Vizualizare sursă pentru „Victor Goldschmidt”

{{Infocaseta Om de știință
| image_size = 
| data_nașterii = {{Birth date|1888|01|27}}
| birth_place = [[Zürich]], Switzerland
| data_decesului = {{Death date and age|1947|03|20|1888|01|27}}
| loc deces = [[Oslo]], Norway
| alma mater = [[University of Oslo]]
| căsătorit cu = 
}}
 
'''Victor Moritz Goldschmidt''' ({{date biografice}}) a fost un [[mineralog]] [[evreu]]-[[norvegian]], fondator al [[geochimie]]i moderne, [[cosmochimie]]i și a [[cristalochimie]]i și, dezvoltator al ''clasificării Goldschmidt'' a elementelor chimice (alături de Vladimir Vernadsky). 

== Viața timpurie și educația ==
Goldschmidt s-a născut în [[Zürich]], [[Elveția]] la 27 ianuarie 1888.<ref name="Tilley">{{Citat revistă|nume=Tilley|prenume=C. E.|legătură-autor=Cecil Edgar Tilley|an=1948|titlu=Victor Moritz Goldschmidt. 1888-1947|journal=[[Obituary Notices of Fellows of the Royal Society]]|volum=6|număr=17|pagini=51|pmid=|pmc=|jstor=768911|doi=10.1098/rsbm.1948.0019}}</ref>{{Rp|7}}, fiul lui Heinrich Jacob Goldschmidt, profesor de chimie fizică la [[ETH Zürich|Polytechnikum Eidgenössisches]] și, al Ameliei Koehne, fiica unui comerciant de cherestea. L-au numit Viktor (Victor) după un coleg al lui Heinrich, Victor Meyer. Originea evreiască a familiei tatălui său - aparținând păturii sociale elevate (rabini, judecători, avocați și ofițeri militari) - poate fi urmărită înapoi în timp până cel puțin la 1600. <ref name="Mason"/>  Pe măsură ce cariera tatălui său a progresat, familia s-a mutat mai întâi la [[Amsterdam]] (în 1893), [[Heidelberg]] (în 1896) și – în final – la [[Kristiania]] (mai târziu [[Oslo]]), [[Norvegia]] (în 1901), la  catedra de chimie fizică de la universitate. Familia a primit cetățenia norvegiană în 1905.<ref name="Kauffman">{{Citat revistă|nume=Kauffman|prenume=George B.|dată=November 1997|titlu=Victor Moritz Goldschmidt (1888–1947): A Tribute to the Founder of Modern Geochemistry on the Fiftieth Anniversary of His Death|journal=The Chemical Educator|volum=2|număr=5|pagini=1–26|doi=10.1007/s00897970143a}}</ref> 
[[Fișier:Waldemar_Christofer_Brøgger2.jpg|miniatura| Brøgger ]]
Goldschmidt a fost admis în Universitatea din Kristiania (mai târziu Universitatea din Oslo) în 1906 și a studiat [[chimie anorganică]], [[chimie fizică]], [[geologie]], [[mineralogie]], [[fizică]], [[matematică]], [[zoologie]] și [[botanică]].<ref name="Kauffman"/>  A obținut o bursă a universității pentru a urma doctoratul la vârsta de 21 de ani (în 1909). A lucrat la acestă teză cu [[geolog]]ul [[Waldemar Christofer Brøgger]] și a obținut diploma de doctor (în limba norvegiană) la vârsta de 23 de ani (1911). Pentru disertația ''Die Kontaktmetamorphose im Kristianiagebiet'' („Metamorfismul de contact în regiunea Kristiana”), Academia Norvegiană de Științe i-a acordat premiul [[Fridtjof Nansen]] în 1912. În acelasi an a fost numit docent (profesor asociat) de [[Mineralogie]] si [[Petrologie]] în cadrul universității.<ref name="Kauffman" />

== Cariera ==
În 1914, Goldschmidt a fost admis ca profesor la [[Stockholm]], [[Suedia]]. Pentru a-l face să rămână, Universitatea din Kristiania a convins guvernul să înființeze un Institut Mineralogic și o poziție de profesor pentru el.<ref name="Mason"/>{{Rp|19}}  În 1929, Goldschmidt a fost numit profesor de [[mineralogie]] la [[Göttingen]], angajându-i pe [[Reinhold Mannkopff]] și [[Fritz Laves]] ca asistenții acestuia.<ref name="Mason" /> {{Rp|54,58}}  Cu toate acestea – ca urmare a ascensiunii [[Nazism|nazimului]] în [[Germania]] a demisionat, întorcându-se la Oslo în 1935.<ref name="GlasbyBritain"/>{{Rp|21}} 

La 9 aprilie 1940, germanii au invadat Norvegia și, la 26 octombrie 1942 Goldschmidt a fost arestat, ca parte a persecuției naziste a evreilor din Norvegia și internat în lagărul de concentrare din [[Berg]], unde s-a îmbolnăvit  grav și, după o ședere într-un spital din apropiere de Oslo, a fost eliberat pe 8 noiembrie, doar pentru a fi reîntors pe 25 noiembrie. Cu toate acestea, în momentul în care urma să fie deportat la [[Lagărul de concentrare Auschwitz|Auschwitz]] a fost eliberat, ca urmare a faptului că unii colegi l-au convins șeful poliției că expertiza sa științifică era esențială pentru stat.<ref name="GlasbyBritain"/>{{Rp|22}} Goldschmidt s-a refugiat curând în [[Suedia]].<ref name="GlasbyBritain" />{{Rp|23}} 

Goldschmidt a fost adus în [[Anglia]] pe 3 martie 1943 de către o unitate britanică de informații și a furnizat detalii despre evoluțiile tehnice din Norvegia. După o scurtă perioadă de incertitudine cu privire la statutul său viitor, a fost repartizat la Institutul de Cercetare a Solului din [[Macaulay]] (din [[Aberdeen]]) al Consiliului pentru Cercetare Agricolă. A participat la discuțiile referitoare la utilizarea materiilor prime de către germani și producția de [[Apă grea|apă grea]]. A participat la diverse întruniri organizate la [[Cambridge]],[[Manchester]], [[Sheffield]], [[Edinburgh]] și [[Aberdeen]] și conferențiat la ''British Coal Research Research Association'' cu privire la prezența unor elemente rare în cenușa rezultată din arderea cărbunelui.<ref name="GlasbyGeosci">{{Citat revistă|nume=Glasby|prenume=Geoff|dată=March 2007|titlu=Goldschmidt in Britain|url=https://www.geolsoc.org.uk/Geoscientist/Archive/March-2007/Goldschmidt-in-Britain|work=[[Geoscientist (magazine)|Geoscientist]]|volum=17|număr=3|publisher=[[Geological Society]]|access-date=12 January 2011}}</ref><ref name="GlasbyBritain">{{Citat revistă|nume=Glasby|prenume=G. P.|dată=October 2006|titlu=V. M. Goldschmidt: The British connection|url=https://www.geochemsoc.org/index.php/download_file/view/150/259|journal=The Geochemical News|volum=129|pagini=14&ndash;31|access-date=5 October 2018}}</ref>{{Rp|24}} Printre contactele sale profesionale britanice se numără Leonard Hawkes, C.E. Tilley, [[William Henry Bragg|W.H. Bragg]] , J.D. Bernal, Dr. W.G. Ogg etc. <ref name="GlasbyBritain" />{{Rp|18,24}} 

Goldschmidt sa mutat de la Aberdeen la [[Rothamsted]], unde și-a primit porecla „Goldie”. În ciuda popularității, el a vrut să se întoarcă la Oslo, chiar dacă decizia nu a fost salutată de către toți norvegienii. La scurt timp după repatrierea din 26 iunie 1946, a murit la vârsta de 59. <ref name="GlasbyBritain"/>{{Rp|26}}

== Activitatea științifică ==
[[Fișier:1915-Goldschmit-VM.jpg|miniatura| Victor Moritz Goldschmidt (dreapta), 1915 ]]
În cadrul teza sale, Goldschmidt a studiat [[Rift|riftul]] Oslo, o depresiune formată prin deplasarea negativă a unei formațiuni geologice de-a lungul defectelor laterale. Regiunea fusese recent cartografiată de către Brøgger. În [[Permian]], intruziunile magmatice au pătruns în rocile mai vechi, încălzind rocile înconjurătoare. Acest proces a condus la schimbări mineralogice cunoscute în prezent drept metamorfism de contact.  Goldschmidt a efectuat un studiu sistematic, arătând că doar anumite ''asociații'' mineralogice s-au format în zona de contact termic.<ref name="Mason">{{Citat carte|nume=Mason|prenume=Brian|titlu=Victor Moritz Goldschmidt : father of modern geochemistry|dată=1992|editură=Geochemical Society|isbn=0-941809-03-X|url=https://www.geochemsoc.org/publications/sps/v4vmgoldschmidt|data-accesării=6 October 2018}}</ref>{{Rp|13–14}} În baza observațiilor sale, Goldschmidt a dedus o ''regulă de faze mineralogice'' pentru faze aflate în [[echilibru termodinamic]] (de fapt, un caz special al [[Teorema fazelor a lui Gibbs|teoremei fazelor a lui Gibbs]]):

<math>C - P = F - 2,</math> 
[[Fișier:Al2SiO5_phase_diagram.svg|miniatura| Diagrama de fază a Al<sub>2</sub>SiO<sub>5</sub><ref>{{Citat revistă|nume=Whitney|prenume=Donna L.|dată=April 2002|titlu=Coexisting andalusite, kyanite, and sillimanite: Sequential formation of three AlSiO5 polymorphs during progressive metamorphism near the triple point, Sivrihisar, Turkey|journal=American Mineralogist|volum=87|număr=4|pagini=405–416|doi=10.2138/am-2002-0404}}</ref> ]]

:<span></span>

unde {{Math|''C''}} este numărul minim de componente chimice, {{Math|''P''}} este numărul de [[Fază (termodinamică)|faze]] și {{Math|''F''}} este numărul de grade de libertate (de exemplu temperatura și presiunea) care pot varia fără modificarea lui {{Math|''C''}} sau {{Math|''P''}}. 

De exemplu, compusul chimic Al<sub>2</sub>SiO<sub>5</sub> poate să apară în mod natural ca trei minerale diferite: [[andaluzit]], [[disten]] și [[Silimanit|sillimanit]].  Există o singură componentă ({{Math|''C'' {{=}} 1}}), deci dacă toate cele trei minerale coexistă ({{Math|''P'' {{=}} 3}}), atunci {{Math|''F'' {{=}} 0}}. Întrucât nu există grade de libertate, va fi posibilă o singură combinație de presiune și temperatură.  Aceasta corespunde [[Punct triplu|punctului triplu]] din diagrama de faze.<ref name="Mason"/>{{Rp|15–16}} 

Dacă aceeași asociație mineralogică se găsește în mai multe roci dintr-o anumită regiune, ea trebuie să fi cristalizat în anumite intervale de temperatură și presiune.  În acest caz, {{Math|''F''}} trebuie să fi fost cel puțin 2, deci: 

<math>C \geq P.</math> 

Aceasta exprimă regula de faze mineralogice a lui Goldschmidt: numărul de faze nu poate fi mai mare decât numărul componentelor. <ref>{{Citat carte|prenume=Bernard|nume=Fritscher|capitol=Metamorphism and thermodynamics: the formative years|titlu=The earth inside and out: some major contributions to geology in the twentieth century|dată=2002|editură=Geological Society of London|isbn=9781862390966|pagini=143–162|an=|pagină=}}</ref><ref>{{Citat carte|nume=Miyashiro|prenume=Akiho|titlu=Metamorphic petrology|dată=1994|editură=CRC Press|isbn=9781857280371|pagini=110–111}}</ref> 

La începutul secolului XX, [[Max von Laue]] și [[William Lawrence Bragg|William L. Bragg]] au demonstrat că difracția radiației X ar putea fi utilizată pentru a determina structura cristalină.  În perioada 1920-1930, Goldschmidt și asociații săi de la Oslo și Göttingen au aplicat această metodă asupra mai multor minerale comune, formulând un set de reguli pentru modul în care elementele sunt grupate. Goldschmidt a publicat aceaste rezultate în seria ''Geochemische Verteilungsgesetze der Elemente'' (Legi geochemice de distribuție a elementelor)''.<ref name="McSween">{{Citat carte|nume=McSween, Jr.|prenume=Harry Y.|nume2=Richardson|prenume2=Steven M.|nume3=Uhle|prenume3=Maria E.|titlu=Geochemistry pathways and processes|dată=2003|editură=Columbia University|locul-publicării=New York|isbn=9780231509039|ediție=2nd}}</ref>{{Rp|2}}<ref>{{Citat carte|nume=Mason|prenume=Brian|titlu=Victor Moritz Goldschmidt : father of modern geochemistry|dată=1992|editură=Geochemical Society|locul-publicării=San Antonio, Tex.|isbn=0-941809-03-X}}</ref>'' 

În 1938, Goldschmidt și colegii săi au realizat o listă a ceea ce ei numeau „abundență cosmică”, bazată pe analiza mai multor probe terestre sau de meteoriți.<ref name="Goldschmidt">{{cite book|last=Goldschmidt|first=Victor|title=Geochemische Verteilungsgestze der Elemente IX|date=1938|publisher=Skrifter Utgitt av Det Norske Vidensk. Akad|location=Oslo}}</ref> Goldschmidt justifica includerea datelor referitoare la [[compoziție chimică |compoziția]] meteoriților în tabelele sale, întrucât el considera că rocile de origine terestră ar fi suferit alterări chimice importante, atât geologice cât și la contactul cu atmosfera. Prin acesta, el sublinia faptul că studiul exclusiv al rocilor terestre nu va conduce la o imagine de ansamblu corectă în ceea ce privește compoziția chimică a [[Univers|Universului]]. Prin urmare, Goldschmidt a concluzionat că materia extraterestră trebuie înclusă în aceste studii, pentru a se obține date mai precise și mai corecte. Aceste cercetări au constituit bazele cosmochimiei moderne.<ref name="McSween2">{{cite book|last1=McSween|first1=Harry|title=Cosmochemistry|date=2010|publisher=Cambridge University Press|isbn=978-0-521-87862-3|last2=Huss|first2=Gary|edition=1st}}</ref>  

A observat și descris fenomenul de [[Contracția lantanidelor|contracție a lantanidelor]], sau a contribuit la înțelegerea altora, precum [[Metamictizare|metamictizarea]]. Este probabil că el este acela care a introdus termenul de [[actinide]] în 1937.<ref name="Kauffman" /> A avut contribuții la estimarea [[Rază atomică|razei atomice]] a [[Metal|metalelor]] și la teoretizarea [[Legătură metalică|legăturii metalice]].  

== Publicații ==
Un manual, ''Geochemistry'', a fost editat și publicat postum în Anglia în 1954.<ref name="GlasbyBritain"/>{{Rp|30}} 

== Premii și distincții ==
Goldschmidt a fost numit cavaler al Ordinului Sf. Olav în 1929.<ref name="Kauffman"/> 

În timpul stagiului său la Institutul Macaulay, Goldschmidt a fost ales membru strain al [[Royal Society|Royal Society of London]],<ref name="Tilley"/> primind titlul Doctor de Drept onorific (LLD) al Universității din Aberdeen. De asemenea, i s-a acordat [[Medalia Wollaston]], cea mai înaltă distincție a [[Societatea Geologică din Londra|Societatii Geologice din Londra]].<ref name="GlasbyBritain"/>

== Cinstirea memoriei ==
Peste tot în lume, școli, străzi, piețe și poduri îi poartă numele. Mai multe de țări i-au onorat memoria prin emitere de monede, medalii sau timbre cu portretul său. Creasta muntoasă Goldschmidtfjella din [[Insula Spitsbergen|Spitsbergen]] (Norvegia),  este numita dupa el,<ref>{{Citat web|url=https://data.npolar.no/placename/5f455e96-b086-5e9b-9219-12e509ff8f8b|accessdate=6 October 2018|publisher=[[Norwegian Polar Institute]]|titlu=Goldschmidtfjella (Svalbard)}}</ref> la fel ca și asteroidul [[1614 Goldschmidt]] sau un crater important de la [[Polul Nord al Lunii|polul nord al Lunii]].  

Una dintre cele mai importante conferințe internaționale anuale de [[geochimie]] și [[cosmochimie]] se numește – simplu – Goldschmidt. În cadrul acestei conferințe, Societatea de Geochimie acordă anual premiul „G.M. Goldschmidt” pentru contribuții importante în domeniile geochimiei și cosmochimiei. 

== Vezi și ==

*[[Clasificarea Goldschmidt]]
*[[Contracția lantanidelor]]
*[[Diagramă de fază]]
*[[Metamictizare]]

==Note==
<references />

== Lectură suplimentară ==

* Ba<span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=Crystallography+Reviews&rft.atitle=One+hundred+years+of+inorganic+crystal+chemistry+%E2%80%93+a+personal+view&rft.volume=20&rft.issue=2&rft.pages=64-116&rft.date=2014-02-17&rft_id=info%3Adoi%2F10.1080%2F0889311X.2013.879648&rft.aulast=Baur&rft.aufirst=Werner+H.&rfr_id=info%3Asid%2Fen.wikipedia.org%3AVictor+Goldschmidt" class="Z3988"></span>ur, Werner H. (17/02/2014). [https://www.tandfonline.com/doi/abs/10.1080/0889311X.2013.879648 One hundred years of inorganic crystal chemistry – a personal view]. ''Crystallography Reviews''. '''20''' (2): 64–116.
*Br<span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=Crystallography+Reviews&rft.atitle=One+hundred+years+of+inorganic+crystal+chemistry+%E2%80%93+a+personal+view&rft.volume=20&rft.issue=2&rft.pages=64-116&rft.date=2014-02-17&rft_id=info%3Adoi%2F10.1080%2F0889311X.2013.879648&rft.aulast=Baur&rft.aufirst=Werner+H.&rfr_id=info%3Asid%2Fen.wikipedia.org%3AVictor+Goldschmidt" class="Z3988"></span>own, Jr., Gordon; Calas, Georges (10/2012–01/2013). [http://www.geochemicalperspectives.org/online/v1n4-5 Mineral-aqueous solution interfaces and their impact on the environment]. ''Geochemical Perspectives''. '''1''' (4–5): 509–510.
*Co<span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=Crystallography+Reviews&rft.atitle=One+hundred+years+of+inorganic+crystal+chemistry+%E2%80%93+a+personal+view&rft.volume=20&rft.issue=2&rft.pages=64-116&rft.date=2014-02-17&rft_id=info%3Adoi%2F10.1080%2F0889311X.2013.879648&rft.aulast=Baur&rft.aufirst=Werner+H.&rfr_id=info%3Asid%2Fen.wikipedia.org%3AVictor+Goldschmidt" class="Z3988"></span>rrens, C.W. (1947). [https://link.springer.com/article/10.1007%2FBF00623407 Victor Moritz Goldschmidt]. ''Die Naturwissenschaften''. '''34''' (5): 129–131.
*Le<span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=Crystallography+Reviews&rft.atitle=One+hundred+years+of+inorganic+crystal+chemistry+%E2%80%93+a+personal+view&rft.volume=20&rft.issue=2&rft.pages=64-116&rft.date=2014-02-17&rft_id=info%3Adoi%2F10.1080%2F0889311X.2013.879648&rft.aulast=Baur&rft.aufirst=Werner+H.&rfr_id=info%3Asid%2Fen.wikipedia.org%3AVictor+Goldschmidt" class="Z3988"></span>vinson, A.A.; Sclar, C.B. (07/1988). [https://linkinghub.elsevier.com/retrieve/pii/0883292788901205 Victor Moritz Goldschmidt (1888–1947): a pictorial tribute]. ''Applied Geochemistry''. '''3''' (4): 393–414.
*Ot<span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=Crystallography+Reviews&rft.atitle=One+hundred+years+of+inorganic+crystal+chemistry+%E2%80%93+a+personal+view&rft.volume=20&rft.issue=2&rft.pages=64-116&rft.date=2014-02-17&rft_id=info%3Adoi%2F10.1080%2F0889311X.2013.879648&rft.aulast=Baur&rft.aufirst=Werner+H.&rfr_id=info%3Asid%2Fen.wikipedia.org%3AVictor+Goldschmidt" class="Z3988"></span>tosen, Kristian, ed. (2004). [https://www.universitetsforlaget.no/nettbutikk/nordmenn-i-fangenskap-1940-1945-uf.html ''Nordmenn i fangenskap 1940–1945'' [''Norwegians in captivity 1940–1945''<nowiki>]</nowiki>] (in Norwegian) (ediția a doua). Oslo: Universitetsforlaget. p. 241.
*Re<span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=Crystallography+Reviews&rft.atitle=One+hundred+years+of+inorganic+crystal+chemistry+%E2%80%93+a+personal+view&rft.volume=20&rft.issue=2&rft.pages=64-116&rft.date=2014-02-17&rft_id=info%3Adoi%2F10.1080%2F0889311X.2013.879648&rft.aulast=Baur&rft.aufirst=Werner+H.&rfr_id=info%3Asid%2Fen.wikipedia.org%3AVictor+Goldschmidt" class="Z3988"></span>inhardt, Carsten (2008). [http://www.quantum-chemistry-history.com/BuSh_Dat/BukShow2.htm Victor Moritz Goldschmidt and the transition from geo- to cosmochemistry]. ''Chemical sciences in the 20th century: bridging boundaries''. John Wiley & Sons. pp. 169–175.
*Ro<span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=Crystallography+Reviews&rft.atitle=One+hundred+years+of+inorganic+crystal+chemistry+%E2%80%93+a+personal+view&rft.volume=20&rft.issue=2&rft.pages=64-116&rft.date=2014-02-17&rft_id=info%3Adoi%2F10.1080%2F0889311X.2013.879648&rft.aulast=Baur&rft.aufirst=Werner+H.&rfr_id=info%3Asid%2Fen.wikipedia.org%3AVictor+Goldschmidt" class="Z3988"></span>sbaud, P. (1961). [https://www.geochemsoc.org/files/6414/1287/2483/SP-4_137-160_AppA.pdf Victor Moritz Goldschmidt 1888–1947.] În Faber, E. ''Great Chemists''. New York, NY: Interscience Publishers. pp. 1563–1586.
*Sc<span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=Crystallography+Reviews&rft.atitle=One+hundred+years+of+inorganic+crystal+chemistry+%E2%80%93+a+personal+view&rft.volume=20&rft.issue=2&rft.pages=64-116&rft.date=2014-02-17&rft_id=info%3Adoi%2F10.1080%2F0889311X.2013.879648&rft.aulast=Baur&rft.aufirst=Werner+H.&rfr_id=info%3Asid%2Fen.wikipedia.org%3AVictor+Goldschmidt" class="Z3988"></span>heumann, K.H. (1948). [https://link.springer.com/article/10.1007%2FBF01764480 Victor Moritz Goldschmidt]. ''Geologische Rundschau''. '''35''' (2): 179–18.
*Sp<span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=Crystallography+Reviews&rft.atitle=One+hundred+years+of+inorganic+crystal+chemistry+%E2%80%93+a+personal+view&rft.volume=20&rft.issue=2&rft.pages=64-116&rft.date=2014-02-17&rft_id=info%3Adoi%2F10.1080%2F0889311X.2013.879648&rft.aulast=Baur&rft.aufirst=Werner+H.&rfr_id=info%3Asid%2Fen.wikipedia.org%3AVictor+Goldschmidt" class="Z3988"></span>encer, L.J. (12/1947). [https://www.minersoc.org/pages/Archive-MM/Volume_28/28-199-175.pdf {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20170815044633/http://www.minersoc.org/pages/Archive-MM/Volume_28/28-199-175.pdf |date=2017-08-15 }} Biographical notices of mineralogists recently deceased. (Eighth series.) Victor Goldschmidt (1888-1947)]. ''Mineralogical Magazine''. '''28''' (199): 195–196.
*We<span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=Crystallography+Reviews&rft.atitle=One+hundred+years+of+inorganic+crystal+chemistry+%E2%80%93+a+personal+view&rft.volume=20&rft.issue=2&rft.pages=64-116&rft.date=2014-02-17&rft_id=info%3Adoi%2F10.1080%2F0889311X.2013.879648&rft.aulast=Baur&rft.aufirst=Werner+H.&rfr_id=info%3Asid%2Fen.wikipedia.org%3AVictor+Goldschmidt" class="Z3988"></span>depohl, K. Hans (04/1996). [https://link.springer.com/article/10.1007%2FBF01143057 The importance of the pioneering work by V. M. Goldschmidt for modern geochemistry]. ''Naturwissenschaften''. '''83''' (4): 165–171.
*We<span title="ctx_ver=Z39.88-2004&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.genre=article&rft.jtitle=Crystallography+Reviews&rft.atitle=One+hundred+years+of+inorganic+crystal+chemistry+%E2%80%93+a+personal+view&rft.volume=20&rft.issue=2&rft.pages=64-116&rft.date=2014-02-17&rft_id=info%3Adoi%2F10.1080%2F0889311X.2013.879648&rft.aulast=Baur&rft.aufirst=Werner+H.&rfr_id=info%3Asid%2Fen.wikipedia.org%3AVictor+Goldschmidt" class="Z3988"></span>intraub, B (December 2005). [https://web.archive.org/web/20110721011656/http://www.chemistry.org.il/booklet/20/pdf/bob_weintraub.pdf Victor Moritz Goldschmidt (1888-1947): Father of Modern Geochemistry and of Crystal Chemistry]. ''Bull. Isr. Chem. Soc''. '''20''': 42–46

== Legături externe ==

* [http://goldschmidt.info/ Goldschmidt Conference]
* [http://www.enotes.com/earth-science/goldschmidt-victor {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20110527074740/http://www.enotes.com/earth-science/goldschmidt-victor |date=2011-05-27 }} Victor Goldschmidt biography]
{{Control de autoritate}}
{{DEFAULTSORT:Goldschmidt, Victor}}
[[Categorie:Nașteri în 1888]]
[[Categorie:Decese în 1947]]
[[Categorie:Laureați ai Medaliei Wollaston]]
[[Categorie:Evrei elvețieni]]
[[Categorie:Oameni din Zürich]]
[[Categorie:Chimiști evrei]]
[[Categorie:Membri străini ai Royal Society]]
[[Categorie:Norvegieni din secolul al XX-lea]]
[[Categorie:Chimiști din secolul al XX-lea]]
[[Categorie:Oameni de știință din secolul al XX-lea]]
[[Categorie:Oameni de știință evrei]]