Ecuație de gradul al doilea

De la testwiki
Versiunea din 14 decembrie 2024 20:17, autor: imported>Sîmbotin (Anularea modificării 16705835 făcute de ~2024-27350 (discuție))
(dif) ← Versiunea anterioară | Versiunea curentă (dif) | Versiunea următoare → (dif)
Sari la navigare Sari la căutare

În matematică, ecuația algebrică de gradul al doilea este o ecuație polinomială de gradul doi.

Gradul ecuației este dat de gradul polinomului, iar soluțiile ecuației algebrice sunt numite rădăcini. Ecuația de gradul doi se numește și ecuație pătratică.,[1][2][3] Un tip de ecuație asemănător celei de gradul doi este cea de gradul patru cu termenii de grad impar lipsă, denumită ecuație bipătratică.

Când apare mai mult de o variabilă ecuația se obține prin egalarea cu zero a unei forme pătratice. Din punct de vedere geometric ecuațiile de această formă sunt asociate curbelor plane numite conice.

Forma generală

Forma generală a ecuației de gradul doi este:

ax2+bx+c=0

unde: x este variabila, iar a, b, și c constantele (a ≠ 0). Dacă constanta a = 0, atunci ecuația devine o ecuație liniară. Constantele a, b, și c sunt denumite astfel:

a, coeficientul termenului pătratic
b, coeficient termenului liniar
c, termen constant sau termen liber

Forma canonică

Împărțind ecuația inițială prin a, rezultă: x2+bax+ca=0

În această ecuație echivalentă, dacă se notează: ba=p și ca=q, se obține forma canonică sau forma normală a ecuației de gradul doi:

x2+px+q=0 (ecuația este completă sub forma canonică)

Cazuri particulare

  • ecuație incompletă pur pătratică : x2+q=0
  • ecuație incompletă fără termen liber : x2+px=0
  • ecuație incompletă pur pătratică fără termen liber :Format:Ref x2=0

Soluțiile ecuației

Orice ecuație polinomială de gradul al doilea are două soluții sau rădăcini, reale sau complexe. Ele se pot exprima printr-o egalitate de forma:

x1,2=b±b24ac2a

Această egalitate se obține prin aducerea expresiei algebrice de gradul doi la forma unui pătrat perfect al unui binom. Formula rezolvării ecuației de gradul doi datează, în forma actuală, din 1544 prin contribuția lui Michael Stifel și își are originea în lucrările lui Brahmagupta și Sridhara. Format:Ref

Expresia de sub radical se numește discriminant și este notată de obicei cu Δ și are rolul de a evidenția natura numerelor rădăcini ale trinomului, dacă sunt reale sau complexe. Dacă Δ>0, cele două rădăcini sunt reale și diferite. Dacă Δ=0 cele două rădăcini sunt reale și confundate (egale între ele). Dacă Δ<0 cele două rădăcini sunt complexe conjugate.[4]

Relațiile lui Viète

Coeficienții trinomului de gradul al doilea se formează pe baza rădăcinilor binoamelor de gradul întâi care apar în factorizarea trinomului.

Cu notațiile

S=x1+x2=ba
P=x1x2=ca

ecuația de gradul al doilea se poate rescrie ca x2Sx+P=0. după o împărțire prealabilă a ecuației inițiale cu coeficientul termenului pătratic (ax2+bx+c=0) a. Forma rescrierii apare din produsul binoamelor de gradul întâi.

Alte expresii în care sunt rădăcinile

Se pot obține diverse expresii algebrice utilizând relațiile lui Viète:

1x1+1x2=x2x1x2+x1x1x2=x1+x2x1x2=SP
x12+x22=(x1+x2)22x1x2=S22P
x1x2+x2x1=x12x1x2+x22x1x2=S22PP
1x12+1x22=x22x12x22+x12x12x22=x12+x22(x1x2)2=S22PP2
(1x121x22)2=(1x1)2+(1x2)221x11x2=1x12+1x222x1x2=S22PP22P=S24PP2
x13+x23=(x1+x2)(x12x1x2+x22)=S(S23P)=S33SP

unde S=ba iar P=ca

Note

  1. Format:Citat web
  2. Laurențiu Frangu, Introducere în Inginerie Electronică și Telecomunicații, 2008
  3. Format:Citat web
  4. C. Năstăsescu, C. Niță, Gh. Rizescu, Matematică: Algebră, Manual pentru clasa a IX-a, București, Ed. Didactică și Pedagogică, 1980, pp. 149-150

Bibliografie

  • Format:Note Mică enciclopedie matematică, Editura Tehnică, București, 1980, pag. 102. (traducere după lucrarea în limba germană Kleine Enzyklopädie der Mathematik)
  • Format:Note Vasile Bobancu, Dicționar de matematici generale, Editura Enciclopedică Română, București, 1974, pag. 92.

Vezi și

Legături externe

Format:Portal

Format:Polinoame