Constantă de disociere

În chimie, biochimie și farmacologie, constanta de disociere (notată $K_d$) este un tip specific de constantă de echilibru care indică tendința unei specii chimice de a se desface (disocia) în mod reversibil în componente mai mici. Exemple ar fi disocierea complecșilor coordinativi în moleculele componente sau disocierea sărurilor în ionii componenți.

Formulare

Pentru o reacție generală de forma:

$\mathrm{A}{\phantom{A}}_{𝑥}\mathrm{B}{\phantom{A}}_{𝑦}\stackrel{-\rightharpoonup }{\leftharpoondown -}𝑥\mathrm{A}+𝑦\mathrm{B}$

în care un complex ${\mathrm{A}}_x{\mathrm{B}}_y$ disociază în x subunități A și y subunități B, constanta de disociere se definește astfel:

$K_d=\frac{[A{]}^x[B{]}^y}{[A_x{B}_y]}$

unde [A], [B] și [A_xB_y] reprezintă concentrațiile de A, B și respectiv de complec A_xB_y.

Vezi și

• Constantă de echilibru
• Autoprotoliza apei
• pH