Vizualizare sursă pentru „Voyager 1”

{{Infobox zbor spațial
| name = <big>'''Voyager 1'''</big>
| image = Voyager spacecraft.jpg
| image_caption = 
| mission_type = Explorare planetară exterioară, heliosferă și mediu interstelar
| operator = [[NASA]] / [[Jet Propulsion Laboratory]]
| website = {{url|https://voyager.jpl.nasa.gov/}}
| COSPAR_ID = 1977-084A<ref name="nasa.084A">{{cite web |url=https://nssdc.gsfc.nasa.gov/nmc/spacecraft/display.action?id=1977-084A |title=Voyager 1 |publisher=NASA/NSSDC |work=NSSDC Master Catalog |accessdate=August 21, 2013 }}</ref>
| SATCAT = 10321<ref name="n2yo.10321">{{cite web |url=https://www.n2yo.com/satellite/?s=10321 |title=Voyager 1 |publisher=N2YO |accessdate=August 21, 2013}}</ref>
| mission_duration = {{plainlist|
* {{nowrap|{{time interval|5 Septembrie 1977 12:56:00|show=ymd|sep=,}}}}
* <small>Misiune planetară: {{time interval|5 Septembrie 1977|14 Decembrie 1980|show=ymd|sep=,}}</small>
* <small>Misiune interstelară: {{time interval|14 Decembrie 1980|show=ymd|sep=,}}</small>
}}
| spacecraft_type = [[Programul Mariner|Mariner]] Jupiter-Saturn
| manufacturer = [[Jet Propulsion Laboratory]]
| dry_mass =
| launch_mass = 825,5 kg
| power = 470 wați (la lansare)
| launch_date = 5 septembrie 1977, 12:56:00&nbsp;UTC
| launch_rocket = [[Titan IIIE]]
| launch_site = [[Cape Canaveral Air Force Station|Cape Canaveral]] LC 41
| launch_contractor =
| last_contact = <!-- {{end-date|[date]}} -->
| decay_date =
| interplanetary =
{{Infobox zbor spațial/IP
| type = flyby
| object = [[Jupiter]]
| distance = {{convert|349000|km|mi|abbr=on}}
| arrival_date = 5 martie 1979
}}
{{Infobox zbor spațial/IP
| type = flyby
| object = [[Saturn]]
| distance = {{convert|124000|km|mi|abbr=on}}
| arrival_date = 12 noiembrie 1980
}}
{{Infobox zbor spațial/IP
| type = flyby
| object = [[Titan (satelit)|Titan]]
|note = studiul atmosferei
| distance = {{convert|6490|km|mi|abbr=on}}
| arrival_date = 12 noiembrie 1980
}}
| programme = [[Programul Flagship|Flagship]]
| previous_mission = ''[[Voyager 2]]''
| next_mission = ''[[Galileo (sondă spațială)|Galileo]]''
}}
<big>Voyager</big> '''1''' este o [[sondă spațială]] lansată de [[NASA]] la [[5 septembrie]] [[1977]]. Parte a [[Programul Voyager|programului Voyager]] de a studia exteriorul [[Sistemul Solar|Sistemului Solar]] , ''Voyager 1'' a fost lansat la 16 zile după „geamănul” său, ''[[Voyager 2]]''. După {{Age in years, months and days| year=1977| month=09| day=05}}, navele spațiale încă comunică cu [[NASA Deep Space Network|Deep Space Network]] pentru a primi comenzile de rutină și pentru a returna date. Aflat la o distanță de 165,8 [[Unitate astronomică|AU]] (24,8 miliarde km) de [[Pământ]] (în octombrie 2024)<ref name="voyager">{{cite web |url=https://voyager.jpl.nasa.gov/mission/status/ |title=Voyager - Mission Status |last= |first= |date= |work=[[Jet Propulsion Laboratory]] |publisher=[[National Aeronautics and Space Administration]] |accessdate=February 16, 2019}},</ref> este obiectul construit de om aflat la cea mai mare distanță de [[Terra]].<ref>{{cite web |url=http://www.bbc.co.uk/science/space/solarsystem/space_missions/voyager_1 |title=Voyager 1 |work=[[BBC]] Solar System |accessdate=September 4, 2018 |archive-url=https://web.archive.org/web/20180203195855/http://www.bbc.co.uk/science/space/solarsystem/space_missions/voyager_1 |archive-date=February 3, 2018}}</ref> 

Obiectivele sondei au inclus survoluri în jurul planetelor [[Jupiter (planetă)|Jupiter]], [[Saturn (planetă)|Saturn]] și cel mai mare satelit al lui Saturn, [[Titan (satelit)|Titan]]. În timp ce cursul navei spațiale ar fi putut fi modificat pentru a include o întâlnire cu [[Pluto (planetă pitică)|Pluto]], explorarea satelitului Titan, despre care se știa că are o atmosferă substanțială, a avut prioritate.<ref name="faq">{{cite web |url=https://www.jpl.nasa.gov/voyager/frequently-asked-questions/ |title=Voyager – Frequently Asked Questions |publisher=NASA |date=14 februarie 1990 |accessdate=4 august 2017 |archive-date=2021-10-21 |archive-url=https://web.archive.org/web/20211021022802/https://www.jpl.nasa.gov/voyager/frequently-asked-questions |dead-url=yes }}</ref><ref>{{cite web | url=http://www.nasaspaceflight.com/2015/07/new-horizons-pluto-historic-kuiper-encounter/ | title=New Horizons conducts flyby of Pluto in historic Kuiper Belt encounter | accessdate=2 septembrie 2015}}</ref><ref name="SD">{{cite web | url=http://www.spacedaily.com/reports/What_If_Voyager_Had_Explored_Pluto_999.html | title=What If Voyager Had Explored Pluto? | accessdate=2 septembrie 2015}}</ref> Voyager 1 a studiat vremea, [[Câmp magnetic|câmpurile magnetice]] și inelele celor două planete și a fost prima sondă care a oferit imagini detaliate ale sateliților ei.

După ce și-a îndeplinit misiunea principală, survolul în jurul lui Saturn, la 12 noiembrie 1980, ''Voyager 1'' a devenit [[Lista obiectelor artificiale care au părăsit sistemul solar|al treilea din cele cinci obiecte artificiale]] care au atins [[viteză de eliberare|viteza de eliberare]] ce i-a permis să părăsească [[sistemul solar]]. La 25 august 2012, ''Voyager 1'' a devenit prima navă spațială care a ieșit din [[heliosferă]] și a intrat în [[Mediu interstelar|mediul interstelar]].<ref name="NYT-20130912">{{cite news |last=Barnes |first=Brooks |title=In a Breathtaking First, NASA Craft Exits the Solar System |url=https://www.nytimes.com/2013/09/13/science/in-a-breathtaking-first-nasa-craft-exits-the-solar-system.html |date=12 septembrie 2013 |work=[[New York Times]] |accessdate=12 septembrie 2013 }}</ref>

La 28 noiembrie 2017, echipa Voyager a reușit să pornească cele patru propulsoare de rezervă ale navei spațiale, care servesc la orientarea ''Voyager 1'' într-o direcție propice pentru ca antenele sale să poată comunica cu Terra. Ultima dată când au fost lansate aceste propulsoare de rezervă, a fost în noiembrie 1980. Managerul de proiect Voyager, Suzanne Dodd, anticipează că utilizarea cu succes a propulsoarelor va extinde misiunea Voyager cu încă "doi sau trei ani".<ref name="Backup thrusters test">{{cite news|last=Wall|first=Mike|title=Voyager 1 Just Fired Up its Backup Thrusters for the 1st Time in 37 Years|url=https://www.space.com/38967-voyager-1-fires-backup-thrusters-after-37-years.html|accessdate=3 decembrie 2017|publisher=Space.com|date=1 decembrie 2017 }}</ref> Este de așteptat ca misiunea ''Voyager 1'' să continue până în jurul anului 2025, atunci când generatoarele termoelectrice de radioizotopi nu vor mai furniza suficientă energie electrică pentru instrumentele științifice.

==Caracteristicile sondei==
Voyager 1 a fost construit de [[Jet Propulsion Laboratory]].<ref name="Landau CNN">{{cite news |last=Landau |first=Elizabeth |title=Voyager 1 becomes first human-made object to leave solar system |work=CNN |publisher=CNN |date=October 2, 2013 |url=https://www.cnn.com/2013/09/12/tech/innovation/voyager-solar-system/ |accessdate=May 29, 2014}}</ref><ref>{{cite web |url=https://tools.wmflabs.org/makeref/ |title=NASA Spacecraft Embarks on Historic Journey into Interstellar Space |work=NASA |date=September 12, 2013 |accessdate=May 29, 2014 |quote=NASA's Voyager 1 spacecraft officially is the first human-made object to venture into interstellar space.}}</ref><ref name="Trailblazer">{{cite web |url=https://www.nasa.gov/mission_pages/viking/viking30_fs.html |title=Viking: Trailblazer for All Mars Research |work=NASA |date=June 22, 2006 |accessdate=May 29, 2014 |quote=All of these missions relied on Viking technologies. As it did for the Viking program team in 1976, Mars continues to hold a special fascination. Thanks to the dedication of men and women working at NASA centers across the country, the mysterious Mars of our past is becoming a much more familiar place. |archive-date=2014-07-23 |archive-url=https://web.archive.org/web/20140723115005/http://www.nasa.gov/mission_pages/viking/viking30_fs.html |dead-url=yes }}</ref> Are 16 propulsoare alimentate cu hidrazină, giroscopuri de stabilizare cu trei axe și instrumente de referință pentru a menține antena radio a sondei îndreptată către Pământ.

Colectiv, aceste instrumente fac parte din Subsistemul de control al atitudinii și articulației (AACS), împreună cu unitățile redundante ale majorității instrumentelor și a celor 8 propulsoare de rezervă. Nava spațială include, de asemenea, 11 instrumente științifice pentru a studia obiecte cerești, cum ar fi planetele, în timp ce călătorește prin spațiu.<ref name="PDS-Host">{{cite web |url=https://voyager.jpl.nasa.gov/spacecraft/ |title=VOYAGER 1:Host Information |date=1989 |publisher=JPL |accessdate=April 29, 2015}}</ref>

==== Sistem de comunicare ====
Sistemul de comunicații radio al Voyager 1 a fost proiectat pentru a fi utilizat și dincolo de limitele Sistemului Solar. Sistemul de comunicare include o antenă Cassegrain cu un diametru de 3,7 metri pentru a trimite și primi unde radio prin intermediul celor trei stații ale Deep Space Network.<ref name="nasa.hga">{{cite web |url=https://voyager.jpl.nasa.gov/spacecraft/instruments_hga.html |title=High Gain Antenna |publisher=JPL |accessdate=August 18, 2013}}</ref> 

Nava transmite date către Pământ prin intermediul Deep Space Network Channel 18, folosind o frecvență de 2,3 GHz sau 8,4 GHz, în timp ce semnalele de la Pământ la Voyager sunt transmise la 2,1 GHz.<ref name="nasa.tele">{{cite web |last=Ludwig |first=Roger |last2=Taylor |first2=Jim |title=Voyager Telecommunications |work=DESCANSO Design and Performance Summary Series |publisher=NASA/JPL |date=March 2002 |url=https://descanso.jpl.nasa.gov/DPSummary/Descanso4--Voyager_new.pdf |accessdate=September 16, 2013}}</ref>

Când Voyager 1 nu este în măsură să comunice direct cu Pământul, magnetofonul său digital (DTR) poate înregistra aproximativ 67 megabyte de date pentru a fi transmise în alt moment.<ref name="nasa.77.136">{{cite web |title=NASA News Press Kit 77–136 |publisher=JPL/NASA |url=http://forum.nasaspaceflight.com/index.php?action=dlattach;topic=9476.0;attach=591860 |accessdate=December 15, 2014}}</ref> În 2023, semnalele de pe Voyager 1 au nevoie de peste 22 de ore pentru a ajunge pe Pământ.<ref name="voyager" />

==== Instrumente științifice ====
{{Main|Programul Voyager}}

{| class="wikitable" style="text-align:center;"
|-
! scope="col" style="width:135px;" | Nume instrument
! scope="col" style="width:50px;" | {{abbr|Abr.|Abbreviation}}
! Descriere
|-
| {{partial|Imaging Science System <br />{{small|(dezactivat)}}}}
| ISS
| style="text-align:left;" | Utilizează un sistem cu două camere (câmp îngust/câmp larg) pentru a oferi imagini cu Jupiter, Saturn și alte obiecte de-a lungul traiectoriei. [https://nssdc.gsfc.nasa.gov/nmc/experiment/display.action?id=1977-084A-01 '''Mai mult''']

{| class="wikitable collapsible"
|-
! colspan="2" | Filtre
|-
| style="vertical-align:top;" |
{| style="text-align:center; width:320px;"
! colspan="4" scope="col" | Filtre pentru camere cu câmp îngust<ref name="NACam">
 {{cite web |url=https://pds-rings.seti.org/voyager/iss/inst_cat_na1.html#filters |title=Voyager 1 Narrow Angle Camera Description |publisher=NASA |accessdate=January 17, 2011}}</ref>
|-
! scope="col" style="background:#e5e5e5; width:60px;"| Nume
! scope="col" style="background:#e5e5e5;" | Lungime de undă
! scope="col" style="background:#e5e5e5;" | Spectru
! scope="col" style="background:#e5e5e5;" | Sensitivitate
|-
| Clar
| 280–640&nbsp;nm
| [[File:Voyager - Filters - Clear.png|50px|center]]
| style="background:#fff;" |
|-
| [[Ultraviolet|UV]]
| 280–370&nbsp;nm
| [[File:Voyager - Filters - UV.png|50px|center]]
| style="background:#1d0036;" |
|-
| Violet
| 350–450&nbsp;nm
| [[File:Voyager - Filters - Violet.png|50px|center]]
| style="background:#8300b5;" |
|-
| Albastru
| 430–530&nbsp;nm
| [[File:Voyager - Filters - Blue.png|50px|center]]
| style="background:#00d5ff;" |
|-
| style="text-align:center; height:25px;" | ?
|
|
|
|-
| Verde
| 530–640&nbsp;nm
| [[File:Voyager - Filters - Green.png|50px|center]]
| style="background:#ffef00;" |
|-
| style="text-align:center; height:25px;" | ?
|
|
|
|-
| Portocaliu
| 590–640&nbsp;nm
| [[File:Voyager - Filters - Orange.png|50px|center]]
| style="background:#ff8900;" |
|-
| style="text-align:center; height:25px;" | ?
|
|
|
|}

| style="vertical-align:top;" |
{| style="text-align:center; width:320px;"
! colspan="4" scope="col" | Filtre pentru camere cu câmp larg<ref name="WACam">
 {{cite web |url=https://pds-rings.seti.org/voyager/iss/inst_cat_wa1.html#filters |title=Voyager 1 Wide Angle Camera Description |publisher=NASA |accessdate=January 17, 2011}}</ref>
|-
! scope="col" style="background:#e5e5e5; width:60px;" | Nume
! scope="col" style="background:#e5e5e5;"             | Lungime de undă
! scope="col" style="background:#e5e5e5;"             | Spectru
! scope="col" style="background:#e5e5e5;"             | Sensitivitate
|-
| Clar
| 280–640&nbsp;nm
| [[File:Voyager - Filters - Clear.png|50px|center]]
| style="background:#fff;" |
|-
| style="text-align:center; height:25px;" | ?
|
|
|
|-
| Violet
| 350–450&nbsp;nm
| [[File:Voyager - Filters - Violet.png|50px|center]]
| style="background:#8300b5;" |
|-
| Albastru
| 430–530&nbsp;nm
| [[File:Voyager - Filters - Blue.png|50px|center]]
| style="background:#00d5ff;" |
|-
| [[Metan|CH<sub>4</sub>]]-U
| 536–546&nbsp;nm
| [[File:Voyager - Filters - CH4U.png|50px|center]]
| style="background:#81ff00;" |
|-
| Verde
| 530–640&nbsp;nm
| [[File:Voyager - Filters - Green.png|50px|center]]
| style="background:#ffef00;" |
|-
| [[Sodiu|Na]]-D
| 588–590&nbsp;nm
| [[File:Voyager - Filters - NaD.png|50px|center]]
| style="background:#ffe200;" |
|-
| Portocaliu
| 590–640&nbsp;nm
| [[File:Voyager - Filters - Orange.png|50px|center]]
| style="background:#ff8900;" |
|-
| [[Metan|CH<sub>4</sub>]]-JST
| 614–624&nbsp;nm
| [[File:Voyager - Filters - CH4JST.png|50px|center]]
| style="background:#ff7b00;" |
|}

|}
*{{small|'''Investigator principal:''' Bradford Smith / University of Arizona (PDS/PRN website)}}
*{{small|'''Data:''' PDS/PDI data catalog, PDS/PRN data catalog}}

|-
| {{partial|Radio Science System <br />{{small|(dezactivat)}}}}
| RSS
| style="text-align:left;" | Sistemul de știință radio utilizează sistemul de telecomunicații al navei spațiale Voyager pentru a determina proprietățile fizice ale planetelor și sateliților (ionosfera, atmosfera, masa, câmpul gravitațional, densitatea)  și distribuția cantității și mărimii materialului în inelele lui Saturn și dimensiunile inelului. [https://nssdc.gsfc.nasa.gov/nmc/experiment/display.action?id=1977-084A-02 Mai mult]
*{{small|'''Investigator principal:'''G. Tyler / Stanford University PDS/PRN overview}}
*{{small|'''Data:'''PDS/PPI data catalog, PDS/PRN data catalog (VG_2803), NSSDC data archive}}


|-
| {{partial|Spectrometru cu interferometru infraroșu <br />{{small|(dezactivat)}}}}
| IRIS
| style="text-align:left;" | Cercetează echilibrul energetic global și local și compoziția atmosferică a planetelor și sateliților. Profilele de temperatură verticală sunt, de asemenea, obținute de pe planete și sateliți, precum și compoziția, proprietățile termice și dimensiunea particulelor din [[inelele lui Saturn]]. [https://nssdc.gsfc.nasa.gov/nmc/experiment/display.action?id=1977-084A-03 Mai mult]
*{{small| '''Principal investigator:''' Rudolf Hanel / NASA Goddard Space Flight Center (PDS/PRN website)}}
*{{small|'''Data:''' PDS/PRN data catalog, PDS/PRN expanded data catalog (VGIRIS_0001, VGIRIS_002), NSSDC Jupiter data archive
}}

|-
| {{partial|Spectrometru ultraviolet <br />{{small|(dezactivat)}}}}
| UVS
| style="text-align:left;" | Proiectat să măsoare proprietățile atmosferice și radiațiile. [https://nssdc.gsfc.nasa.gov/nmc/experiment/display.action?id=1977-084A-04 Mai mult]
*{{small| '''Principal investigator:''' A. Broadfoot / University of Southern California (PDS/PRN website)}}
*{{small| '''Data:''' PDS/PRN data catalog}}

|-
| {{yes|Magnetometru cu [[flux magnetic]] triaxial <br />{{small|(activ)}}}}
| MAG
| style="text-align:left;" | Proiectat să inspecteze câmpurile magnetice ale lui Jupiter și Saturn, interacțiunea vântului solar cu magnetosferele acestor planete și câmpul magnetic interplanetar, până la granița vântului solar cu câmpul magnetic interstelar și nu numai, dacă este traversat. [https://nssdc.gsfc.nasa.gov/nmc/experiment/display.action?id=1977-084A-05 Mai mult]
*{{small|'''Principal investigator:''' Norman F. Ness / NASA Goddard Space Flight Center (website)}}
*{{small|'''Data:''' PDS/PPI data catalog, NSSDC data archive}}

|-
| {{nu|Spectometru de plasmă <br />{{small|(dezactivat)}}}}
| PLS
| style="text-align:left;" | Cercetează proprietățile macroscopice ale ionilor plasmatici și măsoară electronii în intervalul de energie de la 5 eV la 1 keV. [https://nssdc.gsfc.nasa.gov/nmc/experiment/display.action?id=1977-084A-06 Mai mult]
*{{small| '''Principal investigator:''' John Richardson / [[Massachusetts Institute of Technology|MIT]] (website)}}
*{{small| '''Data:''' PDS/PPI data catalog, NSSDC data archive}}

|-
| {{yes|Instrumente de particule încărcate cu energie redusă <br />{{small|(activ)}}}}
| LECP
| style="text-align:left;" | Sunt detectoare electronice multiple (15 keV la 1 MeV) și detectori de ioni (15 keV/nucleon la 160 MeV/nucleon). Sunt folosite pentru a aduna informații despre particulele încărcate (electroni, protoni, ioni) în magnetosfera unei planete. [https://nssdc.gsfc.nasa.gov/nmc/experiment/display.action?id=1977-084A-07 Mai mult]
*{{small|'''Principal investigator:''' Stamatios Krimigis /JHU / APL / University of Maryland (JHU/APL website / UMD website / KU website)}}
*{{small| '''Data:''' UMD data plotting, PDS/PPI data catalog, NSSDC data archive}}

|-
| {{yes|Detectori de raze cosmice<br />{{small|(activ)}}}}
| CRS
| style="text-align:left;" | Determină originea și procesul de accelerare, istoria vieții și contribuția dinamică a razelor cosmice interstelare, nucleosinteza elementelor din sursele de raze cosmice, comportamentul razelor cosmice în mediul interplanetar. [https://nssdc.gsfc.nasa.gov/nmc/experiment/display.action?id=1977-084A-08 Mai mult]
*{{small| '''Principal investigator:''' Edward Stone / Caltech / NASA Goddard Space Flight Center (website)}}
*{{small| '''Data:''' PDS/PPI data catalog, NSSDC data archive}}

|-
| {{partial|Radiostronomia planetară<br />{{small|(dezactivat)}}}}
| PRA
| style="text-align:left;" | Utilizează un receptor radio de 20 kHz până la 40,5 MHz pentru a studia semnalele de emisie radio de la Jupiter și Saturn. [https://nssdc.gsfc.nasa.gov/nmc/experiment/display.action?id=1977-084A-10 Mai mult]
*{{small|'''Principal investigator:''' James Warwick / University of Colorado}}
*{{small| '''Data:''' PDS/PPI data catalog, NSSDC data archive}}

|-
| {{nu|Sistem fotopolarimetru<br />{{small|(dezactivat)}}}}
| PPS
| style="text-align:left;" | Utilizează un telescop cu un polarizator pentru a aduna informații despre textura suprafeței și compoziția lui Jupiter și Saturn și informații despre proprietățile fizice ale atmosferei ambelor planete. [https://nssdc.gsfc.nasa.gov/nmc/experiment/display.action?id=1977-084A-11 Mai mult]
*{{small| '''Principal investigator:''' Arthur Lane / JPL (PDS/PRN website)}}
*{{small| '''Data:''' PDS/PRN data catalog}}

|-
| {{yes|Sistemul de undă de plasmă <br />{{small|(activ)}}}}
| PWS
| style="text-align:left;" | Măsoară densitatea termică a plasmei și componentele câmpului electric de la Jupiter și Saturn și oferă informații de bază despre interacțiunea undă-particulă locală, utile în studiul magnetosferelor. [https://nssdc.gsfc.nasa.gov/nmc/experiment/display.action?id=1977-084A-13 Mai mult]
*{{small|'''Principal investigator:''' Donald Gurnett / University of Iowa (website)}}
*{{small| '''Data:''' PDS/PPI data catalog}}
|}

{{Gallery| align = center
 | title = Imagini ale navei spațiale| width = 175 | lines = 3
 | File:Voyager Development Test Model PIA21731.jpg| {{small|Voyager 1}}
 | File:Record is attached to Voyager 1.jpg| {{small|Discul de Aur este atașat la Voyager 1}}
 | File:Voyager Antenna Dish Construction PIA21479.jpg| {{small|Construcția antenei}}
 | File:Voyager Program - spacecraft diagram.png|Localizarea instrumentelor științifice
 | footer = {{center|{{commons-inline|bullet=none|Category:Voyager spacecraft|nava spațială Voyager}}}}
 }}

=== Lansare și traiectorie ===
[[File:Titan 3E with Voyager 1.jpg|thumb|left|upright|Lansare ''Voyager 1'']]
[[File:Animation of Voyager 1 trajectory.gif|thumb|right|Animație a traiectoriei ''Voyager 1'' din septembrie 1977 până la 31 decembrie 1981<br/>{{legend2|magenta| ''Voyager 1'' }}{{·}}{{legend2|Royalblue|[[Terra]]}}{{·}}{{legend2| Cyan |[[Jupiter (planetă)|Jupiter]]}}{{·}}{{legend2|Lime|[[Saturn (planetă)|Saturn]]}}{{·}}{{legend2| Yellow|[[Soare]] }}]]

Sonda ''Voyager 1'' a fost lansată la 5 septembrie 1977, de la Complexul de lansare 41 din stația Forțelor Aeriene Cape Canaveral, la bordul unui vehicul de lansare Titan IIIE. Sonda ''Voyager 2'' a fost lansată cu două săptămâni mai devreme, la 20 august 1977. În ciuda faptului că a fost lansată mai târziu, ''Voyager 1'' a ajuns mai repede atât la Jupiter <ref name="nasa.jupiter">{{cite web |url=https://voyager.jpl.nasa.gov/science/jupiter.html |title=Encounter with Jupiter |publisher=NASA |accessdate=August 18, 2013}}</ref> cât și la Saturn, urmând o traiectorie mai scurtă.<ref name="nasa.planetary">{{cite web |url=https://voyager.jpl.nasa.gov/science/planetary.html |title=Planetary voyage |publisher=NASA |accessdate=August 18, 2013}}</ref>

Orbita inițială a lui ''Voyager 1'' avea un afeliu de 8,9 [[unitate astronomică|au]], cu doar puțin mai scurtă decât orbita lui Saturn de 9,5 au. Orbita inițială a ''Voyager 2'' avea un afeliu de 6,2 au.<ref>[https://ssd.jpl.nasa.gov/horizons.cgi HORIZONS], JPL Solar System Dynamics (Ephemeris Type ELEMENTS; Target Body: Voyager ''n'' (spacecraft); Center: Sun (body center); Time Span: ''launch + 1 month'' to ''Jupiter encounter - 1 month'')</ref>

=== Jupiter ===
{{Main|Explorarea planetei Jupiter}}
''Voyager 1'' a început să fotografieze planeta Jupiter în ianuarie 1979. Cea mai apropiată apropiere de Jupiter a avut loc la 5 martie 1979, la o distanță de aproximativ 349.000 de kilometri de centrul planetei.<ref name="nasa.jupiter" /> ''Voyager 1'' a terminat de fotografiat sistemul jovian în aprilie 1979.

Descoperirea activității vulcanice în plină desfășurare pe satelitul [[Io (satelit)|Io]] a fost probabil cea mai mare surpriză. A fost prima dată când au fost văzuți vulcani activi pe un alt corp din [[Sistemul Solar]]. Se pare că activitatea pe Io afectează întregul sistem jovian. Io pare a fi sursa principală de materie care pătrunde în magnetosfera joviană - regiunea spațiului care înconjoară planeta influențată de câmpul magnetic puternic al planetei. [[Sulf]]ul, [[oxigen]]ul și [[sodiu]]l, aparent erupte din vulcanii lui Io și spulberate de pe suprafață prin impactul particulelor cu energie mare, au fost detectate la marginea exterioară a magnetosferei lui Jupiter.<ref name="nasa.jupiter" />

Cele două sonde spațiale Voyager au făcut o serie de descoperiri importante despre Jupiter, sateliții săi, centurile sale de radiații și inelele planetare care nu au fost văzute niciodată.

{{Clear}}
<gallery mode="packed" heights="220">
File:Jupiter from Voyager 1 PIA02855 thumbnail 300px max quality.ogv|alt=Voyager 1 time lapse movie of Jupiter approach|Video despre apropierea lui  ''Voyager 1'' de Jupiter ([[:File:Jupiter from Voyager 1 PIA02855 max quality.ogv|full-size video]])
File:Great Red Spot From Voyager 1.jpg|[[Marea Pată Roșie]] a lui Jupiter, o furtună anticiclonică mai mare decât Pământul, așa cum se vede de pe ''Voyager 1''|alt=The [[Great Red Spot]] as seen from ''Voyager 1''
File:Volcanic crater with radiating lava flows on Io.jpg|alt=View of lava flows radiating from the volcano Ra Patera on Io|Vederea fluxurilor de lavă bogate în sulf care radiază de la vulcanul Ra Patera pe [[Io (satelit)|Io]]
File:Vulcanic Explosion on Io.jpg|Erupția vulcanului Loki se ridică la 160 km |alt=A volcanic eruption plume rises over the limb of [[Io (moon)|Io]]
File:PIA01970.jpg|alt=Europa as seen from ''Voyager 1'' at a distance of 2.8&nbsp;million km|Fața liniară, fără cratere, a [[Europa (satelit)|Europei]], dovezi ale geologiei actuale, de la o distanță de 2,8 milioane km.
File:Ganymede - PIA02278.jpg|alt=Icy surface of Ganymede as photographed from 253,000&nbsp;km|Suprafața tectonică a lui [[Ganymede (satelit)|Ganymede]], marcată cu situri de impact strălucitoare, de la 253.000 km.
</gallery>

{{center|{{commons-inline|bullet=none|Category:Photos of Jupiter system by Voyager 1|''Voyager 1'' întâlnește Jupiter}}}}

=== Saturn ===
{{Main|Explorarea planetei Saturn}}
Asistența gravitațională de la Jupiter a fost folosită cu succes de ambele sonde Voyager, iar cele două nave spațiale au continuat să viziteze Saturn și sistemul său de sateliți și inele. Voyager 1 a ajuns la Saturn în noiembrie 1980, cea mai mare apropiere fiind la 12 noiembrie 1980, când sonda spațială a ajuns la 124.000 de kilometri stratul de sus al norilor lui Saturn. Camerele sondei spațiale au detectat structuri complexe în inelele lui Saturn, iar instrumentele sale de teledetecție au studiat atmosfera lui Saturn și a gigantului său satelit, [[Titan (satelit)|Titan]].<ref name="nasa.saturn">{{cite web |url=https://voyager.jpl.nasa.gov/science/saturn.html |title=Encounter with saturn |publisher=NASA |accessdate=August 29, 2013}}</ref> Voyager 1 a constatat că aproximativ 7% din volumul atmosferei superioare a lui Saturn este [[heliu]] (comparativ cu 11% din atmosfera lui Jupiter), în timp ce aproape tot restul este [[hidrogen]].

Misiunea Voyager 1 a inclus un survol al lui  [[Titan (satelit)|Titan]], cel mai mare satelit al lui Saturn, despre care se știa de mult timp că are atmosferă. Imaginile realizate de  ''[[Pioneer 11]]'' în 1979 au indicat că atmosfera era substanțială și complexă iar unii oameni de știință au crezut că este posibil ca efectul de seră ar putea să permită viața la suprafață. Însă chiar de la o distanțî mare a fost recunoscut norul omogen de smog al satelitului, ceea ce a făcut imposibilă examinarea suprafeței. Voyager 1 s-a apropiat de Titan la o distanță de 6.400 km, trecând prin spatele satelitului văzut de pe Pământ și Soare. Au fost obținute câteva cunoștințe noi despre atmosfera sa. Pe lângă proporția mare de [[azot]], au fost descoperite și urme de [[metan]], [[Etenă|etilenă]] și alte [[Hidrocarbură|hidrocarburi]]. Atmosfera în sine era recunoscută ca fiind foarte extinsă și densă, dar în mod clar prea rece pentru viață. Aceste descoperiri au făcut ca satelitul să fie ținta principală a sondei lansată în 1997 ''[[Cassini-Huygens]]''.

Deoarece observațiile despre Titan au fost considerate vitale, traiectoria aleasă pentru Voyager 1 a fost proiectată în jurul unui survol optim..<ref name="Swift1997">{{cite book |author=David W. Swift |title=Voyager Tales: Personal Views of the Grand Tour |url=https://books.google.com/books?id=E-NGFqfq1LsC&pg=PA69 |date=January 1, 1997 |publisher=AIAA |isbn=978-1-56347-252-7 |page=69}}</ref> Dacă Voyager 1 nu ar fi reușit sau nu ar fi putut observa satelitul Titan, traiectoria Voyager 2 ar fi fost modificată pentru a încorpora survolul Titan,<ref name="Bell2015">{{cite book |author=Jim Bell |title=The Interstellar Age: Inside the Forty-Year Voyager Mission |url=https://books.google.com/books?id=KXPoAwAAQBAJ&pg=PT93 |date=February 24, 2015 |publisher=Penguin Publishing Group |isbn=978-0-698-18615-6 |pages=93}}</ref> împiedicând însă orice vizită a lui Uranus și Neptun.<ref name="faq"/>

<gallery mode="packed" heights="180">
File:Crescent Saturn as seen from Voyager 1.jpg|Saturn de la 5,3 milioane km, la patru zile după cea mai apropiată abordare
File:Voyager1-saturn-f-ring.jpg|Inelul F îngust, răsucit și împletit al lui Saturn, imagine făcută de Voyager 1
File:Voyager 1 - view of Saturn's moon Mimas.jpg|Satelitul [[Mimas (satelit)|Mimas]] de la 425.000 km; craterul Herschel este în dreapta sus.
File:Tethys - PIA01974.jpg|Satelitul [[Tethys (satelit)|Tethys]] cu riftul său uriaș, văzut de la 1,2 milioane km.
File:Dione from Voyager 1.jpg|Satelitul [[Dione (satelit)|Dione]]
File:Rhea - PIA02270.jpg|Suprafața înghețată a satelitului [[Rhea (satelit)|Rhea]] este aproape saturată de craterele de impact.
File:Titan's thick haze layer-picture from voyager1.jpg|Stratul gros de ceață al lui [[Titan (satelit)|Titan]] este prezentat în această imagine îmbunătățită a Voyager 1.
File:Titan Haze.jpg|Straturi de ceață alcătuite din compuși organici complexi care acoperă satelitul Titan al lui Saturn.
</gallery>

{{center|{{commons-inline|bullet=none|Category:Photos of Saturn system by Voyager 1|Voyager 1 întâlnește Saturn}}}}

== Ieșirea din heliosferă ==
[[File:Family portrait (Voyager 1).png|400px|thumb|alt=A set of grey squares trace roughly left to right. A few are labeled with single letters associated with a nearby colored square. J is near to a square labeled Jupiter; E to Earth; V to Venus; S to Saturn; U to Uranus; N to Neptune. A small spot appears at the center of each colored square|''Portretul de familie'' al Sistemului Solar realizat de Voyager 1]]
[[File:PIA23681-SolarSystemViewFromVoyager1-20200212.jpg|thumb|right|400px|Versiunea actualizată a ''Portretului de familie '' (12 februarie 2020)]]
La 14 februarie 1990, Voyager 1 a făcut primul „portret de familie” al Sistemului Solar, văzut din exterior,<ref name="nasa.family">{{cite web |url=https://nssdc.gsfc.nasa.gov/photo_gallery/caption/solar_family.txt |title=Photo Caption |publisher=Public Information Office |accessdate=August 26, 2010}}</ref> care include imaginea [[terra|planetei Pământ]] cunoscută sub numele de ''[[Un punct azuriu]]''. Curând după aceea, camerele sale au fost dezactivate pentru a economisi energie și resurse computerizate pentru alte echipamente.
[[File:PIA23645-Earth-PaleBlueDot-6Bkm-Voyager1-orig19900214-upd20200212.jpg|200px|thumb|left|Imaginea ''[[Un punct azuriu]]'' arătând Pământul de la 6 miliarde kilometri apărând ca un punct minuscul (pata albă-albăstrui situată la aproximativ jumătatea benzii de lumină spre dreapta) în întunericul spațiului adânc.<ref name="NASA-20200212">{{cite news |author=Staff |title=Pale Blue Dot Revisited | url=https://photojournal.jpl.nasa.gov/catalog/PIA23645 |date=12 February 2020 |work=[[NASA]] |accessdate=12 February 2020 }}</ref>]]

La 17 februarie 1998, Voyager 1 a atins o distanță de 69 [[unitate astronomică|AU]] de Soare și a depășit ''[[Pioneer 10]]'' ca cea mai îndepărtată navă spațială de Pământ.<ref name="cnn.9802">{{cite news |title=Voyager 1 now most distant man-made object in space |url=http://edition.cnn.com/TECH/space/9802/17/nasa.distant.objects/ |publisher=CNN |accessdate=July 1, 2012 |archiveurl=https://web.archive.org/web/20120620094059/http://edition.cnn.com/TECH/space/9802/17/nasa.distant.objects/ |archivedate=June 20, 2012 |date=February 17, 1998}}</ref><ref name="g.2013sep13">{{cite news |last=Clark |first=Stuart |title=Voyager 1 leaving solar system matches feats of great human explorers |url=https://www.theguardian.com/science/across-the-universe/2013/sep/13/voyager-1-solar-system-great-explorers |newspaper=The Guardian |date=September 13, 2013}}</ref> Călătorind la aproximativ 17 km/s <ref name="goo.50">{{cite book |url=https://books.google.com/books?id=-vZ0BVSHix4C&pg=PA62 |title=If the Universe is Teeming with Aliens … WHERE IS EVERYBODY?: Fifty Solutions to the Fermi Paradox and the Problem of Extraterrestrial Life |isbn=978-0-387-95501-8 |last=Webb |first=Stephen |date=October 4, 2002}}</ref> are cea mai rapidă viteză  recesională heliocentrică față de oricare altă navă spațială.<ref name="dd.fast">{{cite web |url=http://www.daviddarling.info/encyclopedia/F/fastest_spacecraft.html |title=Fastest Spacecraft |first=David |last=Darling |accessdate=August 19, 2013}}</ref>

Când Voyager 1 se îndrepta spre spațiul interstelar, instrumentele sale au continuat să studieze Sistemul Solar. Cercetătorii de Jet Propulsion Laboratory au folosit experimente cu unde plasmatice la bordul Voyager 1 și 2 pentru a căuta [[heliopauza]], limita la care [[vânt solar|vântul solar]] se ciocnește cu mediul interstelar.<ref name="nasa.int">{{cite web |url=https://voyager.jpl.nasa.gov/mission/interstellar.html |publisher=JPL |title=Voyager 1 in heliopause |accessdate=August 18, 2013}}</ref> În 2013, sonda se deplasa cu o viteză relativă la Soare de aproximativ 61.197 km/h.<ref name="nasa.201309062">{{cite web |url=https://voyager.jpl.nasa.gov/mission/status/ |title=Mission Status |publisher=JPL |accessdate=14 February 2020}}</ref> Cu viteza la care sonda se menține în prezent, Voyager 1 parcurge aproximativ 523 milioane de km pe an.<ref>{{cite news |last=Wall |first=Mike |url=https://www.space.com/22729-voyager-1-spacecraft-interstellar-space.html |title=It's Official! Voyager 1 Spacecraft Has Left Solar System |work=Space.com |date=September 12, 2013 |accessdate=May 30, 2014}}</ref>

=== Șoc terminal ===

Oamenii de știință de la Laborator de fizică aplicată a [[Universitatea Johns Hopkins|Universității Johns Hopkins]], SUA, consideră că Voyager 1 a intrat în [[Heliosferă#șoc terminal|șocul terminal]] în februarie 2003.<ref name="cnn.20031105">{{cite news |url=http://edition.cnn.com/2003/TECH/space/11/05/voyager.solar.boundary/ |title=Spacecraft reaches edge of Solar System |first=Kate |last=Tobin |publisher=CNN |date=November 5, 2003 |accessdate=August 19, 2013}}</ref> Acest lucru marchează punctul în care vântul solar încetinește cu viteze subsonice. Unii alți oameni de știință și-au exprimat îndoielile, discutate în revista ''[[Nature (journal)|Nature]]'' din 6 noiembrie 2003.<ref name="n.426021">{{cite journal |doi=10.1038/426021a |title=Planetary Science: Over the edge? |date=2003 |last=Fisk |first=Len A. |journal=Nature |volume=426 |issue=6962 |pages=21–2 |pmid=14603294 |bibcode=2003Natur.426...21F |url=https://deepblue.lib.umich.edu/bitstream/2027.42/62712/1/426021a.pdf}}</ref> Problema nu va fi rezolvată până când alte date nu vor fi disponibile, întrucât detectorul vântului solar al lui Voyager 1 a încetat să funcționeze în 1990. Acest eșec a însemnat că detectarea șocului terminal a trebuit să fie dedusă din datele de la alte instrumente aflate la bord.<ref name="n.02068">{{cite journal |doi=10.1038/nature02068 |title=Voyager 1 exited the solar wind at a distance of ~85 au from the Sun |date=2003 |last=Krimigis |first=S. M. |last2=Decker |first2=R. B. |last3=Hill |first3=M. E. |last4=Armstrong |first4=T. P. |last5=Gloeckler |first5=G. |last6=Hamilton |first6=D. C. |last7=Lanzerotti |first7=L. J. |last8=Roelof |first8=E. C. |journal=Nature |volume=426 |issue=6962 |pages=45–8 |pmid=14603311 |bibcode=2003Natur.426...45K}}</ref><ref name="n.02066">{{cite journal |doi=10.1038/nature02066 |title=Enhancements of energetic particles near the heliospheric termination shock |date=2003 |last=McDonald |first=Frank B. |last2=Stone |first2=Edward C. |last3=Cummings |first3=Alan C. |last4=Heikkila |first4=Bryant |last5=Lal |first5=Nand |last6=Webber |first6=William R. |journal=Nature |volume=426 |issue=6962 |pages=48–51 |pmid=14603312 |bibcode=2003Natur.426...48M}}</ref><ref name="grl.018291">{{cite journal |doi=10.1029/2003GL018291 |title=Search for the heliosheath with Voyager 1 magnetic field measurements |date=2003 |last=Burlaga |first=L. F. |journal=Geophysical Research Letters |volume=30 |issue=20 |pages=n/a |bibcode=2003GeoRL..30.2072B |url=https://authors.library.caltech.edu/55625/1/2003-46.pdf}}</ref>

În mai 2005, un comunicat de presă al NASA spunea că consensul era că Voyager 1 se afla atunci în [[heliosferă]].<ref name="frontier">{{cite web |url=https://www.nasa.gov/vision/universe/solarsystem/voyager_agu.html |title=Voyager Enters Solar System's Final Frontier |publisher=NASA |date=May 24, 2005 |accessdate=August 7, 2007 |archive-date=2019-05-09 |archive-url=https://web.archive.org/web/20190509100336/https://www.nasa.gov/vision/universe/solarsystem/voyager_agu.html |dead-url=yes }}</ref> Într-o sesiune științifică în cadrul reuniunii Uniunii Geofizice Americane din New Orleans din 25 mai 2005, dr. Ed Stone a prezentat dovezi că ambarcațiunea a traversat șocul terminal la sfârșitul anului 2004.<ref name="cross">{{cite web |url=https://voyager.jpl.nasa.gov/mission/interstellar.html |title=Voyager crosses termination shock |accessdate=August 29, 2013}}</ref> Se estimează că acest eveniment a avut loc la 15 decembrie 2004 la o distanță de 94 AU de Soare.<ref name=cross /><ref name="nasa.timeline">{{cite web |title=Voyager Timeline |url=https://voyager.jpl.nasa.gov/mission/timeline.html |publisher=NASA/JPL |date=February 2013 |accessdate=December 2, 2013}}</ref>

=== Zona exterioară heliosferei ===
[[File:Voyager Path.svg|thumb|200px|Survolul giganților gazoși a oferit asistență gravitațională ambelor nave Voyager]]

Între august 2002 și februarie 2003, senzorii de particule au măsurat continuu valori neobișnuite, motiv pentru care se bănuia că Voyager 1 se apropie de obiectivul preliminar al călătoriei: zona mare, exterioară a [[heliosferă|heliosferei]], heliosheath-ul.

La 31 martie 2006, [[radioamator]]ii de la AMSAT din Germania au primit unde radio de la Voyager 1 folosind antena parabolică cu un diametru de 20 de metri de la observatorul Bochum. La acel moment, sonda se afla la 98 AU (aproximativ 14,5 miliarde km). Datele preluate au fost verificate cu datele de la stația Deep Space Network din Madrid, Spania.<ref name="ham">{{cite web |url=http://amsat-dl.org/cms/index.php?option=com_content&task=view&id=62&Itemid=97 |publisher=AMSAT-DL |language=German |title=ARRL article |archivedate=October 14, 2006 |archiveurl=https://web.archive.org/web/20061014165205/http://www.amsat-dl.org/cms/index.php?option=com_content&task=view&id=62&Itemid=97}} {{cite web |url=http://www.mail-archive.com/medianews@twiar.org/msg09959.html |title=ARRL article}}</ref> Aceasta pare să fie prima astfel de urmărire la nivel de amatori a Voyager 1.<ref name="ham" />

S-a confirmat la 13 decembrie 2010 că Voyager 1 a trecut de [[fluxî]ul radial exterior al vântului solar conform măsurătorilor dispozitivului Low Energy Charged Particle. Se suspectează că vântul solar la această distanță se întoarce lateral din cauza vântului interstelar care împinge împotriva heliosferei. Din iunie 2010, detectarea vântului solar a fost constantă la zero, oferind dovezi concludente ale evenimentului.<ref name="nasa.36121">{{cite web |url=http://solarsystem.nasa.gov/news/display.cfm?News_ID=36121 |title=Voyager 1 Sees Solar Wind Decline |publisher=NASA |date=December 13, 2010 |accessdate=September 16, 2013 |archiveurl=https://web.archive.org/web/20110614073203/http://solarsystem.nasa.gov/news/display.cfm?News_ID=36121 |archivedate=June 14, 2011}}</ref><ref name="Krimigis2011">{{Cite journal |last1=Krimigis |first1=S. M. |last2=Roelof |first2=E. C. |last3=Decker |first3=R. B. |last4=Hill |first4=M. E. |title=Zero outward flow velocity for plasma in a heliosheath transition layer |doi=10.1038/nature10115 |journal=Nature |volume=474 |issue=7351 |pages=359–361 |year=2011 |pmid=21677754 |pmc= |bibcode=2011Natur.474..359K}}</ref> La această dată, nava spațială se afla la aproximativ 116 AU sau la 17,3 miliarde de kilometri de Soare.<ref name="bbc.11988466">{{cite news |url=https://www.bbc.co.uk/news/science-environment-11988466 |title=Voyager near Solar System's edge |first=Jonathan |last=Amos |work=BBC News |date=December 14, 2010 |accessdate=December 21, 2010}}</ref>

Voyager 1 a primit ordin să își schimbe orientarea pentru a măsura mișcarea laterală a vântului solar în martie 2011 (la ~33 ani și 6 luni după lansare). Un test realizat în februarie a confirmat capacitatea navei spațiale de a manevra și de a se reorienta. Cursul navei spațiale nu a fost schimbat. S-a rotit cu 70 de grade în sens invers acelor de ceasornic în raport cu Pământul pentru a detecta vântul solar. Aceasta a fost prima dată când nava spațială a făcut vreo manevră importantă, de când fotografia ''Portret de familie'' a fost făcută în 1990. Apoi, nava spațială nu a avut nici o problemă să se reorienteze cu [[Alpha Centauri]], steaua călăuzitoare a Voyager 1 și a reluat trimiterea de transmisii înapoi pe Pământ. Era de așteptat ca Voyager 1 să intre în spațiul interstelar „în orice moment”. [[Voyager 2]] detecta încă fluxul exterior al vântului solar în acel moment, dar s-a estimat că în următoarele luni sau ani va fi în aceleași condiții ca și Voyager 1.<ref name="nasa.mission">{{cite web |author=NASA |url=https://voyager.jpl.nasa.gov/news/answer_wind.html |title=Voyager – The Interstellar Mission |publisher=NASA |accessdate=September 16, 2013}}</ref><ref name="bbc.12688246">{{cite news |url=https://www.bbc.co.uk/news/science-environment-12688246 |work=BBC News |title=Voyager: Still dancing 17 billion km from Earth |date=March 9, 2011}}</ref>

Nava spațială a fost raportată la 12,44° înclinare și 17,163 ore ascensiune dreaptă, și la o latitudine ecliptică de 34,9° (latitudinea ecliptică se schimbă foarte lent), plasându-l în constelația [[Ofiucus (constelație)|Ofiucus]], așa cum a fost observat de pe Pământ la 21 mai 2011.<ref name="faq" />

La 1 decembrie 2011, a fost anunțat că Voyager 1 a detectat prima radiație Lyman-alfa provenită din galaxia [[Calea Lactee]]. Radiația Lyman-alfa fusese detectată anterior de la alte galaxii, dar din cauza interferenței de la Soare, radiația din Calea Lactee nu a fost detectabilă.<ref name="ng.111201">{{cite magazine |url=https://news.nationalgeographic.com/news/2011/12/111201-voyager-probes-milky-way-light-hydrogen-sun-nasa-space |title=Voyager Probes Detect "invisible" Milky Way Glow |magazine=National Geographic |date=December 1, 2011 |accessdate=December 4, 2011}}</ref>

NASA a anunțat la 5 decembrie 2011 că Voyager 1 a intrat într-o nouă regiune, denumită „purgatoriu cosmic”. În această regiune de stagnare, particulele încărcate care vin de la Soare se întorc încet spre interior, iar câmpul magnetic al sistemului solar este dublat în forță, deoarece spațiul interstelar pare să aplice presiune. Particulele energetice originare din Sistemul Solar scad cu aproape jumătate, în timp ce detectarea electronilor de mare energie din exterior crește de 100 de ori. Marginea interioară a regiunii de stagnare este situată la aproximativ 113 AU (aproximativ 17 miliarde de km) de Soare.<ref name="cnn.20111206">{{cite news |url=http://lightyears.blogs.cnn.com/2011/12/06/spacecraft-enters-cosmic-purgatory/ |title=Spacecraft enters 'cosmic purgatory' |date=December 6, 2011 |accessdate=December 7, 2011 |work=CNN |archive-date=2019-06-07 |archive-url=https://web.archive.org/web/20190607115011/http://lightyears.blogs.cnn.com/2011/12/06/spacecraft-enters-cosmic-purgatory/ |dead-url=yes }}</ref>

== Mediul interstelar ==
[[File:Interstellar probes (cropped).jpg|350px|thumb|''Voyager 1'' și celelalte sonde care se află în sau se îndreaptă spre spațiul interstelar, cu excepția lui ''New Horizons''.]]
[[File:Voyager Captures Sounds of Interstellar Space.webm|left|thumb|Voyager 1 a transmis semnale audio generate de undele plasmatice din spațiul interstelar]]

La 12 septembrie 2013, NASA a confirmat oficial că Voyager 1 a atins mediul interstelar în august 2012, așa cum s-a observat anterior, cu o dată general acceptată de 25 august 2012 (cu aproximativ 10 zile mai puțin decât celebrarea a 35 de ani de la lansarea sa ), data când au fost detectate modificări durabile ale densității particulelor energetice.<ref name="Cowen2013">{{Cite journal |last1=Cowen |first1=R. |doi=10.1038/nature.2013.13735 |title=Voyager 1 has reached interstellar space |journal=Nature |year=2013 |pmid= |pmc=}}</ref><ref name="Kerr2013">{{Cite journal |last1=Kerr |first1=R. A. |title=It's Official—Voyager Has Left the Solar System |doi=10.1126/science.341.6151.1158 |journal=Science |volume=341 |issue=6151 |pages=1158–1159 |year=2013 |pmid=24030991 |pmc= |bibcode=2013Sci...341.1158K}}</ref><ref name="Gurnett2013">{{Cite journal |last1=Gurnett |first1=D. A. |last2=Kurth |first2=W. S. |last3=Burlaga |first3=L. F. |last4=Ness |first4=N. F. |title=In Situ Observations of Interstellar Plasma with Voyager 1 |doi=10.1126/science.1241681 |journal=Science |year=2013 |pmid=24030496 |pmc= |volume=341 |issue=6153 |pages=1489–1492 |bibcode=2013Sci...341.1489G|url=https://semanticscholar.org/paper/0308879123b65710bb03fa21ff81b9b6674fd576 }}</ref> 

Până la acest moment, majoritatea oamenilor de știință spațiali au abandonat ipoteza că o schimbare a direcției câmpului magnetic trebuie să însoțească traversarea heliopauzei.<ref name="Kerr2013" /><ref name="Swisdak2013">{{Cite journal |last1=Swisdak |first1=M. |last2=Drake |first2=J. F. |last3=Opher |first3=M. |title=A Porous, Layered Heliopause |doi=10.1088/2041-8205/774/1/L8 |journal=The Astrophysical Journal |volume=774 |issue=1 |pages=L8 |year=2013 |pmid= |pmc= |arxiv=1307.0850 |bibcode=2013ApJ...774L...8S}}</ref> O constatare cheie care i-a convins pe mulți oameni de știință că heliopauză a fost traversată a fost măsurarea indirectă a unei creșteri de 80 de ori a densității electronilor, bazată pe frecvența oscilațiilor plasmatice observate începând cu 9 aprilie 2013,<ref name="Kerr2013" /> declanșate de o explozie solară care a avut loc în martie 2012.<ref name="Cook2013">{{cite web |last=Cook |first=J.-R. C. |last2=Agle |first2=D.C. |last3=Brown |first3=D. |title=NASA Spacecraft Embarks on Historic Journey into Interstellar Space |website=NASA |date=September 12, 2013 |url=https://www.nasa.gov/mission_pages/voyager/voyager20130912.html |accessdate=September 14, 2013 |archive-date=2020-04-13 |archive-url=https://web.archive.org/web/20200413080742/http://www.nasa.gov/mission_pages/voyager/voyager20130912.html |dead-url=yes }}</ref> Oscilații mai slabe, măsurate în octombrie și noiembrie 2012<ref name="How_We_Know">{{cite web |last=Cook |first=J.-R |title=How Do We Know When Voyager Reaches Interstellar Space? |publisher=NASA / Jet Propulsion Lab |date=September 12, 2013 |url=https://www.jpl.nasa.gov/news/news.php?release=2013-278 |accessdate=September 15, 2013}}</ref><ref name="Morin2013">{{cite news |last=Morin |first=Monte |title=NASA confirms Voyager 1 has left the Solar System |url=http://www.latimes.com/science/sciencenow/la-sci-sn-nasa-confirms-voyager-1-has-exited-the-solar-system-20130912,0,3406650.story |newspaper=Los Angeles Times |date=September 12, 2013}}</ref> au furnizat date suplimentare. A fost necesară o măsurare indirectă, deoarece spectrometrul plasmatic al Voyager 1 a încetat să funcționeze în 1980.<ref name="Gurnett2013" /> În septembrie 2013, NASA a lansat înregistrări audio ale [[Transductor|transductorilor]] acestor unde plasmatice, prima care a fost măsurată în spațiul interstelar.<ref name="space.22777">{{cite web |url=https://www.space.com/22777-voyager-1-records-sounds-from-interstellar-space-video.html |title=Voyage 1 Records "Sounds" of Interstellar Space |publisher=Space.com |accessdate=December 20, 2013}}</ref>

Deși despre Voyager 1 se vorbește în mod obișnuit despre faptul că a părăsit Sistemul Solar simultan cu faptul că a părăsit heliosfera, cele două nu sunt aceleași. Sistemul Solar este de obicei definit ca regiunea mult mai mare a spațiului populat de corpuri care orbitează Soarele. Ambarcațiunea nu a intrat încă în [[Norul Oort]], regiunea sursă a cometelor cu perioade orbitale foarte lungi, privit de către astronomi ca zona exterioară a Sistemului Solar.<ref name="Ghose2013">{{cite web |last=Ghose |first=Tia |title=Voyager 1 Really Is in Interstellar Space: How NASA Knows |website=Space.com |publisher=TechMedia Network |date=September 13, 2013 |url=https://www.space.com/22797-voyager-1-interstellar-space-nasa-proof.html |accessdate=September 14, 2013}}</ref><ref name="How_We_Know" />

În octombrie 2020 astronomii au raportat o creștere semnificativă și neașteptată a densității în spațiul dincolo de Sistemul Solar detectate de către sondele spațiale ''Voyager 1'' și ''Voyager 2''. Potrivit cercetătorilor, acest lucru implică faptul că „gradientul de densitate este o caracteristică pe scară largă a VLISM-ului (abreviere de la ''very local interstellar medium'', „mediu interstelar foarte local”) în direcția generală a structurii exterioare a heliosferei”.<ref name="SA-20201019">{{cite news |last=Starr |first=Michelle |title=Voyager Spacecraft Detect an Increase in The Density of Space Outside The Solar System |url=https://www.sciencealert.com/for-some-reason-the-density-of-space-is-higher-just-outside-the-solar-system |date=19 October 2020 |work=ScienceAlert |accessdate=19 October 2020 }}</ref><ref name="AJL-20200825">{{cite journal |last1=Kurth |first1=W.S. |last2=Gurnett |first2=D.A. |title=Observations of a Radial Density Gradient in the Very Local Interstellar Medium by Voyager 2 |url=https://iopscience.iop.org/article/10.3847/2041-8213/abae58 |date=25 August 2020 |journal=The Astrophysical Journal Letters |volume=900 |number=1 |doi=10.3847/2041-8213/abae58 |accessdate=19 October 2020 }}</ref> La jumătatea lunii martie 2020 antena radio de 70 de metri lățime folosită pentru comunicare a fost deconectată pentru reparații și modernizări ale Deep Space Station 43 (două transmițătoare radio noi, modernizarea echipamentelor de răcire, alimentare cu energie și alte componente electronice).

În mai 2021, NASA a raportat măsurarea continuă, pentru prima dată, a densității materialului în [[spațiul interstelar]] și, de asemenea, detectarea sunetelor interstelare pentru prima dată.<ref name="NASA-20210511">{{cite news |last1=Hatfield |first1=Miles |last2=Cofield |first2=Calla |title=As NASA’s Voyager 1 Surveys Interstellar Space, Its Density Measurements Are Making Waves |url=https://www.jpl.nasa.gov/news/as-nasas-voyager-1-surveys-interstellar-space-its-density-measurements-are-making-waves |date=11 May 2021 |work=[[NASA]] |accessdate=11 May 2021 }}</ref>

== Viitorul sondei ==
{| class="wikitable floatright" style="<!--{{float style|margin=1em}} -->text-align:center; font-size:0.9em;"
|+ Viteză interstelară {{nowrap|(<math>v_\infty</math>)}}
|-
! Sondă !! Viteză {{nowrap|(<math>v_\infty</math>)}}
|-
| [[Pioneer 10]] || 11,8 km/s 
|-
| [[Pioneer 11]] || 11,1 km/s
|-
| 'Voyager 1' || 16,9 km/s<ref>[https://voyager.jpl.nasa.gov/frequently-asked-questions/fast-facts/ Voyager Fast Facts]</ref>
|-
| [[Voyager 2]] || 15,2 km/s
|-
| [[New Horizons]] || 12,6 km/s
|}

[[File:Voyager 1 Radio Signal 21 Feb 2013.jpg|thumb|upright|Imaginea semnalului radio Voyager 1 din 21 februarie 2013<ref>{{cite news |url=https://www.nasa.gov/mission_pages/voyager/multimedia/pia17047.html |title=Voyager Signal Spotted By Earth Radio Telescopes |work=NASA |publisher=NASA TV |date=September 5, 2013 |accessdate=May 20, 2015}}</ref>]]

În decembrie 2017 s-a anunțat că NASA a reușit să pornească, după 37 de ani, cele patru propulsoare de rezervă ale sondei Voyager 1. Propulsoarele vor fi utilizate pentru a ajuta la menținerea antenei sondei îndreptate spre Pământ.<ref>{{cite news |url=https://www.irishtimes.com/news/science/voyager-1-spacecraft-thrusters-fire-up-after-decades-idle-1.3315654 |title=Voyager 1 spacecraft thrusters fire up after decades idle |date=December 4, 2017 |newspaper=The Irish Times}}</ref><ref>{{cite web |url=https://www.nasa.gov/feature/jpl/voyager-1-fires-up-thrusters-after-37 |title=Voyager 1 Fires Up Thrusters After 37 Years |date=December 1, 2017 |publisher=[[NASA]] |accessdate=2020-03-03 |archive-date=2021-02-19 |archive-url=https://web.archive.org/web/20210219070403/https://www.nasa.gov/feature/jpl/voyager-1-fires-up-thrusters-after-37 |dead-url=yes }}</ref>

Din cauza scăderii puterii electrice disponibile, echipa Voyager a trebuit să acorde prioritate instrumentelor pe care să le păstreze în funcșiune și pe care să le oprească. Încălzitoarele și alte sisteme ale navei spațiale au fost oprite unul câte unul ca parte a gestionării energiei. Instrumentele de câmpuri și particule care sunt cele mai susceptibile de a trimite înapoi date cheie despre heliosferă și spațiul interstelar au fost prioritare în păstrarea lor în stare de funcțiune. Inginerii se așteaptă ca nava spațială să continue să opereze cel puțin un instrument științific până în jurul anului 2025.<ref>{{Cite web|title=Voyager - Frequently Asked Questions|url=https://voyager.jpl.nasa.gov/frequently-asked-questions/|access-date=2020-06-26|website=voyager.jpl.nasa.gov|language=en}}</ref> 

<!-- table cleanup necessary -->
{| class="wikitable"
|-
! An !! Sfârșitul capacităților specifice ca urmare a limitărilor de putere electrică disponibile<ref>{{cite web |url=https://voyager.jpl.nasa.gov/spacecraft/spacecraftlife.html |title=Voyger: Spacecraft Lifetime |work=Jet Propulsion Laboratory |publisher=NASA |date=March 3, 2015 |accessdate=May 20, 2015}}</ref>
|-
| 2007 || Încetarea subsistemului de plasmă (PLS) 
|-
| 2008 || Oprirea experimentul de radioastronomie planetară (PRA) 
|-
| 2016<ref>{{cite web |url=https://voyager.jpl.nasa.gov/mission/status |title=Voyager - Mission Status |website=voyager.jpl.nasa.gov}}</ref> || Încetarea observațiilor platformei de scanare și a spectrometrului cu ultraviolete (UVS) 
|-
| 2018 aprox. || Încetarea operațiunilor Data Tape Recorder (DTR) (limitată de capacitatea de a capta date de 1,4 kbit/s folosind antene de 70 m/34 m; aceasta este rata minimă cu care DTR poate citi datele).
|-
| Dată necunoscută || Încetarea operațiunilor giroscopice
|-
| Dată necunoscută || Începe oprirea instrumentelor științifice, ordinea nu este stabilită, totuși este de așteptat ca instrumentele Low-Energy Charged Particles, Cosmic Ray Subsystem, Magnetometer și Plasma Wave Subsystem să continue să funcționeze.<ref name="NASA2010.10.18">{{cite web |url=https://voyager.jpl.nasa.gov/spacecraft/spacecraftlife.html |title=Voyager – Spacecraft – Spacecraft Lifetime |date=October 18, 2010 |publisher=[[NASA]] [[Jet Propulsion Laboratory]] |quote=shutdown order has not been determined |accessdate=September 30, 2011}}</ref>
|-
| 2025–2030 || Nu va mai putea alimenta nici măcar un singur instrument. 
|}

===Viitorul îndepărtat===
<gallery mode="packed" heights="200">
File: VoyagerOne Aug 2 2018.png|Simulare a ''Voyager 1'' în raport cu Sistemul Solar la 2 august 2018.
File: Voyagerprobes Aug 2 2018.png|Simulare a sondelor Voyager în raport cu Sistemul Solar și heliopauza la 2 august 2018.
</gallery>
Sonda spațială ''[[New Horizons]]'' nu va întrece niciodată sonda ''Voyager 1'', în ciuda faptului că a fost lansată de pe [[Pământ]] cu o viteză mai mare decât oricare dintre navele spațiale Voyager. ''Voyager'' a beneficiat de mai multe survoluri planetare pentru a-și crește viteza heliocentrică, în timp ce ''New Horizons'' a primit un astfel de impuls doar din survolul planetei Jupiter. În 2018, ''New Horizons'' călătorea cu aproximativ 14 km/s, cu 3 km/s mai lent decât ''Voyager 1'' și încă încetinește.<ref name="New_Horizons2006">{{cite web |url=http://pluto.jhuapl.edu/news_center/news/081706.php |title=New Horizons Salutes Voyager |date=August 17, 2006 |publisher=New Horizons |access-date=November 3, 2009 |url-status=dead |archive-url=https://web.archive.org/web/20141113224847/http://pluto.jhuapl.edu/news_center/news/081706.php |archive-date=November 13, 2014}}</ref>

Se așteaptă ca ''Voyager 1'' să atingă [[norul Oort]] (care deocamdată este doar teoretizat) în aproximativ 300 de ani <ref name="jpl.PIA17046">{{cite web |url=https://photojournal.jpl.nasa.gov/catalog/PIA17046 |title=Catalog Page for PIA17046 |work=Photo Journal |publisher=NASA |access-date=April 27, 2014}}</ref><ref name="ut.104717">{{cite web |url=https://www.universetoday.com/104717/its-official-voyager-1-is-now-in-interstellar-space/ |title=It's Official: Voyager 1 Is Now In Interstellar Space |work=UniverseToday |access-date=April 27, 2014 |date=September 12, 2013}}</ref> și să treacă aproximativ 30.000 de ani pentru a trece prin el.<ref name="Ghose2013" /><ref name="How_We_Know" /> Deși nu se îndreaptă spre nici o [[stea]] anume, în aproximativ 40.000 de ani, va trece la 1,6 [[ani-lumină]] de steaua [[Gliese 445]], care se află în prezent în constelația [[Girafa (constelație)|Girafa]] și la 17,1 ani-lumină de Pământ.<ref name="voyager_interstellar" /> Această stea se mișcă, în general, către Sistemul Solar cu aproximativ 119 km/s (430.000 km/h).<ref name="voyager_interstellar">{{cite web |url=https://voyager.jpl.nasa.gov/mission/interstellar.html |title=Voyager – Mission – Interstellar Mission |publisher=NASA |date=August 9, 2010 |access-date=March 17, 2011}}</ref> NASA spune că „Navele Voyager sunt sortite — poate veșnic — să rătăcească în Calea Lactee”.<ref>{{cite web |url=https://voyager.jpl.nasa.gov/mission/interstellar.html |title=Future |publisher=NASA |access-date=October 13, 2013}}</ref> Peste 300.000 de ani va trece la mai puțin de 1 an-lumină de steaua M3V TYC 3135-52-1.<ref name="Future stellar flybys of the Voyager and Pioneer spacecraft">{{cite journal |title=Future stellar flybys of the Voyager and Pioneer spacecraft |journal=Research Notes of the AAS |volume=3 |issue=4 |pages=59 |date=April 3, 2019 |doi=10.3847/2515-5172/ab158e |last1=Bailer-Jones |first1=Coryn A. L. |last2=Farnocchia |first2=Davide |bibcode=2019RNAAS...3d..59B|arxiv=1912.03503 |s2cid=134524048 }}</ref>

==Discul de aur==
[[File:Voyager Golden Record greeting in English.ogg|thumb|Salutul unui copil în engleză, înregistrat pe Discul de Aur al Voyager]]
[[File:Voyager Golden Record fx.png|thumb|150px|left|Discul de Aur de pe Voyager]]
{{main|Discul de Aur de pe Voyager}}

Fiecare sondă spațială Voyager poartă un disc audio-video din cupru placat cu aur, în eventualitatea în care vreo navă spațială va fi vreodată găsită de o formă de viață inteligentă din alte sisteme planetare.<ref name="Ferris-201205">{{cite magazine |last=Ferris |first=Timothy |title=Timothy Ferris on Voyagers' Never-Ending Journey |url=https://www.smithsonianmag.com/science-nature/Timothy-Ferris-on-Voyagers-Never-Ending-Journey.html |date=May 2012 |magazine=Smithsonian Magazine |accessdate=June 15, 2012 |archive-date=2013-11-04 |archive-url=https://web.archive.org/web/20131104221550/http://www.smithsonianmag.com/science-nature/Timothy-Ferris-on-Voyagers-Never-Ending-Journey.html |dead-url=yes }}</ref>

Discurile conțin fotografii ale Pământului și ale formele sale de viață, o serie de informații științifice, salutări rostite din partea oamenilor (de exemplu, secretarul general al Națiunilor Unite și președintele Statelor Unite, precum și copii) și o colecție de „sunete ale Pământului”, care include: sunetele balenelor, un bebeluș care plânge, valurile care se sparg de un țărm și o colecție de lucrări muzicale, inclusiv lucrări ale lui [[Wolfgang Amadeus Mozart]], [[Ludwig van Beethoven]], „Johnny B. Goode” a lui [[Chuck Berry]], Valya Balkanska și alți clasici estici și vestici și interpreți etnici.<ref>{{cite web |url=https://voyager.jpl.nasa.gov/spacecraft/goldenrec.html |title=Voyager Golden record |accessdate=August 18, 2013 |publisher=JPL}}</ref>

==Referințe==
<references/>

==Legături externe==
{{sisterlinks}}
* [http://voyager.jpl.nasa.gov NASA ''Voyager'' website]
* [https://web.archive.org/web/20150215231024/http://solarsystem.nasa.gov/missions/profile.cfm?MCode=Voyager_1 Voyager 1 Mission Profile] by [https://solarsystem.nasa.gov/ NASA's Solar System Exploration]
* [http://live-counter.com/where-is-voyager-1/ Position of Voyager 1 (Live-Counter)]
* [http://voyager.jpl.nasa.gov/spacecraft/spacecraftlife.html ''Voyager'' Spacecraft Lifetime] — interstellar mission coverage.
* [http://solarsystem.nasa.gov/missions/profile.cfm?MCode=Voyager_1&Display=ReadMore {{en icon}} NASA – Date despre Voyager 1] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20080917222718/http://solarsystem.nasa.gov/missions/profile.cfm?MCode=Voyager_1&Display=ReadMore |date=2008-09-17 }}
* [http://nssdc.gsfc.nasa.gov/nmc/spacecraftDisplay.do?id=1977-084A Voyager 1 (NSSDC Master Catalog)]
* [http://voyager.jpl.nasa.gov/mission/weekly-reports/ Weekly Mission Reports] — includes information on current spacecraft state
* [https://descanso.jpl.nasa.gov/DPSummary/Descanso4--Voyager_new.pdf JPL Voyager Telecom Manual]
* [https://www.universetoday.com/81662/voyager-1-has-outdistanced-the-solar-wind/ Voyager 1 Has Outdistanced the Solar Wind]
* {{cite web |last=Gray |first=Meghan |title=Voyager and Interstellar Space |url=http://www.deepskyvideos.com/videos/other/voyager.html |work=Deep Space Videos |publisher=[[Brady Haran]]}}
* [http://spacecrafts3d.org/models/voyager.html WebGL-based 3D artist's view of Voyager @ SPACECRAFTS 3D]


{{Explorarea planetei Jupiter}}

{{Control de autoritate}}
[[Categorie:Sonde spațiale]]
[[Categorie:Programul Voyager]]
[[Categorie:Misiuni spre Jupiter]]
[[Categorie:Misiuni spre Saturn]]
[[Categorie:Nave spațiale care au părăsit sistemul solar]]
[[Categorie:1977 în zboruri spațiale]]
[[Categorie:1977 în Statele Unite ale Americii]]