Rezultatele căutării

Sari la navigare Sari la căutare
Vezi (anterioarele 20 | ) (20 | 50 | 100 | 250 | 500)
  • {{deznotă|randamentul în fizică și inginerie|Randament}} Prin '''randament''' se înțelege, în [[fizică]] și [[inginerie]], un raport subunitar a două [[Mărime fizică|mărimi fizice]] scalare conse ...
    3 KB (360 cuvinte) - 3 august 2024 09:47
  • {{Mecanică clasică|expanded=fundamental concepts}} ...utere |puterii]] intrate în puterea la ieșire. O mașină este o [[legătură (mecanică) |legătură]] în care o [[forță]] aplicată într-un punct efectuează [[lucru ...
    3 KB (449 cuvinte) - 3 august 2024 05:58
  • ...noscută sub numele de [[problema Dirichlet]]. În [[știință |științe]] și [[inginerie]], o condiție de limită Dirichlet poate fi denumită și '''condiție la limit * În [[inginerie mecanică |ingineria mecanică]] și [[construcții]], unde un capăt al unei [[bară |bare]] este menținut în ...
    4 KB (644 cuvinte) - 9 februarie 2025 11:40
  • ...e]] în sau în afara sistemului, deși în contextele fizicii, [[chimie]]i, [[inginerie]]i, transferul de [[energie]] (de exemplu sub formă de [[lucru mecanic]] sa În [[mecanică clasică |mecanica clasică]] [[teoria relativității |nerelativistă]] un sist ...
    5 KB (807 cuvinte) - 1 decembrie 2024 18:26
  • {{Mecanică clasică |expanded=fundamental concepts}} {{Portal|Fizică|Inginerie mecanică}} ...
    4 KB (662 cuvinte) - 25 februarie 2025 11:09
  • ...ea ușoară la cuantificarea din formalismul algebric al lui Heisenberg al [[mecanică cuantică|mecanicii cuantice]]. În general este suficient să facem o substit *[[Hamiltonian (mecanică clasică)]] ...
    5 KB (772 cuvinte) - 3 februarie 2015 13:46
  • ...vanță în multe domenii, în special în [[termodinamică]], [[economie]] și [[inginerie]]. Dacă un sistem este într-o stare de echilibru, atunci comportamentul obs === În mecanică === ...
    8 KB (1.229 cuvinte) - 21 iunie 2024 12:03
  • În [[fizică]] și [[mecanică]] '''viteza de forfecare''' este viteza cu care se deformează prin forfecar {{Portal|Fizică|Inginerie mecanică}} ...
    4 KB (597 cuvinte) - 16 iulie 2024 08:33
  • ...limită Neumann |condiții la limită Neumann]]. În [[știință |științe]] și [[inginerie]], o condiție la limită Cauchy este numită astfel după [[Augustin Louis Cau {{Portal|Matematică|Fizică|Inginerie mecanică}} ...
    5 KB (798 cuvinte) - 11 februarie 2025 14:28
  • ...] cu secțiunea transversală a corpului. Cealaltă componentă, ''[[tensiune (mecanică)#Tensiune_normală_și_tensiune_tangențială |tensiunea normală]]'', este dată ...urma aplicării prin șoc a unui [[momentul forței |moment]] de [[torsiune (mecanică) |torsiune]] {{mvar|M}}.<ref name=HT224>Hlușcu, Tripa, 2014, vol. II, p. 22 ...
    6 KB (869 cuvinte) - 15 august 2024 05:15
  • ...(topologie) |limitei]] domeniului sunt fixe. În [[știință |științe]] și [[inginerie]], o condiție de limită Robin, numită astfel după [[Victor Gustave Robin]], ...2||problemelor Sturm–Liouville}} care apar în multe contexte în știință și inginerie. ...
    6 KB (848 cuvinte) - 11 februarie 2025 10:21
  • ...secțiunii este adesea notat prin <math>I_p</math>. În mai multe manuale de inginerie și publicații academice este notat și cu <math>I_z</math>, <math>J</math> s Momentul polar al secțiunii este rezistența unui [[arbore (mecanică) |arbore]] sau a unei [[bară |bare]] de a fi deformată prin torsiune, în fu ...
    8 KB (1.239 cuvinte) - 19 august 2024 01:40
  • ...Tripa, 2014, p. 125</ref> a unui material este relația dintre [[tensiune (mecanică) |tensiune]] și alungire ([[deformare |deformația specifică]]). Se obține p ...ne |compresiune]], de [[forță tăietoare |forfecare]] (inclusiv [[torsiune (mecanică) |torsiune]]) etc. Dacă nu este menționat altfel, curbele de sarcină–deform ...
    11 KB (1.678 cuvinte) - 11 iulie 2024 06:39
  • ...' este o metodă de a simula comportarea unei [[bară |bare]] la [[torsiune (mecanică) |torsiune]], publicată pentru prima dată în 1903 de pionierul în aerodinam ...Tehnică]], 1970, p.&nbsp;230–232</ref> Ea descrie distribuția [[tensiune (mecanică) |tensiunilor]] dintr-o bară supusă unui [[momentul forței |moment]] de răs ...
    5 KB (653 cuvinte) - 9 iunie 2024 06:51
  • ...e utilizate în proiectare sunt [[arie |aria]] secțiunii pentru [[tensiune (mecanică) |tensiunile]] de [[forță de întindere |întindere]] și [[forță tăietoare |f {{Portal|Fizică|Inginerie mecanică}} ...
    5 KB (854 cuvinte) - 30 iulie 2024 23:38
  • {{Portal|Fizică|Inginerie mecanică}} ...
    3 KB (482 cuvinte) - 8 septembrie 2024 03:03
  • În [[mecanică]] '''forța rezultantă''', uzual '''rezultanta''',<ref name=V131>Vâlcovici ș ...i, <!-- Acad. -->Ștefan Bălan, <!-- Acad. -->Radu Voinea (coordonatori), ''Mecanică teoretică'', ediția a III-a, București: [[Editura Tehnică]], 1968 ...
    5 KB (779 cuvinte) - 27 iulie 2024 12:51
  • ...cunoscută sub numele de [[problema Neumann]]. În [[știință |științe]] și [[inginerie]], o condiție de limită Neumann poate fi denumită și '''condiție la limită {{Portal|Matematică|Fizică|Inginerie mecanică}} ...
    5 KB (787 cuvinte) - 9 februarie 2025 15:29
  • ...siune–alungire]] de la zero până la limita de elasticitate. În [[tensiune (mecanică) |tensiune]] uniaxială, în ipoteza elasticității liniare modulul de rezilie {{Portal|Fizică|Inginerie mecanică}} ...
    5 KB (638 cuvinte) - 9 februarie 2025 21:51
  • [[File:Kontakt Spannungsoptik.JPG|thumb|[[tensiune (mecanică) |Tensiunea]] într-o zonă de contact, cu expunere simultană la o forță norm ...ontact static sau [[dinamică|dinamic]]. Este o disciplină fundamentală a [[inginerie|ingineriei]], absolut necesară pentru un design sigur și economic al sistem ...
    11 KB (1.632 cuvinte) - 10 iulie 2024 04:46
Vezi (anterioarele 20 | ) (20 | 50 | 100 | 250 | 500)