Identitatea crosei de hochei

De la testwiki
Sari la navigare Sari la căutare
1
1 1
1 2 1
1 3 3 1
1 4 6 4 1
1  5  10 10  5  1
1  6  15 20 15  6  1
 1   7  21 35 35 21  7   1 
Triunghiul lui Pascal, rândurile de la 0 la 7. Identitatea crosei de hochei confirmă că, de exemplu pentru n=6, r=2, 1+3+6+10+15=35.

În combinatorică identitatea:

i=rn(ir)=(n+1r+1)

pentru n,r, nr, sau echivalent, imaginea în oglindă prin substituția jir:

j=0nr(j+rr)=j=0nr(j+rj)=(n+1nr)

pentru n,r, nr este cunoscută drept crosă de hochei,[1] Denumirea provine din reprezentarea grafică a identității pe triunghiul lui Pascal: când sunt evidențiați termenii sumați și suma însăși, forma care apare amintește vag de o crosă de hochei.

Demonstrații

Generarea demonstrației funcției

Fie

Xr+Xr+1++Xn=XrXn+11X

și X=1+x, și se compară coeficienții lui xr.

Demonstrații inductive și algebrice

Atât demonstrațiile inductive, cât și cele algebrice folosesc formula lui Pascal:

(nk)=(n1k1)+(n1k).

Demonstrație inductivă

Această identitate poate fi demonstrată prin inducție matematică pe Format:Mvar.

Cazul inițial: fie n=r;

i=rn(ir)=i=rr(ir)=(rr)=1=(r+1r+1)=(n+1r+1).

Pasul inductiv: se presupune că pentru un k,kr,

i=rk(ir)=(k+1r+1)

Atunci

i=rk+1(ir)=(i=rk(ir))+(k+1r)=(k+1r+1)+(k+1r)=(k+2r+1).

Demonstrație algebrică

Se folosește un argument Format:Ill-wd pentru a simplifica calculul sumei:

t=0n(tk)=t=kn(tk)=t=kn[(t+1k+1)(tk+1)]=t=kn(t+1k+1)t=kn(tk+1)=t=k+1n+1(tk+1)t=kn(tk+1)=(n+1k+1)(kk+1)0prin telescopare=(n+1k+1).

Demonstrații combinatorice

Prima demonstrație

Se presupune că se distribuie n bomboane care nu se pot individualiza la k copii care se individualizează. Aplicând direct Format:Ill-wd, se obțin

(n+k1k1)

moduri de a face asta. Ca alternativă, mai întâi se pot oferi 0in bomboane celui mai mare, astfel încât, în esență, să se dea ni bomboane la k1 copii, și din nou cu stele și bare și Format:Ill-wd, se obține

(n+k1k1)=i=0n(n+k2ik2),

care se simplifică la rezultatul dorit luând n=n+k2 și r=k2 și observând că nn=k2=r:

(n+1r+1)=i=0n(nir)=i=rn(ir).

A doua demonstrație

se poate forma un comitet de mărimea k+1 dintr-un grup de n+1 oameni în

(n+1k+1)

moduri.

Acum se distribuie numerele 1,2,3,,nk+1 la nk+1 din cei n+1 oameni. Se poate diviza asta în nk+1 cazuri disjuncte. În general, în cazul în care x, 1xnk+1, persoana x este în comitet, iar persoanele 1,2,3,,x1 nu sunt în comitet. Acest lucru se poate face în

(nx+1k)

moduri. Acum se pot însuma valorile acestor nk+1 cazuri disjuncte, obținând

(n+1k+1)=(nk)+(n1k)+(n2k)++(k+1k)+(kk).

Note

  1. Format:En icon C.H. Jones (1996) Generalized Hockey Stick Identities and N-Dimensional Block Walking., Fibonacci Quarterly 34(3), 280-288.

Legături externe

Format:Portal