Submulțime

În matematică, mai exact în teoria mulțimilor, se spune că mulțimea B este submulțimea mulțimii A dacă B „este conținută” de A. Echivalent, se poate scrie , citit B include A, sau B conține A. Relația dintre mulțimi stabilită de se numește incluziune sau conținere. Algebra submulțimilor constituie o structură de algebră booleană relativ la incluziune.
Dacă A este o submulțime a lui B, dar nu este egală cu B, atunci A se numește submulțime proprie a lui B, ceea ce se scrie sau . Totuși, în literatură aceste simboluri se citesc la fel ca și , deci se preferă adesea să se folosească simbolurile mai explicite și și pentru incluziunea strictă.Format:Nc Incluziunea strictă este o relație nereflexivă.
Proprietăți ale relației de incluziune
Se consideră două mulțimi incluse într-o mulțime universală și se notează cu complementarele acestora: Există proprietățile:
- și