Condiție la limită mixtă

În matematică, o condiție la limită mixtă[1] este impusă unei ecuații diferențiale ordinare sau unei ecuații cu derivate parțiale astfel încât pe diferite porțiuni disjuncte ale limitei domeniului sunt impuse condiții la limită diferite. Mai exact, într-o problemă cu condiții la limită mixte, soluția trebuie să satisfacă fie condiții la limită Dirichlet, fie condiții la limită Neumann într-un mod în care se exclud reciproc pe părți disjuncte ale frontierei.
De exemplu, dată fiind o soluție Format:Mvar la o ecuație cu derivate parțiale pe un domeniu Format:Math cu frontiera Format:Math, se spune că satisface o condiție la limită mixtă dacă Format:Math fiind din două părți disjuncte, Format:Math și Format:Math cu Format:Math, Format:Mvar verifică următoarele ecuații:
unde Format:Math și Format:Mvar sunt funcții date, definite pe acele porțiuni ale frontierei. (Evident, nu este deloc necesar ca Format:Math și Format:Mvar să fie funcții, pot fi Format:Ill-wd sau orice alt fel de Format:Ill-wd.)
Condiția la limită mixtă diferă de condiția la limită Robin prin aceea că aceasta din urmă necesită o Format:Ill-wd, eventual cu coeficienți variabili definiți prin operații punctuale, de condiții la limită Dirichlet și Neumann, care trebuie îndeplinite pe întreaga frontieră a domeniului dat.
Istoric
Prima problemă cu condiții la limită mixte a fost rezolvată de Stanisław Zaremba pentru ecuația lui Laplace. El însuși a afirmat că Wilhelm Wirtinger a fost cel care i-a sugerat să studieze această problemă.[2]
Note
- ↑ Ștefan I. Maksay, Diana Alina Bistrian, Introducere în metoda elementelor finite, Iași: Editura Cermi, 2008, Format:ISBN, p. 90
- ↑ Zaremba, 1910, p. 313, §1
Bibliografie
- Format:It icon Format:Citation
- Format:En icon Format:Citation
- Format:It icon Format:Citation
- Format:En icon Format:Citation
- Format:Fr icon Format:Citation