Constantă de torsiune

De la testwiki
Sari la navigare Sari la căutare
Principalele mărimi care intervin la torsiune: φ este unghiul de răsucire; Format:Mvar este momentul aplicat; Format:Mvar este lungimea barei

în rezistența materialelor constanta de torsiune sau coeficientul de torsiune este o proprietate geometrică a secțiunii transversale a unei bare. Apare în relația dintre unghiul de răsucire și momentul aplicat de-a lungul axei barei, pentru o bară liniar elastică omogenă. Constanta de torsiune, împreună cu proprietățile materialului și lungimea, descriu rigiditatea la torsiune a unei bare. Unitatea SI pentru constanta de torsiune este m4.

Istoric

În 1820 inginerul francez A. Duleau a dedus analitic că constanta de torsiune a unei bare este identică cu momentul de inerție polar al secțiunii normale pe axa Format:Mvar, Format:Mvar, și, presupunând că o secțiune plană înainte de răsucire rămâne plană și după răsucire, iar un diametru rămâne o linie dreaptă, are o ecuație analitică exactă. Din păcate, această ipoteză este corectă numai în grinzile cu secțiuni transversale rotunde și este incorectă pentru orice altă formă, la care are loc deformarea.[1]

Pentru secțiuni transversale care nu sunt rotunde, nu există ecuații analitice exacte pentru calculul constantei de torsiune. Totuși, există soluții aproximative pentru multe forme. Secțiunile transversale care nu sunt rotunde, la răsucire au întotdeauna deformații care necesită metode numerice pentru a permite calculul exact al constantei de torsiune.[2]

Rigiditatea la torsiune a grinzilor cu secțiuni transversale care nu sunt rotunde este semnificativ crescută dacă deformarea secțiunilor de capăt este restrânsă, de exemplu la barele încastrate la capete.[3]

Relații

Pentru o bară cu secțiune transversală uniformă pe toată lungimea sa, unghiul de răsucire (în radiani) φ este:[4]

φ=MtLGJ

unde:

Format:Mvar este momentul de torsiune aplicat,
Format:Mvar este lungimea barei,
Format:Mvar este modulul de elasticitate transversal al materialului,
Format:Mvar este constanta de torsiune.

Din relația anterioară se pot defini două mărimi: unghiul de răsucire specifică:[4][5][6]

θ=φL,

respectiv rigiditatea la răsucire,

GJ=Mtθ   care în SI se exprimă în N⋅m2/rad.

Exemple

Barele cu secțiuni transversale uniforme sunt cazuri particulare.

Secțiune rotundă

Jz=Ix+Iy=πr44+πr44=πr42[7]

unde Format:Mvar este raza.

Acesta se poate calcula din momentele de inerție axiale, Format:Mvar și Format:Mvar, care sunt exacte (și identice).

Alternativ se poate scrie: Jz=πD432[7]
unde Format:Mvar este diametrul.

Secțiune eliptică

Jπa3b3a2+b2[8][9]

unde

Format:Mvar este semiaxa mare,
Format:Mvar este semiaxa mică.

Pătrat

J2,25a4[8]

unde Format:Mvar este jumătatea laturii.

Dreptunghi

Jβab3

unde

Format:Mvar este latura mare,
Format:Mvar este latura mică,
β este cel din tabelul următor:[10][11][12]
a/b 1,0 1,5 2,0 2,5 3,0 4,0 5,0 6,0 10
β 0,141 0,196 0,229 0,249 0,263 0,281 0,291 0,299 0,313 0,333

Alternativ se poate folosi următoarea ecuație, care dă erori sub 4 %: [8]

Jab3(130,21ba(1b412a4))

unde

Format:Mvar este latura mare,
Format:Mvar este latura mică.

Tub cu pereți subțiri de grosime uniformă

J=13Ut3[13]

unde

Format:Mvar este grosimea peretelui,
Format:Mvar este perimetrul la mijlocul grosimii peretelui.

Tub rotund cu pereți subțiri de grosime uniformă, profil deschis

Acesta este un tub cu o fantă tăiată longitudinal prin peretele său. Folosind formula de mai sus:[14]

U=2πr
J=23πrt3

unde

Format:Mvar este grosimea peretelui,
Format:Mvar este raza medie.

Note

  1. Format:En icon Archie Higdon et al., "Mechanics of Materials, 4th edition"
  2. Format:En icon David Johnson Advanced structural mechanics, 2nd Edition
  3. Format:En icon The Influence and Modelling of Warping Restraint on Beams
  4. 4,0 4,1 Buzdugan, 1970, p. 180
  5. Andreescu, Mocanu, 2005, p. 183
  6. Hlușcu, Tripa, 2014, p. 341
  7. 7,0 7,1 Format:En icon Format:Mathworld
  8. 8,0 8,1 8,2 Format:En icon Warren C. Young & Richard G. Budynas, Roark's Formulas for stress & Strain, 7th Edition
  9. Format:En icon Fridtjov Irjens, Continuum Mechanics, Springer 2008, p238, Format:ISBN
  10. Andreescu, Mocanu, 2005, p. 188
  11. Hlușcu, Tripa, 2014, p. 345
  12. Format:En icon Ugural, Fenster, Advanced Strength and Applied Elasticity, Elsevier, Format:ISBN
  13. Format:En icon Boresi, Advanced Mechanics of Materials, John Wiley & Sons, Format:ISBN
  14. Warren C. Young, Roark's Formulas for stress & Strain, 6th Edition

Bibliografie

Legături externe

Format:Portal