Rezultatele căutării

...]i necesară separării unui [[echivalent gram]] de electrolit.<ref>''Chimie Fizică'', volumul 3; G. Niac, E. Schonberger; „Noțiuni fundamentale de electrochim ...QIHXvvCtMQ6AEwAHoECAMQAg&safe=active Constanta lui Faraday] - ''Revista de chimie'', Volume 41, Numărul 1, 1990 ...

...eul său atomic]] are 26 de [[proton]]i și 34 de [[neutron]]i cu un [[Spin (fizică)|spin]] 0+ pentru o [[masă atomică]] de 59,934072 [[Gram|g]]/[[mol]]. {{Portal bar|Fizică|Chimie|Astronomie}} ...

{{Portal|Fizică|Chimie}} {{Fizică statistică}} ...

{{ciot-chimie}} [[Categorie:Chimie fizică]] ...

* [[Chimie fizică]] {{ciot-fizică}} ...

...confuziilor, trebuie precizat despre ce fel de particule este vorba; în [[chimie]] de cele mai multe ori molul se referă la numărul de ''molecule''. {{ciot-chimie}} ...

'''Ecuația Henderson-Hasselbalch''' este folosită în [[chimie]] pentru calcularea [[Aciditate|acidității]] unei substanțe. Ecuația Hender * I. Ion, A. Ion ''Chimie analitică. Echilibre chimice'' Editura Printech, București, 1999 ...

* În [[fizică]], '''V''' este simbolul pentru [[volt]], unitatea de măsură a tensiunii el * În [[fizică]], '''v''' este folosit adesea pentru a simboliza [[viteză|viteza]]. ...

{{Portal|Chimie|Fizică}} [[Categorie:Chimie fizică]] ...

'''Legea lui Raoult''' este o lege fizică privitoare la [[presiune de vapori|presiunea de vapori]] a unei soluții ide * Gavril Niac, ș.a., ''Formule, tabele, probleme de chimie fizică'', Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1984 ...

* [[I.G. Murgulescu]], E. Segal, ''Introducere în chimia fizică, vol.II.1, Teoria molecular cinetică a materiei'', Editura Academiei RSR, B * I.G. Murgulescu, R. Vîlcu, ''Introducere în chimia fizică vol. III Termodinamică chimică'', Editura Academiei RSR, București, 1982 ...

...[[gaz real|gazelor reale]] sau soluțiilor reale<ref>Ion Dima, Dicționar de fizică, op. cit., p. 16</ref>. ...iculescu, Ioan Bâldea, Mircea Preda, ''Formule, tabele, probleme de chimie fizică'', Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1984 ...

...[[legile gazelor]] și a fost formulată de către [[fizică|fizicianul]] și [[chimie|chimistul]] [[scoția|scoțian]] [[Thomas Graham]] în anul [[1846]]. {{Portal|Fizică}} ...

...anul]] francez [[Jacques Charles]] în anul 1787 și în mod independent de [[chimie|chimistul]] francez [[Joseph Louis Gay-Lussac]] în 1802. *http://www.scrigroup.com/educatie/chimie/Legile-gazelor-Legea-BoyleMari23565.php ...

{{ciot-chimie}} [[Categorie:Chimie fizică]] ...

...anța''' este o mărime fizică care caracterizează fenomenul de [[absorbție (fizică)|absorbție]] a [[lumină|luminii]], făcând referire și la procesul de [[aten Absorbanța este utilizată frecvent în [[chimie analitică]] și [[biochimie]], fiind definită cu ajutorul [[legea Beer-Lambe ...

...iculescu, Ioan Bâldea, Mircea Preda, ''Formule, tabele, probleme de chimie fizică'', Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1984 {{ciot-fizică}} ...

*Ion , A. Ion ''Chimie analitică - vol 1: Echilibre chimice'', Editura Printech, București, 1999 * [[Linus Pauling]], ''Chimie generală'', Editura Științifică, București, 1972 (traducere din limba engle ...

...disociere|constanta de disociere]], [[solubilitate]]a diferitelor [[sare (chimie)|săruri]] și chiar tăria ionică. * [[Chimie coloidală]] ...

* [[Zoltán Gábos]], [[Oliviu Gherman]], ''Termodinamică și fizică statistică'', EDP, 1964, 1967 [[Categorie:Chimie fizică]] ...