Triunghi Schwarz: Diferență între versiuni

De la testwiki
Sari la navigare Sari la căutare
imported>Turbojet
m fix param
 
(Nicio diferență)

Versiunea curentă din 18 mai 2024 06:50

În geometrie un triunghi Schwarz, numit astfel după Hermann Schwarz, este un triunghi sferic care poate fi folosit pentru a pava o sferă (pavare sferică), eventual în straturi suprapuse, prin reflexii față de laturile sale. Au fost clasificate în Format:Harv.

Acestea pot fi definite mai general ca teselări ale sferei, planului euclidian sau planului hiperbolic. Fiecare triunghi Schwarz de pe o sferă definește un grup finit, în timp ce în planul euclidian sau hiperbolic ele definesc un grup infinit.

Un triunghi Schwarz este reprezentat de trei numere raționale (p q r) fiecare reprezentând unghiul de la un vârf. Valoarea n/d înseamnă că unghiul vârfului este d/n dintr-un semicerc. 2 înseamnă un triunghi dreptunghic. Atunci când acestea sunt numere întregi, triunghiul se numește triunghi Möbius și corespunde unei pavări fără suprapuneri, iar grupul de simetrie se numește Format:Ill-wd. Pe sferă există trei triunghiuri Möbius plus o familie cu un parametru; în plan există trei triunghiuri Möbius, în timp ce în spațiul hiperbolic există o familie de triunghiuri Möbius cu trei parametri și niciun Format:Ill-wd.

Spațiul soluțiilor

Un triunghi cu domeniul fundamental (p q r), cu unghiuri de vârf Format:Math/p, Format:Math/q și Format:Math/r, poate exista în spații diferite în funcție de valoarea sumei reciprocelor acestor numere întregi:

1p+1q+1r>1 : Sfera1p+1q+1r=1 : Plan euclidian1p+1q+1r<1 : Plan hiperbolic

Adică acesta este un mod de a spune că în spațiul euclidian suma unghiurilor interioare ale unui triunghi este Format:Math, în timp ce pe o sferă suma este mai mare decât Format:Math, iar în spațiul hiperbolic suma este mai mică decât Format:Math.

Reprezentare grafică

Un triunghi Schwarz este reprezentat grafic printr-un graf triunghiular. Fiecare nod reprezintă o latură (plan de reflexie, „oglindă”) a triunghiului Schwarz. Fiecare muchie este etichetată cu o valoare rațională corespunzătoare ordinului de reflexie, fiind Format:Math/unghiul vârfului.


Triunghi Schwarz (p q r) pe o sferă

Graful triunghiului Schwarz

Laturile de ordinul 2 reprezintă oglinzi perpendiculare care pot fi ignorate în această diagramă. Diagrama Coxeter–Dynkin reprezintă acest graf triunghiular cu muchiile de ordinul 2 ascunse.

Un grup Coxeter poate fi folosit pentru o notație mai simplă, ca (p q r) pentru grafurile ciclice, (p q 2 ) = [p,q] pentru triunghiurile dreptunghice, și cu (p 2 2) = [p]×[].

Lista triunghiurilor Schwarz

Triunghiuri Möbius pe sferă


(2 2 2) sau [2,2]

(3 2 2) sau [3,2]
...

(3 3 2) sau [3,3]

(4 3 2) sau [4,3]

(5 3 2) sau [5,3]

Triunghiurile Schwarz din numere întregi, numite și triunghiuri Möbius, cuprind o familie cu un parametru și trei cazuri excepționale:

  1. [p,2] sau (p 2 2) – Simetrie diedrală, Format:CDD
  2. [3,3] sau (3 3 2) – Simetrie tetraedrică, Format:CDD
  3. [4,3] sau (4 3 2) – Simetrie octaedrică, Format:CDD
  4. [5,3] sau (5 3 2) – Simetrie icosaedrică, Format:CDD

Triunghiuri Schwarz pe sferă după densitate

Ttriunghiurile Schwarz (p q r), grupate după densitate:

Densitate Diedral Tetraedric Octaedric Icosaedric
d (2 2 n/d)
1 (2 3 3) (2 3 4) (2 3 5)
2 (3/2 3 3) (3/2 4 4) (3/2 5 5), (5/2 3 3)
3 (2 3/2 3) (2 5/2 5)
4 (3 4/3 4) (3 5/3 5)
5 (2 3/2 3/2) (2 3/2 4)
6 (3/2 3/2 3/2) (5/2 5/2 5/2), (3/2 3 5), (5/4 5 5)
7 (2 3 4/3) (2 3 5/2)
8 (3/2 5/2 5)
9 (2 5/3 5)
10 (3 5/3 5/2), (3 5/4 5)
11 (2 3/2 4/3) (2 3/2 5)
13 (2 3 5/3)
14 (3/2 4/3 4/3) (3/2 5/2 5/2), (3 3 5/4)
16 (3 5/4 5/2)
17 (2 3/2 5/2)
18 (3/2 3 5/3), (5/3 5/3 5/2)
19 (2 3 5/4)
21 (2 5/4 5/2)
22 (3/2 3/2 5/2)
23 (2 3/2 5/3)
26 (3/2 5/3 5/3)
27 (2 5/4 5/3)
29 (2 3/2 5/4)
32 (3/2 5/4 5/3)
34 (3/2 3/2 5/4)
38 (3/2 5/4 5/4)
42 (5/4 5/4 5/4)

Triunghiuri în planul euclidian


(3 3 3)

(4 4 2)

(6 3 2)

Densitate 1:

  1. (3 3 3) – 60-60-60 (echilateral), Format:CDD
  2. (4 4 2) – 45-45-90 (triunghi dreptunghic isoscel), Format:CDD
  3. (6 3 2) – 30-60-90, Format:CDD

Densitate 2:

  1. (6 6 3/2) - 120-30-30 triunghi

Densitate ∞:

  1. (4 4/3 ∞)
  2. (3 3/2 ∞)
  3. (6 6/5 ∞)

Triunghiuri în planul hiperbolic


(7 3 2)

(8 3 2)

(5 4 2)

(4 3 3)

(4 4 3)

(∞ ∞ ∞)
Domenii fundamentale de triunghiuri (p q r)

Densitate 1:

  • (2 3 7), (2 3 8), (2 3 9) ... (2 3 ∞)
  • (2 4 5), (2 4 6), (2 4 7) ... (2 4 ∞)
  • (2 5 5), (2 5 6), (2 5 7) ... (2 5 ∞)
  • (2 6 6), (2 6 7), (2 6 8) ... (2 6 ∞)
  • (3 3 4), (3 3 5), (3 3 6) ... (3 3 ∞)
  • (3 4 4), (3 4 5), (3 4 6) ... (3 4 ∞)
  • (3 5 5), (3 5 6), (3 5 7) ... (3 5 ∞)
  • (3 6 6), (3 6 7), (3 6 8) ... (3 6 ∞)
  • ...
  • (∞ ∞ ∞)

Densitate 2:

  • (3/2 7 7), (3/2 8 8), (3/2 9 9) ... (3/2 ∞ ∞)
  • (5/2 4 4), (5/2 5 5), (5/2 6 6) ... (5/2 ∞ ∞)
  • (7/2 3 3), (7/2 4 4), (7/2 5 5) ... (7/2 ∞ ∞)
  • (9/2 3 3), (9/2 4 4), (9/2 5 5) ... (9/2 ∞ ∞)
  • ...

Densitate 3:

  • (2 7/2 7), (2 9/2 9), (2 11/2 11) ...

Densitate 4:

  • (7/3 3 7), (8/3 3 8), (3 10/3 10), (3 11/3 11) ...

Densitate 6:

  • (7/4 7 7), (9/4 9 9), (11/4 11 11) ...
  • (7/2 7/2 7/2), (9/2 9/2 9/2), ...

Densitate 10:

  • (3 7/2 7)

Triunghiul Schwarz (2 3 7) este cel mai mic triunghi Schwarz hiperbolic și, ca atare, prezintă un interes deosebit. Format:Ill-wd (sau mai precis grupul von Dyck index 2 al izometriilor care conservă orientarea) este grupul triunghiului (2,3,7), care este grupul universal pentru toate grupurile Hurwitz — grupuri maxime de izometrii ale Format:Ill-wd. Toate grupurile Hurwitz sunt legate de grupul triunghiului (2,3,7) și toate suprafețele Hurwitz sunt pavate de triunghiul Schwarz (2,3,7). Cel mai mic grup Hurwitz este grupul simplu de ordinul 168, al doilea cel mai mic grup simplu neabelian, care este izomorf cu PSL(2,7), iar suprafața Hurwitz asociată (din genul 3) este Format:Ill-wd.

Triunghiul (2,3,8) pavează Format:Ill-wd, o suprafață de genul 2 foarte simetrică (dar nu Hurwitz).

Triunghiurile cu un unghi neîntreg, enumerate mai sus, au fost clasificate pentru prima dată de Anthony W. Knapp.[1] Se cunoaște și o listă de triunghiuri cu mai multe unghiuri neîntregi.[2]

Note

  1. Format:En icon A. W. Knapp, Doubly generated Fuchsian groups, Michigan Mathematics Journal 15 (1968), no. 3, 289–304
  2. Format:En icon Klimenko & Sakuma, Two-generator discrete subgroups of Isom( H 2 ) containing orientation-reversing elements, Geometriae Dedicata, October 1998, Volume 72, Issue 3, pp 247-282

Bibliografie

Legături externe

Format:Portal Format:Teselări