Principiul superpoziției

De la testwiki
Sari la navigare Sari la căutare

În fizică și în teoria sistemelor, principiul superpoziției (sau principiul suprapunerii) exprimă faptul că, pentru orice sistem liniar răspunsul generat la un moment dat și la o anumită poziție de către mai mulți stimuli este egal cu suma răspunsurilor generate de fiecare stimul în parte. Printre domeniile în care se aplică acest principiu se pot enumera: studiul radiațiilor electromagnetice, optica, mecanica cuantică.

Aplicații

Mecanica clasică

Un caz particular al acestui principiu îl constituie principiul suprapunerii forțelor din mecanica clasică:

Dacă mai multe forțe acționează în același timp asupra unui corp, fiecare forță produce propria sa accelerație în mod independent de prezența celorlalte forțe, accelerația rezultantă fiind suma vectorială a accelerațiilor individuale.

i=1nFi=ma

Mecanica cuantică

Un sistem cuantic, care este descris de funcțiile de undă Ψi,i{1,2,,,n} în stările cuantice i{1,2,,,n}, atunci o stare posibilă a sistemului este descrisă de funcția:

Ψ=i=1naiΨi,

unde aii{1,2,,,n} sunt amplitudinile funcțiilor de undă. Format:Portal Format:Control de autoritate Format:Ciot-fizică