exemple fiind: fabricarea hârtiei, textilelor, săpunurilor și detergenților. În anul 2004, producția la nivel mondial a fost de aproximativ 60 milioane de tone, iar cererea a fost de 51 milioane de tone.[2]
Utilizări
- Hidroxidul de sodiu este folosit în cantități mari în multe industrii, mai ales ca solvent apos alături de hidroxidul de potasiu.
Este folosit pentru:
- Obținerea de celuloză și hârtie din lemn sau paie,
- Produse chimice și materiale plastice,
- Fabricarea de săpun și detergenți,
- Fabricarea coloranților,
- Sinteza unor fibre textile artificiale,
- Mercerizarea bumbacului (bumbacul devine mai mătăsos, ușor de colorat, mai rezistent
- Obținerea de aluminiu (prelucrarea bauxitei).

- Curățarea de ulei, grăsimi, petrol
- Rafinarea chimică a uleiului alimentar
- Sinteza chimică a diferitelor produse ca: hipoclorit de sodiu, fosfat de sodiu, sulfit de sodiu, aluminat de sodiu
- Sinteza de acid formic
- Producerea apei demineralizate: pentru a reglementa pH-ul și de a regenera schimbul de ioni staționari în rășini la tratarea apei.
- În electronică: producerea plăcilor conductoare (ca. 10g/l bei 20 °C)
- Este parte componentă a substanțelor de curățare a conductelor
- Proprietatea caustică e folosit în tratarea plăcilor de cupru pentru producătorii de modele
- Curățarea recipientelor din oțel sau metal inoxidabil
- Îndepărtarea coloranților
- În 1883 a fost fabricată o locomotivă cu aburi cu sodă fără folosirea focului
- În industria agro-alimentară se utilizează la curățarea instalațiilor (circuite, sticlă), modificarea amidonului, peeling chimic etc. Este, de asemenea, un aditiv alimentar (E524[3]), plus servește ca regulator de aciditate[4] și este utilizat într-o gamă largă de produse[5].
- Producția mondială în 1998 a fost de aprox. 45 de milioane de tone. Hidroxidul de sodiu este solventul cel mai frecvent utilizat în laborator.
- Soda poate fi folosită pentru stocarea energiei solare în formă chimică. Ca efect, reacția dintre sodiu și apă este puternic exotermă. Soda diluată încă o dată, este utilizată pentru energia solară doar pentru a evapora apa și a reveni la starea inițială.
- Soda mai este utilizată ca reactiv pentru teste chimice. Într-adevăr, în prezența anumitor cationi metalici, hidroxidul de sodiu se precipită într-o anumită culoare.
Proprietăți fizico-chimice
- Substanță leșioasă
- Puternic electrolit favorizând electroliza apei
- Se dizolvă în substanțele polare degajându-se căldură de diluare
- Neutralizează acizii formând sărurile corespunzătoare radicalului ns
- Reacționează cu clorul, producând hipoclorit de sodiu (soluție diluată și rece) sau clorat de sodiu (soluție fierbinte concentrată):
- la rece
- la cald
Producerea
- Prin substituție a carbonatului de sodiu cu hidroxid de calciu, rezultând hidroxid de sodiu și carbonat de calciu:
Carbonatul de calciu mai puțin solubil va fi separat prin filtrare, în soluție rămânând numai soda caustică.
- Prin electroliză din clorură de sodiu (NaCl) -> leșie(NaOH) și clor
- Procedeul industrial (de producere, purificare și concentrare a Na(OH) :
- Metoda amalgam
- Metoda diafragmei
- Metoda membranei
- În laborator se poate obține direct din sodiu și apă:
- După procesul de condensare se obține soda caustică:
Vezi și
Referințe
- ↑ P. R. Siemens, William F. Giauque (1969): "Entropies of the hydrates of sodium hydroxide. II. Low-temperature heat capacities and heats of fusion of NaOH·2H2O and NaOH·3.5H2O". Journal of Physical Chemistry, volume 73, issue 1, pages 149–157. Format:Doi
- ↑ Format:Ullmann
- ↑ Format:Cite web.
- ↑ Format:Cite web.
- ↑ Format:En Format:Citat web