Vizualizare sursă pentru „Vergență”

{{Infocaseta Mărime fizică
| name =vergență 
| width =
| background =
| image = Vergence.svg 
| caption = 
| unit = [[dioptrie]]
| otherunits =
| symbols = V
| baseunits =
| dimension =
| extensive =
| intensive =
| conserved =
| transformsas =
| derivations =
}}

În [[Optică geometrică|optica geometrică]], '''vergența''', în unele cazuri denumită [[Putere optică|putere intrinsecă]]<ref name="Hecht215">{{ouvrage
  | langue           = fr
  | prénom1          = Eugène
  | nom1             = Hecht
  | titre            = Optique
  | numéro d'édition = 4
  | éditeur          = Pearson Education France
  | lieu             = Paris
  | année            = 2005
  | passage          = 215
  | isbn             = 2-7440-7063-7
  | lire en ligne    =
  | id               = Hecht2005
  }}</ref>, este o [[Mărime fizică|mărime algebrică]] care caracterizează proprietățile de focalizare ale unui [[sistem optic]]. Ea este [[Analiză dimensională|omogenă]] cu inversul unei [[lungime|lungimi]] în metri și se exprimă în [[dioptrie|dioptrii]] (δ). Vergența unui sistem optic este pozitiv pentru un sistem [[convergent]] și negativ pentru un sistem [[Divergență (dezambiguizare)|divergent]]: ea primește același semn cu [[distanță focală|distanța focală imagine]].

În cazul unui sistem optic din aer sau din vid, vergența poate fi definită simplu ca inversul [[distanță focală|distanței focale imagine]].

Pentru un sistem optic care separă medii ale căror [[indice de refracție|indici de refracție]], ''n'' și ''<nowiki>n'</nowiki>'' în sensul propagării luminii, sunt diferite, vergența este definită pornind de la  [[distanță focală|distanțele focale]] obiect ''f'' și imagine ''<nowiki>f'</nowiki>'' prin:

<center><math>V=\frac {n'}{f'}=-\frac {n}{f}.</math></center>

Într-un mod mai general, luând în cont sistemele optice constituite dintr-un număr impar de oglinzi, ''m'' fiind numărul de elemente ''catoptrice'', vergența se exprimă<ref name="dictphys p117">{{harvsp|Taillet|Febvre|Villain|p = 117|id = Physdic}}</ref>:

<center><math>V=\frac{(-1)^m \cdot n'}{f'}.</math></center>

Vergența este în mod deosebit utilizată pentru caracterizarea [[Lentilă (optică)|lentilelor]] corectoare (lentile de ochelari și [[lentilă de contact|lentile de contact]]) în [[Optică fiziologică|optica fiziologică]]<ref name="Hecht215" />.

==Vergența unui dioptru sferic==
Fie un [[dioptru]] sferic cu vârful ''<math>S</math>'' și centrul ''<math>C</math>'', [[Rază|raza]] sa algebrică este notată: <math>R = {\overline{SC}}</math>. <math>R>0</math> dacă dioptrul este [[convexitate|convex]], iar <math>R<0</math> dacă dioptrul este [[concavitate|concav]].

Acest dioptru separă, în sensul drumului [[Lumină|luminii]], două medii succesive cu [[Indice de refracție|indicii]] <math>n_1</math> et <math>n_2</math>. Atunci, vergența acestui dioptru este:

<center><math>V=\frac{n_2 - n_1}{R}</math>.</center>

Exemplu:

Dioptru sferic convex de rază {{unitate|1|m}}, separând [[aer]]ul de [[sticlă]] (în această ordine)
.

<math>V=\frac{1,5 - 1}{1}= 0,5 \ \mathrm \delta</math>   ;   <math>f=\frac{- 1}{0,5}= - 2 \ \mathrm m</math>   ;   <math>f\,^'=\frac{1,5}{0,5}= 3\ \mathrm m</math>

==Vergența unei lentile sferice==
{{Articol principal|Lentilă (optică)}}

O [[Lentilă groasă|lentilă sferică groasă]] este constituită din doi dioptri sferici consecutivi.<center><math>V=\frac{n_o}{f\,^'}=(n-n_o)\left(\frac{1}{R_1}-\frac{1}{R_2}\right)+\frac{(n-n_o)^2}{n}\frac{e}{R_1 R_2}</math></center>

unde <math>n</math> desemnează indicele materialului utilizat, <math>n_o</math> indicele mediului, <math>f\,^'</math>distanța focală imagine, <math>R_1 = {\overline{S_1C_1}}</math> și <math>R_2 = {\overline{S_2C_2}}</math> razele de curbură ale celor doi dioptri și <math>e=\overline{S_{1}S_{2}}</math> distanța dintre vârfurile dioptrilor.

În cazul simplificat al unei lentile subțiri, adică a cărei grosime este neglijabilă față de razele de curbură, în mediu de aer, relația se simplifică în felul următor:

<center>
<math>V=\frac{n_o}{f\,^'}=(n-1)\left(\frac{1}{R_1}-\frac{1}{R_2}\right)</math>
</center>

==Formula lui Gullstrand==

Formula lui Gullstrand, enunțată de către [[Suedezi|suedezul]] [[Allvar Gullstrand]], dă vergența unui [[sistem centrat]] în funcție de vergențele <math>V_{1}</math> și <math>V_{2}</math> ale celor două sisteme centrate care îl compus, de indice <math>n</math> al mediului care le separă și interstițiul <math>e=\overline{H_{1}'H_{2}}</math> care le separă [[Plan principal|planurile principale]]:<ref>{{Ouvrage|langue=fr|prénom1=Jean-Pierre|nom1=Goure|titre=L'optique dans les instruments: Généralités|éditeur=Lavoisier|date=2011-02-01|isbn=9782746219175|lire en ligne=https://books.google.fr/books?id=xwmv7XbXILkC&pg=PA46&dq=formule+de+gullstrand&hl=fr&sa=X&ved=0ahUKEwjp49ez0d_XAhVMF8AKHZX4BecQ6AEIPzAE#v=onepage&q=formule%20de%20gullstrand&f=false|consulté le=2017-11-27}}</ref> 

<center><math>V=V_{1}+V_{2}-\frac{e}{n}\, V_{1} \,  V_{2}</math>.</center>

În cazul lentilelor subțiri, distanța ''<math>e</math>'' este egală cu distanța care separă centrii optici. În plus, dacă cele două lentile subțiri sunt alipite, ''<math>e</math>'' este nul, și avem: <math>V=V_{1}+V_{2}</math>.

== Note ==
<references />

==Bibliografie==
* {{fr icon}} Richard Taillet, Pascal Febvre et Loïc Villain, De Boeck, <abbr>coll.</abbr> « De Boeck Supérieur », novembre 2009, 754 <abbr>p.</abbr>

==Vezi și==
* [[Optică geometrică]]
* [[Sistem optic]]
* [[Focometrie]]

{{Portal bar|Fizică|Optică}}

{{Ciot-fizică}}

[[Categorie:Optică geometrică]]
[[Categorie:Mărimi fizice]]