Vizualizare sursă pentru „Volt-amper reactiv”

În transportul și distribuția [[energie electrică |energiei electrice]] '''volt-amperul reactiv'''<ref name="DEX09">Academia Română, Institutul de Lingvistică Iorgu Iordan, ''Dicționarul explicativ al limbii române'' (DEX), București: Editura Univers Enciclopedic, 2009</ref> (scris mai demult și '''voltamper reactiv'''<ref name="LTR">Remus Răduleț și colab., ''Lexiconul Tehnic Român'', București: Editura Tehnică, 1957-1966.</ref>) este o unitate de măsură a [[putere electrică |puterii electrice]] reactive dintr-un [[sistem energetic]] de [[curent alternativ]]. Într-un asemenea sistem puterea reactivă apare când [[tensiune electrică |tensiunea]] și [[intensitate electrică |intensitatea]] [[curent electric |curentului]] sunt defazate.

Termenul ''volt-amper reactiv'' a fost propus în [[1929]] de [[inginer]]ul [[electrotehnică |electrotehnist]] [[Constantin Budeanu]], care a definit și mărimile reactive, și a fost adoptat la reuniunea [[Comisia Electrotehnică Internațională |Comisiei Electrotehnice Internaționale]] de la [[Stockholm]] din [[1930]].<ref name="AGIR">[http://www.agir.ro/univers-ingineresc/numar-4-2008/comitetul-electrotehnic-roman-cer-80-de-ani-de-activitate-in-slujba-electrotehnicii_2056.html ''COMITETUL ELECTROTEHNIC ROMAN (CER) 80 de ani de activitate in slujba electrotehnicii''], ''Univers Ingineresc'', nr. 4/2008 (410), 16-29 februarie 2008, accesat 2013-12-06</ref>

== Definiție și simboluri ==
Un volt-amper reactiv este puterea reactivă care se obține când cele două mărimi sinusoidale care intervin în expresia puterii reactive (v. mai jos), tensiunea și intensitatea curentului electric, au valorile ''efective'' de 1&nbsp;[[volt |V]], respectiv de 1&nbsp;[[amper |A]] și sunt defazate cu 90°.<ref name="LTR"/>

Unitatea de măsură are simbolul ''var'',<ref name="epo">{{en icon}} [http://www.epo.org/law-practice/legal-texts/html/guidelines/e/f_iia2_1_2_2.htm European Patent Office – Guidelines for Examination], epo.org, accesat 2013-12-06</ref> dar se întâlnesc și simbolurile ''VAR'',<ref name="AGIR"/><ref>{{en icon}} [http://www.cromptonusa.com/Watt_Var_VA.pdf Watts, Vars and VA], cromptonusa.com, accesat 2013-12-06</ref><ref name="ucv">[http://em.ucv.ro/eLEE/RO/realisations/CircuitsElectriques/RegimeSinusoidal/Potencias/2_aula.htm Sisteme trifazate – 2. Putere complexă] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20131019074105/http://em.ucv.ro/eLEE/RO/realisations/CircuitsElectriques/RegimeSinusoidal/Potencias/2_aula.htm |date=2013-10-19 }}, [[Universitatea din Craiova]], accesat 2013-12-06</ref> ''VAr''<ref name="utcj">[http://users.utcluj.ro/~csmartis/Masini_Electrice_I_laborator/02_%20NOTIUNI_INTRODUCTIVE.doc Îndrumător de laborator – Mașini Electrice I], [[Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca]], accesat 2013-12-06</ref><ref name="upt">[http://www.et.upt.ro/admin/tmpfile/fileC1355301473file50c84261ba974.pdf Unități de măsură în SI] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20131210221841/http://www.et.upt.ro/admin/tmpfile/fileC1355301473file50c84261ba974.pdf |date=2013-12-10 }}, [[Universitatea Politehnica Timișoara]], accesat 2013-12-06</ref> și ''Var''. Deoarece unitatea încă nu este acceptată cu ocazia unei Conferințe Generale de Măsuri și Greutăți se aduc argumente pentru o formă sau alta.<ref>{{en icon}} IEEE Power & Energy Society group, [http://www.linkedin.com/groups/What-is-correct-unit-reactive-3212601.S.203361558 What is the correct unit for reactive power? "var", "Var", "VAr" or "VAR"?], linkedin.com, accesat 2013-12-06</ref>

Unitatea de măsură „var” nu este descrisă explicit în broșura SI, dar este omogenă cu unitățile [[watt]] și [[volt-amper |VA]],<ref name="epo"/> prima făcând parte din [[Sistemul internațional de unități]].<ref>{{fr icon}}{{en icon}} [http://www.bipm.org/utils/common/pdf/si_brochure_8_fr.pdf BIPM ''Le Système international d'unités''], 8<sup>-è</sup> édition, 2006, ISBN 92-822-2213-6</ref>

== Putere reactivă ==
[[Fișier:Cmplxpower.svg|thumb|Diagrama puterilor activă (P), reactivă (Q) și aparentă (S) în planul imaginar.]]
Dacă unei sarcini [[rezistență electrică |pur rezistive]] i se aplică o tensiune electrică alternativă, curentul alternativ prin sarcină va fi în fază cu tensiunea. Însă de obicei sarcinile nu sunt pur rezistive, ele pot conține componente reactive, ca [[inductanță |inductanțe]], [[capacitate electrică |capacități]] sau ambele. Acestea produc defazarea curentului față de tensiune, capacitățile îl defazează înainte (curentul precede tensiunea) iar inductanțele înapoi (tensiunea precede curentul).

În curent și tensiune [[sinusoidă |sinusoidale]] cu aceeași [[frecvență]] produsul dintre tensiunea efectivă și curentul efectiv este ''puterea aparentă'', (S în figura alăturată), care se măsoară în [[volt-amper |VA]]. Dacă această putere se reprezintă în [[planul complex]], ea poate fi scrisă sub forma:<ref name="ucv"/><ref name="utcj2">[http://users.utcluj.ro/~birok/SA/Curs%2011_Factor%20de%20putere.pdf Factorul de putere – posibilități de îmbunătățire], utcluj.ro, accesat 2013-12-06</ref>
:<math>S = P + jQ \,</math>
Unde <math>P \,</math> este ''puterea activă'', <math>Q \,</math> este ''puterea reactivă'', iar <math>j = \sqrt {-1} \,</math> este simbolul [[unitatea imaginară |unității imaginare]] (în electrotehnică este preferat simbolului <math>i \,</math>, cu care se notează intensitatea curentului).

Puterea activă este cea consumată de sarcină și se măsoară în [[watt |W]]. Puterea reactivă este cea schimbată de componentele reactive pentru generarea câmpurilor magnetice necesare funcționării și se măsoară în var. Puterea reactivă este produsul dintre puterea aparentă și sinusul unghiului de defazaj dintre curent și tensiune (în această ordine). Ea poate fi pozitivă sau negativă, în funcție de unghiul de defazaj <math>\varphi \,</math>.
:<math>Q = S \sin \varphi \,</math>

=== Semnificația fizică a puterii reactive ===
Această componentă „imaginară” a puterii electrice este esențială pentru funcționarea rețelelor electrice. În timp ce puterea activă este cea absorbită de consumator (de exemplu un motor electric) pentru a produce putere mecanică, puterea reactivă reglează tensiunile din sistem. Dacă puterea reactivă este prea mică, componentele inductive, cum ar fi [[transformator electric |transformatoarele]], nu vor putea asigura tensiunile necesare generării câmpurilor magnetice, ducând la căderi de tensiune care pot determina căderea sistemului. De asemenea, liniile de transport, având inductanță proprie, au nevoie de putere reactivă pentru a menține tensiunile necesare curgerii curentului. Dacă puterea reactivă este prea mare, cresc pierderile prin efectul termic al curentului, ceea ce duce la creșterea temperaturii componentelor și la avarii ale sistemului.

== Note ==
{{listănote|2}}

== Legături externe ==
* {{en icon}} [http://www.its.bldrdoc.gov/fs-1037/fs-1037c.htm volt-amperes reactive (vars)] în Standardul Federal 1037C

[[Categorie:Energie electrică]]
[[Categorie:Unități de putere]]