Constantă ebulioscopică

De la testwiki
Versiunea din 14 septembrie 2024 21:55, autor: imported>InternetArchiveBot (Rescuing 1 sources and tagging 0 as dead.) #IABot (v2.0.9.5)
(dif) ← Versiunea anterioară | Versiunea curentă (dif) | Versiunea următoare → (dif)
Sari la navigare Sari la căutare

În termodinamică constanta ebulioscopică[1], Format:Mvar, leagă molalitatea cu creșterea punctului de fierbere (care este o proprietate coligativă).

Constanta ebulioscopică este o mărime fizică intensivă.

Definiție

Constanta ebulioscopică este raportul dintre creșterea punctului de fierbere și molalitate:

Ke=ΔTeib

unde

ΔTe este creșterea punctului de fierbere, definit ca diferența de temperatură dintre punctul de fierbere Tt al soluției și punctul de fierbere Tt0 al solventului pur;
Format:Mvar este factorul van 't Hoff, numărul de particule pe care le formează substanța dizolvată când este dizolvată;
Format:Mvar este molalitatea soluției.

Descriere

Prin ebulioscopie, o constantă cunoscută poate fi utilizată pentru a calcula o masă molară necunoscută. Termenul „ebulioscopie” înseamnă „măsurarea fierberii” în limba latină. Creșterea punctului de fierbere este o proprietate coligativă, deci Format:Math depinde doar de numărul de particule dizolvate, nu de natura acelor particule. Ebulioscopia este similară crioscopiei, care determină aceeași valoare din constanta crioscopică (a scăderii punctului de îngheț).

Valoarea lui Format:Mvar, care depinde de natura solventului, poate fi calculată din următoarea ecuație:[2]

Ke=RMTe21000ΔHvap

unde

Format:Mvar este constanta universală a gazului ideal,
Format:Mvar este masa molară a solventului,
Format:Mvar este punctul de fierbere al solventului pur, în K,
Format:Math este căldura latentă de vaporizare molară a solventului.

Valori pentru câțiva solvenți

Solvent[3] Format:Math (K⋅kg/mol)
Acid acetic 3,08
Apă 0,512
Benzen 2,53
Camfor 5,95
Ciclohexan 2,79
Cloroform 3,63
Etanol 1,07
Eter dietilic 2,02
Sulfură de carbon 2,34
Tetraclorură de carbon 5,03

Constanta ebulioscopică, deoarece este o mărime fizică care depinde de natura substanțelor, caracterizează sistemul termodinamic la care se referă, fiind astfel o proprietate termodinamică. Deoarece nu depinde de mărimea sistemului, este o proprietate intensivă.

Note

  1. Sorin-Strătilă Dorin, Denisa-Dorinela Dorin, Apa tehnologică în industria alimentară. Proprietăți fizice și chimice, București: Buletinul AGIR, nr. 3/2003, p. 27, accesat 2024-06-21
  2. Format:Cite web
  3. P. W. Atkins, Physical Chemistry, 4th Ed., p. C17 (Table 7.2)

Vezi și

Legături externe

Format:Portal