Vizualizare sursă pentru „Uzinele Electronica”

[[File: I.I.S. Electronica Bucureşti logo.jpg|thumb|150px|<div style="text-align:center">Emblema Uzinelor Electronica</div>]]
[[File: Uzinele Electronica Bucuresti - logo.jpg|thumb|250px|<div style="text-align:center">Evoluția siglei Uzinelor Electronica între anii 1960-1990</div>]]
Sub titulatura de '''[[Uzinele Electronica]]''' a funcționat o companie producătoare de [[Componentă electronică|componente electronice]] și aparatură electronică din România. A fost înființată la data de 18 ianuarie 1960, prin transformarea fabricii '''Radio Popular''', din Șoseaua Baicului nr. 82, București.
De la începutul activității Uzinele Electronica au avut misiunea de a crea bazele formării industriei de electronică din România, contribuind semnificativ la apariția și dezvoltarea următoarelor întreprinderi:<ref name="Millea 3" />
* 1962 - '''[[IPRS|I.P.R.S – Băneasa]]''', Întreprinderea de Piese Radio și Semiconductoare 
* 1968 - '''I.E.M.I''' – Întreprinderea de Aparatură Electronică de Măsură și Industrială
* 1970 -''' I.I.S. Electronica''' în locația de pe platforma Pipera
* 1971 - '''Întreprinderea de Ferite''' – Urziceni 
* 1972 - '''Conect''' – Întreprinderea de Elemente de Comutare și Întreruptoare
* 1972 - '''[[Tehnoton]]''' – [[Iași]]
La 1 octombrie 1981, ca urmare a Decretului Consiliului de Stat nr.254 / 1981, Uzinele Electronica se scindează, noile unități pierzând rangul de "uzină". Este cea mai importantă transformare de la înființarea ei. 
*Unitatea productivă din strada Baicului nr.82, sector II, devine “'''Întreprinderea de Electronică Industrială, București'''” – I.E.I.B. – având ca obiect de activitate fabricarea de produse electronice profesionale, echipamente de electronică industrială și produse electroacustice.<ref>{{citation | url=https://www.manager.ro/articole/analize-92/analiza-aici-radio-romania-povestea-radio-popular-electronica-si-elprof-44529.html/ |title= Povestea Radio Popular, Electronica si Elprof |archive-url= https://web.archive.org/web/20220115112729/https://www.manager.ro/articole/analize-92/analiza-aici-radio-romania-povestea-radio-popular-electronica-si-elprof-44529.html |archive-date=2022-01-15 |access-date=2022-01-15 |url-status=live }}</ref> 
*'''Întreprinderea Industrială de Stat Electronica''' – București își schimbă sediul în Bd. Dimitrie Pompei nr 5 - 7 sector II, Platforma Industrială Pipera – București și rămâne cu obiectul de activitate: fabricarea de [[Televizor|televizoare]] alb-negru și color, [[Radioreceptor|radioreceptoare]], combine muzicale, incinte acustice categoria standard și Hi-Fi, radiocasetofoane, subansamble și piese de schimb, asistență tehnică și service pentru produsele din profilul său de fabricație.<ref name="Millea 3" />
I.I.S. Electronica a fost privatizată la [[11 februarie]] [[2004]], când a fost încheiat contractul de vânzare a acțiunilor reprezentând 50,3011% din capitalul social al companiei<ref>{{citation | url=https://www.zf.ro/companii/avas-procesul-de-monitorizare-postprivatizare-la-tubinox-si-electronica-bucuresti-s-a-incheiat-4740306/ |title= zf.ro - Procesul de monitorizare post-privatizare la Electronica Bucuresti s-a incheiat |archive-url= https://web.archive.org/web/20220115103655/https://www.zf.ro/companii/avas-procesul-de-monitorizare-postprivatizare-la-tubinox-si-electronica-bucuresti-s-a-incheiat-4740306/|archive-date=2022-01-15 |access-date=2022-01-15 |url-status=live }}</ref>.Valoarea totală a tranzacției a fost de 1,86 milioane [[euro]], reprezentând prețul pachetului de acțiuni, investiții asumate, respectiv tehnologice și de mediu și capital de lucru.
De la cele peste 434.000 de [[Televizor|televizoare]] alb-negru și 75.000 de [[Televizor|televizoare]] color cât producea în [[1989]], Electronica a ajuns să producă în [[2003]] doar 137 de [[Televizor|televizoare]] color, fapt ce a condus la o cifră de afaceri de doar 14 milioane de lei<ref name="cp2010-01-14">[http://www.wall-street.ro/articol/Companii/12757/De-la-televizorul-cu-lampi-la-DVD-playere-sofisticate.html De la televizorul cu lampi la DVD-playere sofisticate], 1 aprilie 2006, wall-stret.ro, accesat la 14 ianuarie 2010</ref>. O creștere sensibilă, până la 27.000 de unități, a avut loc în 2005<ref name="cp2010-01-14" />.
În anul [[2006]] compania asambla [[Televizor|televizoare]] color și DVD-playere ale unor diverși producători precum [[Hyundai]], [[Toshiba]] sau Vortex<ref name="cp2010-01-14" />.
Pentru 2006 era estimată asamblarea unui număr de 40.000 de [[Televizor|televizoare]] color și 20.000 de DVD-playere<ref name="cp2010-01-14" />.

Din 5.514 de persoane câte lucrau în [[1989]], numărul de angajați a ajuns la 60 în anul 2006<ref name="cp2010-01-14" /><ref>{{citation | url=https://www.zf.ro/companii/miniorasul-de-pe-terenul-fostei-fabrici-electronica-un-colos-cu-5-000-de-angajati-care-asambla-televizoare-si-dvd-playere-14764423/ |title= zf.ro - Miniorașul de pe terenul fostei fabrici Electronica |archive-url= https://web.archive.org/web/20220115103413/https://www.zf.ro/companii/miniorasul-de-pe-terenul-fostei-fabrici-electronica-un-colos-cu-5-000-de-angajati-care-asambla-televizoare-si-dvd-playere-14764423/|archive-date=2022-01-15 |access-date=2022-01-15 |url-status=live }}</ref>

==Istoria Uzinelor Electronica==
Guvernul comunist de la București a anunțat la [[Legea naționalizării|11 iunie 1948 naționalizarea]] principalelor mijloace industriale de producție din țară. Urmare a [[Legea naționalizării|naționalizării]], „Philips S.A.R.”, „Radiomet” și „Starck” au fost preluate de statul român și comasate la 1 iulie 1948, sub conducerea inginerului Vasile Nistorescu, pentru a înființa [[Fabrică|fabrica]] '''„Radio Popular”''' (numele fabricii a fost făcut public ulterior, în data de 29 octombrie 1948).<ref>{{citation | url=https://www.contributors.ro/intentii-privind-fabricarea-in-romania-sub-licenta-de-aparate-de-radio-philips-si-televizoare-frantuzesti-tranzistorizate-1946-1965/ |title= contributors.ro - Intenții privind fabricarea în România, sub licență, de aparate de radio „Philips” și televizoare franțuzești tranzistorizate |archive-url= https://web.archive.org/web/20220115143943/https://www.contributors.ro/intentii-privind-fabricarea-in-romania-sub-licenta-de-aparate-de-radio-philips-si-televizoare-frantuzesti-tranzistorizate-1946-1965// |archive-date=2022-01-15 |access-date=2022-01-15 |url-status=live }}</ref>
===[[Fabrică|Fabrica]] Radio Popular=== 
[[File: "Radio Popular" logo 2.jpg|thumb|200px|<div style="text-align:center">Sigla fabricii Radio Popular 1950s</div>]]
[[File: "Radio Popular" logo.jpg|thumb|200px|<div style="text-align:center">Sigla fabricii Radio Popular 1956-1960</div>]]
Radio Popular, are la bază [[Fabrică|fabrica]] Philips – Societate Anonimă Română, construită în 1937 în Șoseaua Baicului nr. 82. 
La [[Legea naționalizării|naționalizare]] a avut 158 de salariați și o suprafață de 3.600 <math>m^\text{2}</math> – fosta hală nr.3, construită de Philips în anul 1938. Această întreprindere și-a desfășurat activitatea în 4 unități. Modul de organizare a fabricii '''Radio Popular''' în anul 1953: <ref name="Millea 3">
{{citat carte
 | nume = Lăzăroiu
 | prenume = Dumitru Felician
 | legătură-autor = 
 | autor2 = [[Nona Millea|MILLEA Nona]] 
|autor3=Ioan Cleju
|autor4=Cezar Constantinescu
|autor5=Gabriel Constantinescu
|autor6=Natalia Cutieru
|autor7=Adolf Damideanu
|autor8=Nicolae Drăgulănescu
|autor9=Sanda Popescu
|autor10=Vintilă Popescu
|autor10=Eugen Statnic
|autor11=Ștefan Șuteu
|autor12=Valentin Tanach
|autor13=Virgil Teodorescu 
| alții = 
 | titlu = Electronica romaneasca. O istorie traita. Vol.1
 | datăaccesare = 
 | anaccesare = 
 | lunăaccesare = 
 | ediție = 
 | dată = 
 | an = 2011
 | lună = 
 | editură = AGIR
 | loc = 
 | limbă = română
 | isbn = 978-973-720-358-8
 | pagini = 102-123
 | ref =
 }}
 </ref>
==== Unitatea I - unitatea Baicului ====
* Secția metalică; 
* Atelier de [[Galvanizare|galvanizare]]; 
* Atelier de [[Transformator|transformatoare]];
* Secția de montaj [[Radioreceptor|radioreceptoare]], dotată cu două benzi de asamblare; 
* [[Matriță (dezambiguizare)|Matrițerie]]; 
* Laboratoare constructor-tehnolog și CTC (Controlul Tehnic de Calitate); 
* Magazii de materiale; 
* Magazii de expediție.

==== Unitatea II – unitatea Cozia ====
* Atelierul de tâmplărie mecanică și manuală, în care se executau casete din lemn pentru radioreceptoare;
* Atelierul de vopsitorie;
* Cantina;
==== Unitatea III – unitatea I.C.E.T ====
În anul 1953 are loc amenajarea constructivă și instalarea turnătoriei de [[Aliaj|aliaje]] [[Magnet|magnetice]] la unitatea I.C.E.T. (unitatea III) pe baza unui proiect realizat de MEE – DGET (Ministerul Energiei Electrice – Direcția Generală pentru Electrotehnică).<ref name="Millea 3" />
* Turnătoria de [[Aliaj|aliaje]] [[Magnet|magnetice]], cu o suprafață de cca 325 <math>m^\text{2}</math>, a fost organizată pe următoarele ateliere : 
** Depozit;
** Atelierul de formare; 
** Atelierul împachetare;
** Atelierul turnare.
Producția lunară a acestei turnătorii a fost de 20.000 buc. [[Magnet|magneți]] metalici pentru [[Difuzor|difuzoare]] și între 1.000 – 5.000 bucăți [[Magnet|magneți]] pentru [[Dinam|magnetouri]], [[Alternator|alternatoare]], [[Bobină|inductoare]], capsule [[Telefon|telefonice]] și căști. Această unitate a funcționat până în anul 1956, când s-a trecut la fabricația [[Magnet|magneților]] metalo-ceramici, organizată în incinta unității din Baicului, turnătoria fiind predată Întreprinderii [[Electromagnetica]].
==== Unitatea IV - Dura ====
Unitatea era amplasată în comuna Colentina (atunci comună), strada 7 Noiembrie, nr 225.
În anul 1950 se pune în funcțiune pe acest spațiu și secția de fabricat [[Tub electronic|tuburi electronice]] și se dezvoltă capacitățile pentru fabricarea [[Componentă electronică|pieselor de radio]] și pentru autoutilare specifică unității.
În anul 1951 intră în funcțiune o nouă secție, secția de [[Condensator electric|condensatoare]] VARCO, și unitatea Dura se reorganizează complet, cu următoarele compartimente, până în anul 1956:
* Secția de fabricație [[Bobină|bobine]] și [[Componentă electronică|piese radio]];
* Secția [[Condensator electric|condensatoare]] VARCO;
* Secția de fabricație lămpi ([[Tub electronic|tuburi electronice]]);
* Secția de montaj agregate (electronică industrială);
* Laborator;
* Magazii de materii prime și materiale.
În anul 1960 numărul de angajati era de 3249. <ref name="Millea 3" />
=== Produse ale  fabricii Radio Popular <ref name="Millea 3" /><ref>{{citation | url=http://proradioantic.ro/index.php?x=articole&id_stire=69  |title=Pro Radio Antic / O cronologie a Fabricii Radio Popular |archive-url= https://web.archive.org/web/20220117062549/http://proradioantic.ro/index.php?x=articole&id_stire=69 |archive-date=2022-01-17 |access-date=2022-01-17 |url-status=live }}</ref>===

{| class="wikitable" style="text-align: center;"
|-
! Anul
! Evenimente                               
! Model receptor
! Observații
|-
|1949
| Primul plan Anual. S-a fabricat primul radioreceptor Record S49U
| Record S49U
|[http://proradioantic.ro/index.php?x=item&id_p=18103] [http://proradioantic.ro/index.php?x=item&id_p=17714] [http://proradioantic.ro/index.php?x=item&id_p=4374]
|-
|rowspan=5|1950
|rowspan=5|Al doilea plan Anual în care se comasează Unitatea Cozia și se pune în funcție secția de fabricat tuburi.
| Record S50A
|[http://proradioantic.ro/index.php?x=item&id_p=10405] [http://proradioantic.ro/index.php?x=item&id_p=9599]
|-
| Record S50A2
|[http://proradioantic.ro/index.php?x=item&id_p=18760] [http://proradioantic.ro/index.php?x=item&id_p=193]
|-
| Rodina S50B
|
|-
| Pionier S503A
|[http://proradioantic.ro/index.php?x=item&id_p=19327] [http://proradioantic.ro/index.php?x=item&id_p=19211]
|-
| Pionier S503AS
|
|-
| rowspan=6|1951
| rowspan=6|Primul plan cincinal. Intră in funcție secția de condensatori VARCO în unitatea Dura, apare secția de fabricație de lămpi.
| Partizan S511A
|
|-
| Partizan S511A2
|
|-
| Partizan S511A3
|
|-
| Baltica S511A4
|
|-
| Orion S512U
|[http://proradioantic.ro/index.php?x=item&id_p=10955] [http://proradioantic.ro/index.php?x=item&id_p=8584]
|-
| Dunărea S513A
|
|-
| rowspan=8|1952
| rowspan=8|Proiectul de amenajare a turnătoriei de aliaje magnetice și s-a creat o matrițerie proprie.
| Kit Ungaria S520A
|
|-
| Pionier 52 S521A
|[http://proradioantic.ro/index.php?x=item&id_p=4323] [http://proradioantic.ro/index.php?x=item&id_p=8755]
|-
| Pionier 52 S521A2
|[http://proradioantic.ro/index.php?x=item&id_p=18115] [http://proradioantic.ro/index.php?x=item&id_p=1971]
|-
| Pionier 52 S521A3
| [http://proradioantic.ro/index.php?x=item&id_p=18645] [http://proradioantic.ro/index.php?x=item&id_p=10125]
|-
| Partizan S521A3
|
|-
| Festival S521A4
|[http://proradioantic.ro/index.php?x=item&id_p=8099]
|-
| Festival S521A5
|[http://proradioantic.ro/index.php?x=item&id_p=8099]
|-
| Difuzoare de radioficare
|
|-
| rowspan=1|1953
|Începe amenajarea constructivă Radio Popular, având 4 unități: I. Baicului, II. Cozia, III. I.C.E.T., IV Dura.
| Alianța S531B
|[http://proradioantic.ro/index.php?x=item&id_p=19972]
|-
| rowspan=6|1954
| rowspan=6|Difuzoare de 2.5 VA de conceptie proprie cu magnet metalic de tip ALNI.
| Melodia S546A 
|[http://proradioantic.ro/index.php?x=item&id_p=14696]
|-
| Electromagnetica S541
|
|-
| București S543A
|[http://proradioantic.ro/index.php?x=item&id_p=9733]
|-
| București S543U
|[http://proradioantic.ro/index.php?x=item&id_p=18233] [http://proradioantic.ro/index.php?x=item&id_p=3752]
|-
| Simfonia S544A
|[http://proradioantic.ro/index.php?x=item&id_p=13593] [http://proradioantic.ro/index.php?x=item&id_p=10079] 
|-
| Carpați S545U
|[http://proradioantic.ro/index.php?x=item&id_p=18104] [http://proradioantic.ro/index.php?x=item&id_p=4724]
|-
| rowspan=10|1955
| rowspan=10|Se începe montarea radioreceptoarelor cu piese fabricate în Radio Popular: transformatoare de rețea, de ieșire, potențiometre, bobine, condensatoare de hârtie, variabile, comutatoare, socluri pentru tuburile electronice, șasiuri etc.
|Serenada S552U
|[http://proradioantic.ro/index.php?x=item&id_p=19215] [http://proradioantic.ro/index.php?x=item&id_p=18603]
|-
| Electromagnetica EM552
|
|-
| Electromagnetica EM552V
|
|-
| Doina S553B
|[http://proradioantic.ro/index.php?x=item&id_p=4346]
|-
| Doina S553B1
|
|-
| Doina S553B2
|[http://proradioantic.ro/index.php?x=item&id_p=18118] [http://proradioantic.ro/index.php?x=item&id_p=10389]
|-
| Ciocârlia S553B
|[http://proradioantic.ro/index.php?x=item&id_p=18131]
|-
| Ciocârlia S553B3
|[http://proradioantic.ro/index.php?x=item&id_p=18131] [http://proradioantic.ro/index.php?x=item&id_p=8493]
|-
| Bucegi S554A
|[http://proradioantic.ro/index.php?x=item&id_p=19264] [http://proradioantic.ro/index.php?x=item&id_p=6292]
|-
|Olt S555B
|[http://proradioantic.ro/index.php?x=item&id_p=18356] [http://proradioantic.ro/index.php?x=item&id_p=5871]
|-
| rowspan=4|1956
| rowspan=4|Începe producția de magneți ceramici într-o secție proprie.
| Armonia S561
|[http://proradioantic.ro/index.php?x=item&id_p=12630] [http://proradioantic.ro/index.php?x=item&id_p=12630]
|-
| Armonia S561A
|[http://proradioantic.ro/index.php?x=item&id_p=18609][http://proradioantic.ro/index.php?x=item&id_p=10113]
|-
| Armonia S561AV
|[http://proradioantic.ro/index.php?x=item&id_p=11656] [http://proradioantic.ro/index.php?x=item&id_p=822]
|-
| Mureș S562A
|[http://proradioantic.ro/index.php?x=item&id_p=18274] [http://proradioantic.ro/index.php?x=item&id_p=10112]
|-
| rowspan=7|1957
| rowspan=7|S-a produs integrarea pieselor metalice. Modernizarea secțiilor de acoperiri galvanice "moștenite" de la fosta fabrică Philips. Producția reperelor de mici dimensiuni se realiza anterior cu prese manuale. Concepția si proiectarea radioreceptorului Operata S572A aparține inginerilor și tehnicienilor din fabrica Radio Popular.
| Victoria S571A
|[http://proradioantic.ro/index.php?x=item&id_p=19305] [http://proradioantic.ro/index.php?x=item&id_p=18101]
|-
| Victoria S571A2
| [http://proradioantic.ro/index.php?x=item&id_p=18682] [http://proradioantic.ro/index.php?x=item&id_p=9753]
|-
| Opereta S572A
|[http://proradioantic.ro/index.php?x=item&id_p=825] [http://proradioantic.ro/index.php?x=item&id_p=3761]
|-
| Opereta S572A2
|
|-
| Bicaz S573
|[http://proradioantic.ro/index.php?x=item&id_p=10096] [http://proradioantic.ro/index.php?x=item&id_p=2340]
|-
| Bicaz S573A
|[http://proradioantic.ro/index.php?x=item&id_p=19214] [http://proradioantic.ro/index.php?x=item&id_p=18098]
|-
| Lux S574A
|[http://proradioantic.ro/index.php?x=item&id_p=18605] [http://proradioantic.ro/index.php?x=item&id_p=824]
|-
| rowspan=7|1958
| rowspan=7|Se produce radioreceptorul Opereta. S-au folosit toate piesele integrate în țară. Se echipeaza secția de bachelită cu prese hidraulice de 60-150 tf ([[Sistemul MKfS de unități|tonă forță]]). Începe perioada de tranziție Radio Popular-Electronica, apar primele prospecte atât cu sigla Radio Popular cât și cu Electronica (vezi Acord S581A3). 
| Romanța S581A
|[http://proradioantic.ro/index.php?x=item&id_p=11574] [http://proradioantic.ro/index.php?x=item&id_p=19372]
|-
| Romanța S581A1
|
|-
| Romanța 59 S581A2
|[http://proradioantic.ro/index.php?x=item&id_p=11874] [http://proradioantic.ro/index.php?x=item&id_p=4760]
|-
| Romanța S581AV2
|
|-
| Acord S581A3
|[http://proradioantic.ro/index.php?x=item&id_p=19308] [http://proradioantic.ro/index.php?x=item&id_p=18612]
|-
| Balada S582A
|[http://proradioantic.ro/index.php?x=item&id_p=18297] [http://proradioantic.ro/index.php?x=item&id_p=823]
|-
| Balada S582A2
|
|-
| rowspan=12|1959
| rowspan=12|Finalizarea etapei de integrare a receptorului cu tuburi electronice prin punere în fabricație a radioreceptorului Concert S591A, conceput în întregime în țara atât ca schema cât și ca parte mecanică. Se începe procesul de asimilare a producției radioreceptoarelor tranzistorizate. Se continuă perioada de tranziție Radio Popular-Electronica.
| Concert S591A
|[http://proradioantic.ro/index.php?x=item&id_p=19213] [http://proradioantic.ro/index.php?x=item&id_p=14724]
|-
| Concert 60 S591A
| [http://proradioantic.ro/index.php?x=item&id_p=10133]
|-
| Concert 60 S591A2
|[http://proradioantic.ro/index.php?x=item&id_p=3620] [http://proradioantic.ro/index.php?x=item&id_p=8463]
|-
| Unirea S592B
|[http://proradioantic.ro/index.php?x=item&id_p=18165] [http://proradioantic.ro/index.php?x=item&id_p=17710]
|-
| București 500 S593A
|[http://proradioantic.ro/index.php?x=item&id_p=19306] [http://proradioantic.ro/index.php?x=item&id_p=365]
|-
| București 500 S593A1
|
|-
| București 500 S593A2
|[http://proradioantic.ro/index.php?x=item&id_p=17208]
|-
| București 500 S593A2V
|
|-
| Romanta-59 S581A2
|[http://proradioantic.ro/index.php?x=item&id_p=19207] [http://proradioantic.ro/index.php?x=item&id_p=13963]
|-
| Verdi S593A3
|[http://proradioantic.ro/index.php?x=item&id_p=13054] [http://proradioantic.ro/index.php?x=item&id_p=10428]
|-
| Litoral S594T
| Cu tranzistoare [https://www.radiomuseum.org/r/electronic_litoral_s594t.html]  [http://www.proradioantic.ro/?x=item&id_p=11223]
|-
| Solistor S595T
|  Cu tranzistoare [http://proradioantic.ro/index.php?x=item&id_p=9789] [http://proradioantic.ro/index.php?x=item&id_p=9708]
|-
| 1960
| Prin ordinul Ministerului Industriei Grele nr. 760.150, din 18 ianuarie 1960, fabrica Radio Popular se transformă în Uzinele Electronica.
| Hora S603A
| [http://proradioantic.ro/index.php?x=item&id_p=18219]
|-
|}

Câteva exemple de televizoare și radiouri fabricate la Uzinele Electronica se pot vedea și la Muzeul U.P.B<ref>{{citation | url=https://upb.ro/colectii-muzeu/ |title= Colecția de televizoare a Muzeului U.P.B. |archive-url= https://web.archive.org/web/20220115104210/https://upb.ro/colectii-muzeu/|archive-date=2022-01-15 |access-date=2022-01-15 |url-status=live }}</ref>

===Anii 1960-1965===
La data de '''18 ianuarie 1960''' fabrica '''Radio-Popular''' s-a transformat în '''Uzinele Electronica''', care deschidea astfel porțile dezvoltării unei noi ramuri industriale.{{efn|name =NV| Informații preluate și din interviul cu Prof. dr. ing. Dumitru-Felician Lăzăroiu, Mărturii la 50 de ani de la înființarea Uzinelor Electronica, publicate pe site-ul [https://www.proradioantic.ro www.proradioantic.ro].}}

În baza HCM nr 397/26.06.1961, s-a alocat pentru Uzinele Electronica localul Clăbucet, fost IATC (Întreprinderea de Aparataj și Telecomunicații din Ministerul Transporturilor și Telecomunicațiilor), iar pentru producția de semiconductoare spații, în zona Băneasa, unde se vor dezvolta ulterior noile capacități pentru acest domeniu. 
Prin preluarea IATC – Clăbucet suprafața de producție a Uzinelor Electronica a crescut cu circa 9.000 <math>m^\text{2}</math>, iar valoarea mijloacelor fixe în plus cu 15.751 mii lei, și au preluat un număr de 447 salariați, din care un număr de 358 muncitori, 50 ingineri și tehnicieni și 39 ca personal administrativ. Noua unitate a avut la început următoarea organizare:<ref name="Millea 3" /> 
* Unități productive: 
** Atelierul [[Magnet|magneți]] ceramici; se mută din unitatea Baicului la Clăbucet 
** Atelierul [[Ferită|ferite]] moi; se mută din unitatea Baicului la Clăbucet
** Atelierul montaj electronică industrială; se mută din unitatea Baicului la Clăbucet
** Atelierul prelucrări mecanice-ajustaj; era deja existent la Clăbucet 
** Atelierul presare-debitare; era deja existent la Clăbucet 
** Atelierul acoperiri metalice; era deja existent la Clăbucet
** Atelierul de vopsitorie; era deja existent la Clăbucet
** Atelierul turnătorie-fludor; era deja existent la Clăbucet
** Atelierul tâmplărie; era deja existent la Clăbucet
* Unități auxiliare 
** Atelierul întreținere SDV-uri(Scule Dispozitive și Verificatoare); 
** Atelierul întreținere mecanice și electrice; 
** Laboratoare încercări de electronică industrială, încercări magnetice și chimice și încercări metrologice mecanice; 
** Birou și administrație centrală. 
* Magazii și depozite 
În anul 1962, în unitatea Baicului, s-a mai construit corpul 32<ref name="Millea 5" />, completat ulterior cu corpurile 30 – 31, construite în anul 1964. Aceste spații au permis modernizarea fabricației de [[Radioreceptor|radioreceptoare]], de piese și [[Componentă electronică|componente electronice]], dezvoltarea compartimentelor de pregătirea fabricației – sculărie și autoutilare – inclusiv realizarea secției de televizoare.
În anul 1964, conform unei hotărâri a forurilor tutelare, localul unității Clăbucet a fost retrocedat MTTc-ului (Ministerul Transporturilor și Telecomunicațiilor), primind în schimb din partea acestui minister localul din str. Venerei, în apropierea [[Foișorul de Foc|Foișorului de Foc]]. 
Amenajările noului local s-au făcut în perioada 1965-1966, perioadă în care a fost transferată, de la Clăbucet, fabricația de [[Magnet|magneți]] ceramici, [[Ferită|ferite]] moi și electronică industrială, exclusiv mijloacele fixe destinate fabricației de semiconductoare.<ref name="Millea 5" /> 
Unitatea din str. Venerei a funcționat cu acest profil de fabricație până la intrarea în funcțiune a noilor întreprinderi, care au preluat și dezvoltat domeniile respective la nivelul economiei naționale: 
* Întreprinderea de aparate electronice de măsură și industriale – IEMI – în anul 1970; 
* Întreprinderea de [[Ferită|ferite]] Urziceni – în anul 1971;

==Producția de [[Radioreceptor|radioreceptoare]] ==
=== [[Radioreceptor|Radioreceptoare]] produse între anii 1960-1965<ref name="Millea 5" >{{citat carte
 | nume = Lăzăroiu
 | prenume = Dumitru Felician
 | legătură-autor = 
 | autor2 = [[Nona Millea|Millea Nona]] 
|autor3=Ioan Cleju
|autor4=Cezar Constantinescu
|autor5=Gabriel Constantinescu
|autor6=Natalia Cutieru
|autor7=Adolf Damideanu
|autor8=Nicolae Drăgulănescu
|autor9=Sanda Popescu
|autor10=Vintilă Popescu
|autor10=Eugen Statnic
|autor11=Ștefan Șuteu
|autor12=Valentin Tanach
|autor13=Virgil Teodorescu 
| alții = 
 | titlu = Electronica romaneasca. O istorie traita. Vol.1
 | datăaccesare = 
 | anaccesare = 
 | lunăaccesare = 
 | ediție = 
 | dată = 
 | an = 2011
 | lună = 
 | editură = AGIR
 | loc = 
 | limbă = română
 | isbn = 978-973-720-358-8
 | pagini = 124 -129
 | citat         = Uzinele Electronica, 1960 – 1965, un început promițător. (V. Teodorescu, E. Statnic, C. Constantinescu) 
 | ref =
 }}
 </ref>===
În anul 1960 a fost pus în fabricație [[Radioreceptor|radioreceptorul]] '''Enescu S602A''', a fost primul aparat cu [[Tub electronic|tuburi electronice]], de concepție românească, de clasă superioară, dotat cu gama de [[Unde radio|unde ultra scurte]] pentru recepția emisiunilor cu [[Modulație în frecvență|modulație în frecvență]] (care se abreviază prin MF), proiectant ing. [[Nona Millea]], cu trei game de [[Unde radio|unde scurte]] și reglaje de ton pentru frecvențe joase și înalte. Dificultățile tehnologice întâmpinate la punerea în fabricație și la reglarea blocului cu [[Modulație în frecvență|modulație în frecvență]] au fost rezolvate de uzină (factor determinant ing. Virgil Teodorescu) în colaborare cu [[Universitatea Politehnica din București|Institutul Politehnic București]].
O premiera pentru industria de [[Radioreceptor|radioreceptoare]] românească a fost și [[Radioreceptor|radioreceptorul]] '''Solistor S595T''', primul aparat cu [[Tranzistor|tranzistoare]] portabil, cu [[PCB|cablaj cu circuite imprimate]], pe bază de o licență importată din [[Franța]] și varianta sa, receptorul '''Litoral''', de concepție românească.
Ambele "premiere" au fost prezentate în septembrie 1960 la "Al II-lea pavilion de bunuri de consum" deschis la sala de expoziții din Parcul de odihnă și cultură[[Statuia lui Stalin din București| I.V.Stalin]] din [[București]] (actual [[Parcul Regele Mihai I al României|Parc Herăstrău]]) și au fost primite cu mult interes de cumpărători și de presa vremii. 

Tot în anul 1960 au fost fabricate și amplificatoare de clasă superioară, de 10 W și 20 W, cu redare de înaltă fidelitate, destinate rețelei de radioficare și caselor de cultură.

În [[Plan cincinal|cincinalul]] din anii 1961–1965, s-au proiectat și fabricat [[Radioreceptor|radioreceptoare]] cu [[Tub electronic|tuburi electronice]], de trei categorii sau clase, câteva modele reprezentative:<ref name="Millea 5" />
* [[Radioreceptor|Radioreceptoare]] cu [[Modulație de amplitudine|MA]] cu [[Undă lungă|UL]], [[Undă medie|UM]], [[Undă scurtă|US]] având 1,5 W putere de ieșire și 3+2 [[Tub electronic|tuburi electronice]] (ECH81, EBF89, ECL82, EM80 și EZ80), cu sau fără pick-up (PU):<ref name="Millea 5" /> 
** Fantezia S604A cu PU
** Intim S613A
** Rândunica S614A cu pick-up (PU)
** Carmen S616A
** Privighetoarea S623A cu PU
** Carmen S624A
** Select S625A
** Select 2 S633A

*[[Radioreceptor|Radioreceptoare]] cu [[Modulație de amplitudine|MA]] – [[Modulație în frecvență|MF]], cu [[Undă lungă|UL]], [[Undă medie|UM]], [[Undă scurtă|US]] și [[Unde radio |UUS]] având la ieșire o putere de 2–2,5 W, o schemă ce utiliza 5 + 2 [[Tub electronic|tuburi electronice]] (ECC85, ECH81, EBF89, EABC80, EL84, EM84, EZ80), cu sau fără pick-up PU, denumite:<ref name="Millea 5" />
** Opera S611A
** Rapsodia S612A
** Orizont S620A cu 2 benzi [[Undă scurtă|US]] și 3 W putere la ieșire
** Tomis S621A
** Darclee S622A (Tomis cu PU)
** Darclee S631A cu PU
** Darclee 3 S643A
** Select 3 S641A cu PU și [[Redresor|redresor]] cu punte semiconductoare în loc de EZ 80
** Enescu 2 S602A cu 3 benzi [[Undă scurtă|US]], [[Unde radio|UUS]], 4 [[Difuzor|difuzoare]] și o putere la ieșire de 4 W.

*[[Radioreceptor|Radioreceptoare]] [[Modulație de amplitudine|MA]] - [[Modulație în frecvență|MF]] cu [[Undă lungă|UL]], [[Undă medie|UM]], [[Undă scurtă|US1]], [[Undă scurtă|US2]], [[Undă scurtă|US3]], și [[Unde radio|UUS]] de clasă superioară model: 
** Modern S626A cu 4 [[Difuzor|difuzoare]] /8 W, iar etajul final implementat cu 2 x EL 84. Seturi de [[Tub electronic|tuburi electronice]] utilizate: ECL85, ECH81, EBF89, EABC80, ECC83 și 2 x EL84.<ref name="Millea 5" />
** combina muzicală Armonia
** combina muzicală Rapsodia 
** combina muzicală Orfeu
* Pentru mediu rural s-a produs din 1960 un [[Radioreceptor|radioreceptor]] simplu și robust alimentat de la rețea sau [[Baterie electrică|baterie]]: 
** Rodica S615B. Acesta era echipat cu seria de [[Tub electronic|tuburi miniatură]] (cu alimentarea de 1,25 V la filamente): 1R5, 1T4, 1S4 și o [[Baterie electrică|baterie]] anodică cu o tensiune de 90 V sau cu 20 de [[Baterie electrică|baterii]] plate de 4.5 V [https://en.wikipedia.org/wiki/List_of_battery_sizes 3R12] în serie, fabricate la [[ELBA]]-Timișoara, care asigurau o autonomie de circa 80–100 ore. Aparatul funcționa până la o tensiune anodică de 50 V, având trei game de undă: [[Undă lungă|UL]], [[Undă medie|UM]], [[Undă scurtă|US]]. Puterea de ieșire scădea totuși de la 0,25 W (alimentarea de la o baterie nouă) spre 50 mW, când bateria/bateriile ajungeau aproape de limita de utilizare.<ref name="Millea 5" />

De subliniat că în această perioadă s-a redus numărul de tipuri de [[Radioreceptor|radioreceptoare]] echipate cu [[Tub electronic|tuburi electronice]] de la 24 în 1961, la numai 8 în 1965, locul acestora luându-l [[Radioreceptor|radioreceptoarele]] echipate cu [[Tranzistor|dispozitive semiconductoare]].<ref name="Millea 5" />

*[[Radioreceptor|Radioreceptoare]] cu [[tranzistor|tranzistoare]]
Primi pași pe direcția de implementare a unor [[Radioreceptor|radioreceptoare]] echipate cu dispozitive [[tranzistor|semiconductoare]] a fost prin achiziționarea licenței '''COSEM'''<ref name="Millea 6" /> pentru [[tranzistor|tranzistoare]] și [[Dioda|diode]] cu [[germaniu]]. Producția de [[tranzistor|tranzistoare]] a început la Electronica, în anul 1960, în halele din str. Baicului.

[[tranzistor|Tranzistoarele]] purtau același indicativ cu cele de la '''COSEM''',{{efn|name =NV1| Începuturile dezvoltării industriei semiconductoarelor în Franța au fost dominate de două mari firme comerciale:
*1. Compagnie Générale de télégraphie Sans Fil (CSF), care, deși nu au cumpărat o licență de fabricare a tranzistoarelor de la Bell Laboratories și se pare ca nici nu au avut un aranjament cu firma RCA, spre deosebire de mulți dintre primii producători de semiconductoare, au reușit totuși să producă componente semiconductoare bazate pe dezvoltarea unor produse proprii. La mijlocul anilor 1950, CSF a creat o divizie separată pentru producția de semiconductori, numită Compagnie Générale de Semi-conducteurs (COSEM). De la această firmă au reușit Uzinele Electronica să achiziționeze licențele pentru producerea semiconductoarelor cu [[germaniu]].
*2. Al doilea producător francez important de semiconductori a fost Compagnie Française Thomson-Houston (CFTH), care era de fapt o subsidiară a firmei General Electric Company din SUA. Compagnie Française Thomson-Houston (CFTH) a format un parteneriat cu firma General Electric (SUA) în anul 1961, sub denumirea de Société Européenne des Semi-Conducteurs (SESCO). Mai târziu, în 1966, CFTH a fuzionat cu firma Hotchkiss-Brandt pentru a forma o nouă companie, sub denumirea de Thomson-Houston-Hotchkiss-Brandt (și ulterior redenumit Thomson-Brandt).
* În 1968 divizia de componente și produse electronice a firmei Thomson-Brandt a fuzionat cu CSF pentru a forma firma Thomson-CSF. Cele două firme SESCO și COSEM au fuzionat  în 1969 pentru a forma [https://fr.wikipedia.org/wiki/Sescosem SESCOSEM].
* În iunie 1987 compania italiană SGS (Società Generale Semiconduttori) a fuzionat cu Thomson Semiconducteurs pentru a forma SGS-Thomson. SGS-Thomson a fost redenumită ulterior STMicroelectronics în mai 1998.[https://sites.google.com/site/transistorhistory/Home/european-semiconductor-manufacturers/history-of-transistors-in-france]}} cu diferența că prima literă, la care în varianta originală, era un '''S''', iar la [[tranzistor|tranzistoarele]] produse în țară era un '''E'''; respectiv, un [[tranzistor]] marcat cu '''SFT''' a devenit un '''EFT'''. Tipurile de [[tranzistor|tranzistoare]] fabricate pentru prima dată în țară: EFT106, EFT107, EFT108, pentru utilizarea la aplicații de radiofrecvență-frecvență intermediară și EFT121, EFT122, EFT123, EFT352, EFT353, pentru aplicații de audiofrecvență. 

<gallery caption="Exemple de tranzistoare cu germaniu fabricate la IPRS" perrow=5>
</gallery>

{{Gallery
|gallery caption="Exemple de tranzistoare cu germaniu fabricate la IPRS1"
|width=180
|class=center 
|image:EFT123 - 1962.jpg|EFT123, un tranzistor fabricat in anul 1962
|image:EFT308.jpg|EFT308 PNP Germaniu 150mW 20V 10mA 5MHz
|image:EFT323.jpg|EFT323 PNP Germaniu 24V 250mA 200mW 
|image:EFT352.jpg|EFT352 PNP Germaniu 24V 100mA 200mW 
|image:EFT321D.jpg|EFT321 PNP Germaniu 24V 250mA 200mW 650KHz 
|image:EFT317R.jpg|EFT317 PNP Germaniu 150mW 20V 10mA 17MHz
|image:EFT306.jpg|EFT306 PNP Germaniu 150mW 20V 10mA 1.2MHz 
}}


După [[Radioreceptor|radioreceptoarele]] cu [[tranzistor|tranzistoare]] Solistor și Litoral, puse în fabricație în 1960 pe bază de licență, a urmat integrarea și asimilarea de aparate cu aproape toate piesele realizate în țară.<ref name="Millea 6" >{{citat carte
 | nume = Lăzăroiu
 | prenume = Dumitru Felician
 | legătură-autor = 
 | autor2 = [[Nona Millea|Millea Nona]] 
|autor3=Ioan Cleju
|autor4=Cezar Constantinescu
|autor5=Gabriel Constantinescu
|autor6=Natalia Cutieru
|autor7=Adolf Damideanu
|autor8=Nicolae Drăgulănescu
|autor9=Sanda Popescu
|autor10=Vintilă Popescu
|autor10=Eugen Statnic
|autor11=Ștefan Șuteu
|autor12=Valentin Tanach
|autor13=Virgil Teodorescu 
| alții = 
 | titlu = Electronica romaneasca. O istorie traita. Vol.1
 | datăaccesare = 
 | anaccesare = 
 | lunăaccesare = 
 | ediție = 
 | dată = 
 | an = 2011
 | lună = 
 | editură = AGIR
 | loc = 
 | limbă = română
 | isbn = 978-973-720-358-8
 | pagini = 130 -133
 | citat         = Cap II.3.3. Producția uzinei, prezentată de ing. șef de concepție Eugen Statnic
 | ref =
 }}
 </ref>
** 1960.
*** Litoral S594T
*** Solistor S595T
*** Miorița 1 S60T
*** Sport S605T
**1961. Se produce primul [[Radioreceptor|radioreceptor]] [[Tranzistor|tranzistorizat]] staționar, Miorița (in trei versiuni). Sunt utilizate [[tranzistor|tranzistoarele]]  SFT108, SFT107, SFT107, SFT351 și 2 x SFT121, cu putere nominală de 0,25 W, alimentare cu 9 V, din 2 [[Baterie electrică|baterii]] de [[Lanternă|lanternă]] [[Zinc|zinc]]-[[Carbon|carbon]] plate de 4.5 V [https://en.wikipedia.org/wiki/List_of_battery_sizes 3R12]. Pe parcursul fabricației s-a trecut la utilizarea de [[Tranzistor|tranzistoare]] românești (din seria EFT)<ref name="Millea 6" />.
*** Miorița  2 S618T
*** Miorița S618T
*** Turist S615T [[Radioreceptor|radioreceptor]] care a ajuns la o producție de cca 600 mii bucăți în 6 ani (1961 – 1966).
*** Primăvara S617T având unde medii și două game de [[Undă scurtă|unde scurte]]: (5 – 9,5 MHz și 9 – 17,5 MHz) cu seturi din [[Franța]]<ref name="Millea 6" />
**1962.
*** Delta S627T aparatul staționar cu [[Undă lungă|UL]], [[Undă medie|UM]], [[Undă scurtă|US]], cu 0,5 W putere la ieșire și cu etaj auto-oscilant de radiofrecvență realizat cu [[tranzistor|tranzistorul]] EFT317, care a fost primul [[tranzistor]] "drift" (aliat-difuzat) tip EFT, apt pentru frecvența intermediară<ref name="Millea 6" /> cu [[Modulație în frecvență|modulație în frecvență]] (10,7 MHz) și unde scurte până la 20 MHz.
:La 1 decembrie 1962 în Uzinele Electronica s-a sărbătorit realizarea [[Radioreceptor|radioreceptorului]] purtând numărul de fabricație '''1.000.000''', fapt marcat pozitiv în presa vremii și în revistele de specialitate.<ref name="Millea 6" />
**1963.   
*** Electronica S631T cu 2 game, [[Undă lungă|UL]], [[Undă medie|UM]], [[Modulație de amplitudine|modulație de amplitudine]], 150 mW, alimentare la o tensiune de 6 V (cu 4 baterii de 1.5 V, tip [https://en.wikipedia.org/wiki/List_of_battery_sizes R6]), cu o greutate de 270 g, dimensiuni 142x88x40 mm.
*** Electronica S632T în gama [[Undă medie|UM]], [[Modulație de amplitudine|modulație de amplitudine]], 100 mW, alimentare la 9 V (o baterie [https://en.wikipedia.org/wiki/List_of_battery_sizes 6F22] de 9V), cu o greutate de 190 g, dimensiuni 64x92x28 mm.
*** Zefir S631 TN2, cu 2 game, [[Undă lungă|UL]], [[Undă medie|UM]], [[Modulație de amplitudine|modulație de amplitudine]], alimentare cu 4 baterii de 1.5 V ([https://en.wikipedia.org/wiki/List_of_battery_sizes R6]).
**1964. Au fost aduse seturi din [[Japonia]] pentru un radioreceptor portabil cu [[Modulație de amplitudine|MA]]–[[Modulație în frecvență|MF]]. Se dezvoltă astfel experiența de lucru pentru recepția [[Unde radio |UUS]] cu receptoare [[tranzistor|tranzistorizate]], proiectarea circuitelor de frecvență intermediară [[Modulație de amplitudine|MA]]–[[Modulație în frecvență|MF]] asociată și stabilitatea amplificatoarelor lineare. Receptorul produs S641T.
**1965. Intră în fabricație radioreceptorul [[tranzistor|tranzistorizat]] portabil Mamaia S651T. Este primul receptor portabil cu 4 lungimi de undă [[Undă lungă|UL]], [[Undă medie|UM]], [[Undă scurtă|US]] și [[Unde radio |UUS]], care se va produce într-un număr de 60 mii bucăți pe an. Sunt fabricate mai multe variante, Mamaia S651T2, Mamaia S651T4. Se produce radioreceptorul Nordic S652TA, cu varianta Nordic S652TA2, un receptor cu [[tranzistor|tranzistoare]], tip staționar, un produs derivat din experiența fabricării receptorului Mamaia.<ref name="Millea 6" />
În iunie 1965 uzina a produs la capătul benzii de montaj radioreceptorul Darclee, cel de al '''2.000.000'''-lea radioreceptor românesc.<ref name="Millea 3" />

===[[Radioreceptor|Radioreceptoare]] produse între anii 1966-1980<ref name="Millea 5" /> ===
**1966. Sunt fabricate radioreceptoarele [[tranzistor|tranzistorizate]] Nordic 2 S652TA3 și Dunarea S662TA.
**1967. Apare Albatros S681T receptor produs după o schemă originală, având ca variantă radioreceptorul staționar Select T68. Albatrosul a fost un mare succes comercial între anii 1967–1973 (au fost produse aproximativ 900.000 de radioreceptoare în 7 ani). Aceste aparate erau prevăzute cu gamele de unde [[Undă lungă|UL]], [[Undă medie|UM]] și 2 game de [[Undă scurtă|US]] și au fost oferite la export în țări ca [[RFG]], [[Anglia]], [[Franța]].
**1968.  Exportul de radioreceptoare [[tranzistor|tranzistorizate]] s-a ridicat la un număr de aproximativ 84.000 radioreceptoare tip Perla, (cu variantele Oscar, Simonetta, Major, Universum, Gold-Star, Overseas) și a crescut la 250.000 în anul 1973, menținându-se la acest nivel până în anul 1981. S-a pus în fabricație și radioreceptorul [[tranzistor|tranzistorizat]] Select T68 S682T.<ref name="Millea 6" />
**1969. S-a pus în fabricație și radioreceptorul [[tranzistor|tranzistorizat]] Sinaia S693T, primul radioreceptor auto, care avea  două lungimi de undă [[Undă lungă|UL]], [[Undă medie|UM]]. La acest aparat s-a folosit pentru prima dată un variometru realizat la noi – înlocuitorul la aparatele auto al [[Condensator electric|condensatorului]] variabil. Începe producția, aproape integrală cu piese romanesti, a receptorului portabil Zefir.<ref name="Millea 6" />
**1970. În 1969 s-a demarat proiectarea familiei de receptoare Neptun, concepută de Teodor Bădărău, cu o schemă electrică superioară ca performanțe față de radioreceptorul Mamaia, complet integrată, echipată cu [[tranzistor|tranzistoare]] planare cu [[siliciu]] asimilate la [[IPRS]]. Varianta staționară Nordic a lărgit paleta de aparate [[tranzistor|tranzistorizate]] cu [[Modulație de amplitudine|MA]]–[[Modulație în frecvență|MF]], care a mers și la export cu succes. Sunt produse o gamă largă de receptoare noi, enumerăm Cora S700T, Neptun1 S701T, Neptun 1S, Neptun 2 S701T1, Neptun 2 S701T7. În anul 1970 toate cele 566.000 aparate produse erau tranzistorizate și total integrate.<ref name="Millea 6" />
**1971. Apare receptorul miniatură de buzunar Cora, de concepție proprie, cu o singură bandă [[Undă medie|UM]], la care s-a utilizat un [[Condensator electric|condensator]] variabil cu dielectric solid realizat în Uzinele Electronica. Până la acea dată se folosiseră doar condensatoare variabile cu aer ca dielectric. Cu o schemă îmbunătățită intră în fabricație și familia radioreceptoarelor Milcov, alimentate de la rețea sau [[Baterie electrică|baterii]], din care foarte multe variante au fost exportate. Se fabrică primul radioreceptor stereofonic [[Modulație de amplitudine|MA]]–[[Modulație în frecvență|MF]] de clasă înaltă, varianta Maestro stereo S702TS, cu care s-a atins nivelul competitiv internațional. Aparatul recepționa [[Undă lungă|UL]], [[Undă medie|UM]], [[Undă scurtă|US]] 1, [[Undă scurtă|US]] 2, banda de 49m, și [[Unde radio |UUS]]  cu recepție stereo. În plus, era prevăzut cu dispozitive pentru înregistrarea pe magnetofoane și era echipat cu difuzoare de 6 W.<ref name="Millea 6" />
**1972 Se produc radioreceptoarele de buzunar de concepție proprie Alfa (cu benzile  [[Undă medie|UM]] și  [[Undă scurtă|US]]) și Pescăruș (cu benzile  [[Undă medie|UM]] și [[Undă lungă|UL]]), Select T72 S722T, Neptun 2s, Pescăruș S725T cu [[Undă lungă|UL]] și [[Undă medie|UM]], Alfa 2 S711Ti cu [[Undă medie|UM]] și  [[Undă scurtă|US]], Gloria S720T.
**În anul 1972 s-a luat decizia de a se face la [[Iași]] o nouă fabrică de radioreceptoare, denumită [[Tehnoton]], care a intrat în funcțiune în 1974 cu două profile:<ref name="Millea 6" /> 
*** Radioreceptoare de larg consum (BLC), preluând fabricația Electronica pas cu pas; 
*** Radiocomunicații profesionale (pentru marină, flota comercială și militară).
:La Uzinele Electronica a continuat însă fabricația de radioreceptoare, până la atingerea parametrilor proiectați la noua întreprindere, întrucât trebuiau asigurate atât fondul pieții interne, cât și cererile la export, care deveniseră semnificative.<ref name="Millea 6" />
**1973. Sunt fabricate radioreceptoarele Superconcorde, Mondial, Atlantic S732T, Pacific S732TP, Moldova S733T. În 1973 intră în fabricație al 2-lea tip de radioreceptor auto - Predeal, cu posibilități de recepție în [[Undă lungă|UL]], [[Undă medie|UM]], [[Undă scurtă|US]] și cu performanțe îmbunătățite față de radioreceptorul Sinaia. Tot în acest an au intrat în fabricație radioreceptoarele staționare Atlantic și Pacific, pentru fondul pieții interne și radioreceptoarele Audiophon, Mondial și Zodiac, destinate exportului.
**1974. Sunt fabricate radioreceptoarele Bucur 1 S749TS, Gloria 2 S720T1. În noul context, în 1974, s-a pus în fabricație radioreceptorul Gloria, un aparat multifuncțional (staționar, portabil și auto), cu posibilități de alimentare de la rețea, baterii sau acumulatori auto, care asigura recepția în [[Undă lungă|UL]], [[Undă medie|UM]], [[Undă scurtă|US]] 1, [[Undă scurtă|US]] 2, și [[Unde radio |UUS]]. Caseta, în care era montat radioreceptorul, a prezentat și ea o noutate, fiindcă odată cu aceasta a început producția prin metoda de injectare a casetelor radio, de tip clopot, la Uzinele Electronica.<ref name="Millea 6" />
**Între 1975-1978 la Electronica s-au fabricat în continuare radioreceptoare staționare complet [[tranzistor|tranzistorizate]] pentru export: Royal pentru piața [[RDG]] (1975-1977) și numeroasa familie a radioreceptoarelor cu ceas, cu afișare electromagnetică și electronică (5 modele Soundesign – pentru [[SUA]] în anii 1975 - 1981, Junior – pentru [[Yugoslavia]] și Comix – pentru [[Franța]]). Între 1976 și 1978 s-au fabricat pentru piața internă radioreceptoarele Bucur 1S, Bucur 3S din care a derivat și varianta pentru export Eurocord.<ref name="Millea 6" />

==Producția de [[Televizor|televizoare]]<ref name="Millea 7" >{{citat carte
 | nume = Lăzăroiu
 | prenume = Dumitru Felician
 | legătură-autor = 
 | autor2 = [[Nona Millea|Millea Nona]] 
|autor3=Ioan Cleju
|autor4=Cezar Constantinescu
|autor5=Gabriel Constantinescu
|autor6=Natalia Cutieru
|autor7=Adolf Damideanu
|autor8=Nicolae Drăgulănescu
|autor9=Sanda Popescu
|autor10=Vintilă Popescu
|autor10=Eugen Statnic
|autor11=Ștefan Șuteu
|autor12=Valentin Tanach
|autor13=Virgil Teodorescu 
| alții = 
 | titlu = Electronica romaneasca. O istorie traita. Vol.1
 | datăaccesare = 
 | anaccesare = 
 | lunăaccesare = 
 | ediție = 
 | dată = 
 | an = 2011
 | lună = 
 | editură = AGIR
 | loc = 
 | limbă = română
 | isbn = 978-973-720-358-8
 | pagini = 163 -172
 | citat         = Cap II.4.2.2. Producția de televizoare, prezentată de inginerul șef de concepție Eugen Statnic și ing. Cezar Constantinescu
 | ref =
 }}
 </ref> ==
În funcție de tehnologiile de realizare, [[Televizor|televizoarele]] alb negru se pot clasifica ca aparținând:
* Generația I – [[Televizor|televizoare]] bazate pe tehnologii de realizare ce includ numai tuburi electronice; 
* Generația a II-a - [[Televizor|televizoare]] bazate pe tehnologii de realizare ce includ soluții hibride, o combinație de tuburi și tranzistoare; 
* Generația a III-a - [[Televizor|televizoare]] bazate pe tehnologii de realizare ce includ numai tranzistoare si/sau circuite integrate, fără tuburi.

=== [[Televizor|Televizoare]] produse între anii 1961-1970<ref name="Millea 7" />===

*În anul 1961 a fost pus în fabricație '''primul [[Televizor|televizor]] produs de Uzinele Electronica'''. Uzinele Electronica au început producția de [[Televizor|televizoare]] alb-negru, pe baza unei licențe achiziționate de la firma CSF–[[Franța]] (Compagnie Générale de télégraphie Sans Fil). Au fost asamblate aproximativ 14.000 de aparate, primul model fiind VS43–611{{efn|name =NV2| Notația generică '''VS''' înseamnă '''video-sunet''', în timp ce receptoarele de radio au purtat codul '''S''', de la sunet.}}, în casetă de tablă. Au urmat apoi în producție modelele VS43-612 și VS43–613, dar în casete de lemn, toate aceste televizoare alb-negru au fost fabricate sub licență franceză. Cele trei variante de [[Televizor|televizoare]] au fost de tipul cu un șasiu unic, echipate cu tuburi electronice și cu sistem de acord pe post de tip rotactor. Ulterior, Uzinele Electronica s-au orientat către licențe de la [[Matsushita Electric|Matsushita]], fabricantul japonez de televizoare care a produs echipamente cu marca “Național” în [[Asia]] și "[[Panasonic]]" în [[SUA]] și [[Europa]] de vest. Primul [[Televizor|televizor]] a fost Național RK11, adaptat conform normei est europeane de TV [https://en.wikipedia.org/wiki/International_Radio_and_Television_Organisation OIRT (Organisation Internationale de Radiodiffusion et de Télévision)], din tipul de bază RK3, fabricat pe atunci în [[Japonia]] după norma de televiziune americană FCC ([https://en.wikipedia.org/wiki/Federal_Communications_Commission Federal Communications Commission]). S-au importat seturi complete de TV, la un nivel de 50.000 pe an, cu care s-a fabricat aparatul Național VS43-614, un aparat foarte sensibil, sincronizarea foarte stabilă, fiabil, robust și cu un aspect atrăgător. Tot din 1961 s-au produs și [[Televizor|televizoare]] cu [[Tub catodic|ecran]] mai mare, de 54 cm: VS54–612 cu o structură identică.
*În anul 1962 este fabricat [[Televizor|televizorul]] AZUR, ca o variantă îmbunătățită a [[Televizor|televizoarelor]] după licență franceză, care s-a realizat cu seturi parțial importate din [[Franța]], [[Japonia]] și [[Ungaria]], completate cu o serie de componente electronice asmilate la Uzinele Electronica. Din seria Național RK11, la care inginerii Uzinelor Electronica au ameliorat în mod radical caracteristica amplificatorului video, mărind banda de trecere de la 3 MHz (specifică [[Japonia|Japoniei]]) la 5 MHz (prevăzută în norma OIRT) și prin aceasta, calitatea imaginii s-a evidențiat Tonitza VS43-621 (un Azur îmbunătățit).<ref name="Millea 7" />
*În anul 1963 intră în fabricație un [[televizor]] de lux, cu seturi de la firma [[Sanyo]], cu un [[Tub catodic|ecran]] de 59 cm, 110º: aparatul Grigorescu VS59–633, fabricat ca [[televizor]] de vârf până în 1965, în casetă elegantă cu bună acustică. Se fabrică Luchian VS 47–632.
*Între anii 1963–1964 s-au importat și seturi de [[Televizor|televizoare]] Orion din [[Ungaria]], cu care s-au produs [[Televizor|televizoare]] mai "mari", cu [[Tub catodic|cinescoape]] de 54 și 59 cm, variantele: Cosmos VS54–622, Cosmos 2 VS59–641 și Cosmos 3 VS59–642, care erau echipate cu 18 tuburi electronice, fabricatie Tungsram, seria '''P''' {{efn|name =NV3|Alimentarea filamentelor la seria '''P''' (unde P este prima litera din marcajul tubului conform [https://en.wikipedia.org/wiki/Pro_Electron Pro Electron], sistemul european de codare al tuburilor), se face la un curent de aproximativ 300mA. Acest lucru permite înserierea filamentelor tuburilor electronice și alimentarea directă de la tensiunea de rețea (cu o serie de rezistențe adiționale, pentru a prelua diferența de tensiune, în funcție de numărul de tuburi înseriate, și un [https://en.wikipedia.org/wiki/Thermistor termistor cu caracteristică negativă], NTC, pentru a compensa rezistența mică a filamentelor la pornire și a limita șocul de curent), ceea ce duce la eliminarea necesității utilizării unui transformator suplimentar, necesar uzual pentru a obține tensiunea de filament la seria clasică de tuburi '''E''', de 6.3V. }} și componente pasive "Remix" tot de fabricație maghiară.<ref name="Millea 7" />
:S-au importat și un număr relativ redus de seturi din [[Cehoslovacia|R.S. Cehoslovacă]] cu care s-au construit [[Televizor|televizoarele]] Cristal VS43-623 și Smaragd.
:Între anii 1963–1965, în paralel cu producția [[Televizor|televizoarelor]] cu seturi din import, serviciul de proiectare al Uzinelor Electronica a realizat și primele [[Televizor|TV]] de concepție proprie; menționăm [[Televizor|televizoarele]] cu [[Tub catodic|ecrane]] de 43 cm și 47 cm,  seria VS43–643, VS47-644A și VS47-644B, VS47-644C, omologate în 1964.<ref name="Millea 7" />
:[[Televizor|Televizoarele]] din seria E 43-647, echipate cu [[Tub catodic|cinescop]] tip AW 43-88 și AW47-91, unghi deflexie [[Tub catodic|tub cinescop]] de 110º, cu respectiv 43 cm și 47 cm în diagonală au fost fabricate între anii 1964–1966 într-o cantitate de aproximativ 170.000 bucăți, dar cu multe componente importate.
*În anul 1966 a intrat în fabricație seria Dacia – Intim, elaborată în anii 1965 – 1966, cu omologarea prototipului în 1966 și care a marcat un progres ca schemă electrică și construcție. Reprezentative: Dacia E59-662, Dacia 2 E59-663, Dacia 3 E59-663 echipate cu [[Tub catodic|cinescop]] de 59 cm/110º.
*În anul 1967 s-au fabricat diferite variante ale acestei familii, enumerăm [[Televizor|televizoarele]]: Intim E47-671, Intim 2 E47-672, precum și E 47D cu [[Tub catodic|cinesco]] de 47 cm/110º.<ref name="Millea 7" />
*În anul 1968 a început fabricația [[Televizor|televizoarelor]] din seria Miraj–Venus. Pe parcursul anilor 1968–1972, cu șasiul de bază Miraj, s-au fabricat peste '''1,2 milioane de [[Televizor|televizoare]]'''. [[Tub catodic|Cinescoapele]] utilizate au fost pe mai multe tipodimensiuni: 47, 59 și 65 cm diagonală, iar aparatele purtau numele seriei:<ref name="Millea 7" />
** Miraj E59–681, 684, 690, 700
** Venus E4 –682, 690, 692, 693
** Modern E47-700
** Olimp E47-710
** Clasic E59-702
** Lux E65-701, toate cu selector, un model mai vechi, tip rotactor
Seria de [[Televizor|televizoare]] Miraj 2 E59-684A, Miraj 3 E59-690, Venus 2 E47-690A, Venus 3 E47-691A, Venus 4 E47–692A avea în plus două [[Tranzistor|tranzistoare]] EFT317S, în calea de frecvență intermediară-sunet, pentru a îmbunătați calitatea recepției sunetului la nivele mici de semnal în antenă. <ref name="Millea 7" />
*În 1969 a început exportul [[Televizor|elevizoarelo]]r de tip staționar din familia Miraj, Mondial si Universum în [[RFG]], urmat în 1970 de  modele din seria ST901 și ST902. În 1971 a început exportul de seturi de [[Televizor|televizoare]] în R.P.[[Albania]], cu tipul de televizor Adriatic și s-a continuat exportul în [[RFG]] cu aparatele de tip Select 2000, Interfunk, Star–Lux.<ref name="Millea 7" />
*În 1970 fabricația de [[Televizor|televizoare]] a fost mutată în Bd. Dimitrie Pompei nr 5-7 sector II, Platforma Industrială Pipera–București. Primul lot de [[Televizor|televizoare]] fabricat la Pipera a fost pentru producția de export în [[RFG]]. Începând din 1970 s-a omologat o nouă serie de [[Televizor|TV]] cu selector cu acord continuu: Opera E59-711, Clasic E59-701, Lux E65-700, Modern TS E47-720, Olimp TS E47-740,Venus TS E47-742, Lux E65, Aria E47.<ref name="Millea 7" />

=== [[Televizor|Televizoare]] produse între anii 1971-1976<ref name="Millea 7" />===
Aici se vor include seria de [[Televizor|televizoare]] '''hibride-tuburi și [[tranzistor|tranzistoare]]''' '''H1''' și '''H2''' 
*În 1971 a început fabricația televizoarelor '''H1''', cu aparatul Saturn E59-710, în care, alături de tuburi electronice, se foloseau și [[tranzistor|tranzistoare]].
*În 1971 pe același șasiu de la [[Televizor|televizorul]] Saturn s-au fabricat aparatele din seriile: Venus, Modern și versiunile lor cu selector cu tranzistoare, Olimp '''HS'''{{efn|name =NV4|'''HS''' are semnificația de televizor hibrid, dar cu un selector echipat cu [[tranzistor|tranzistoare]] cu siliciu. Acesta se fabrica de trei ori mai ieftin decât selectroul tip rotactor cu tuburi.<ref name="Millea 7" />}}, Venus '''HS''' și Modern '''HS''' (47 cm), Electra E59-721, Diana E59-729, Diana E59-740, Diana 2 (59cm), Diana E61-740 ( 61 cm), Opera E59 - 741 (59 cm) și Astronaut E6-720 (65 cm). 
*În 1973 s-au lansat pe piață [[Televizor|televizoarele]] de tip '''Hibrid 2''' (abreviate cu '''H2'''), la care productivitatea a crescut datorită adoptării unor concepții constructiv-tehnologice mult îmbunătățite.<ref name="Millea 7" />
:Dintre [[Televizor|televizoarele]] cu șasiu H2, lansate pe piață, se menționează modelele: Olimp H2 E47-745, Diana H2, Opera H2, Saturn H2 E59-750, Electra H2 E59-751, Astronaut H2 E65-752. Ca modele pentru export, pe norma CCIR, se pot menționa: Diamant 5000, Electronic 1003 H2.
:Între anii 1971–1976 s-au produs pe structura hibridă H1 și H2 aproximativ '''2,4 milioane de [[Televizor|televizoare]]''' (aproximativ 500 - 550 mii anual) atât pentru pentru piața internă, export de seturi de [[Televizor|televizoare]] și export de [[Televizor|televizoare]] asamblate.<ref name="Millea 7" />

=== [[Televizor portabil|Televizoarele portabile ]]<ref name="Millea 7" />===
*În anul 1973 Uzinele Electronica au pus în fabricație [[Televizor|televizorul]] Sport E31-731, '''primul [[Televizor portabil|televizor portabil]] de concepție românească''', total [[tranzistor|tranzistorizat]], echipat cu 30 de [[Tranzistor|tranzistoare]] și 30 de [[Dioda|diode]], cu un [[Tub catodic|tub cinescop]] cu diagonală de 31 cm. Aparatul era prevăzut cu un selector de canale [[Tranzistor|tranzistorizat]], cu acord continuu și cu un programator mecanic cu 4 taste, și avea posibilitatea alimentării fie la rețeaua de [[curent alternativ]], 220V/ 50 Hz, fie de la o baterie de [[acumulator]]i de 12 V, consumul de la rețea era de 45 VA, iar de la acumulatori 22 W.
*În 1975 [[Televizor|televizoarele]] Sport s-au produs și în varianta de recepție conform standarelor internaționale CCIR, ceea ce a facilitat exportul lor în țări ca: [[Maroc]], [[Grecia]], [[Senegal]], [[Liban]], [[Iordania]].
*în 1979 seria de [[Televizor portabil|televizoare portabile]] a fost modernizată prin utilizarea unei scheme bazată pe [[circuit integrat|circuite integrate]]. Au intrat astfel în producție [[Televizor|televizoarele]]: Sport 261 și Sport 251, cu 6, și respectiv 5 [[circuit integrat|circuite integrate]]. Ulterior s-au fabricat [[Televizor portabil|televizoare portabile]] cu 4, 5 și 6 [[circuit integrat|circuite integrate]], în funcție de tipul modulului de baleiaj vertical și sincroprocesor, sau cu [[circuit integrat|circuite integrate]] și cu [[tranzistor|tranzistoare]]. Producția acestor [[Televizor|televizoare]] s-a bucurat de o mare longevitate, durând până după 1990 și a fost de un real succes pe piața internă și la export, în țări ca [[Germania]] și în [[SUA]].<ref name="Millea 7" />

=== [[Televizor|Televizoare]] cu tranzistoare și [[circuit integrat|circuite integrate]] (1977–1989)=== 
*Începând cu anul 1972, producția de componente de la [[IPRS]] acoperea tot necesarul de [[tranzistor|tranzistoare]] și [[diodă|diode]] la un nivel înalt de fiabilitate. Prototipul primului [[Televizor|televizor]] cu [[circuit integrat|circuite integrate]] era gata la data de 30 iunie 1974, iar următoarele cinci aparate necesare în vederea omologării producției, la data de 15 septembrie 1974. [[Tub catodic|Tubul cinescop]] era de tipul cu colțuri drepte și plat, model AW-61 fabricat  la Întreprinderea de [[Tub catodic|Cinescoape]] București.
*În anul 1976, începe fabricația [[Televizor|televizoarelor]] modulare cu [[circuit integrat|circuite integrate]], cu baleiajul orizontal tranzistorizat (BU 205) și un [[stabilizator de tensiune]] electronic înglobat în [[televizor]]. Pentru producerea "seria zero", în primăvara lui 1976 s-au verificat cu succes utilizarea unor [[Circuit integrat|circuite integrate]] elaborate și produse experimental la [[IPRS]], care intrau în structura căii de sunet, a căii comune frecvență intermediară video-sunet, blocului de baleiaj vertical și a extrem de dificilului modul sincroprocesor:<ref name="Millea 7" /> 
** TAA550 (elaborat de Ș. Lungu)- circuit [[Stabilizator de tensiune|stabilizator]] tensiune varicap 
** TAA661 (elaborat de Ș. Lungu)- circuit [[amplificator]] limitator și demodulator sunet MF (calea de sunet)
** TDA440 (elaborat de A. Hartular)- circuit [[amplificator]] de frecvență intermediară, demodulator și preamplificator video
** TDA1170 (elaborat de A.A. Vild-Maior)- circuit pentru baleajul vertical la [[Tub catodic|tuburile cinescop]]
** TBA950 (elaborat de N. Marinescu)- sincroprocesor TV
<gallery caption="Exemple de circuite integrate fabricate la IPRS utilizate la televizoarele produse la Uzinele Electronica" perrow=5>
</gallery>
{{Gallery
|width=180
|class=center 
|image:TDA1170S.jpg|TDA1170
|image:TBA810AS.jpg|TBA810
|image:TBA950 1.jpg|TBA950
|image:TBA120U 1.jpg|TBA120
}}

La noul model de [[Televizor|televizor]], uzina a devenit concurent important pe piața externă. Exportul a crescut de la 20 – 30 mii bucăți/an în perioada 1970-1976 la aproximativ 10 –150 mii pe an între 1979-1980 și aproape 150–200 mii pe an în perioada 1981-1985. S-au exportat, de exemplu în [[China]], în perioada 1980-1983, peste 200.000 televizoare, modelul cu 4 [[circuit integrat|circuite integrate]]. Sortimentul mare de [[Tub catodic|tuburi cinescop]] produse la Pipera a permis o paletă largă de televizoare, din seriile:<ref name="Millea 7" /> 
** Olt – transportabil , ecran 44 cm, 
** Snagov – staționar, ecran 47 cm, 
** Sirius – staționar, ecran 51 cm, 
** Diamant – staționar, ecran 61 cm, 
** Lux – staționar, ecran 65 cm. 
:Modelul de [[televizor]] era definit cu un nume de serie, din cele enumerate mai sus, urmat de o combinație de 3 cifre. Prima cifră, 1 sau 2, definește tipul selectorului de canale
:** 1  reprezintă selector cu gama FIF – foarte înaltă frecvență 
:** 2 reprezintă selector cu gamele FIF/UIF,  foarte inaltă și ultra înaltă frecvență
:A doua cifră (de la 4, 5 sau 6) semnifică numărul de [[circuit integrat|circuite integrate]], iar a treia cifră era alocată modelului.<ref name="Millea 7" />
*În perioada martie - iunie 1978 s-au fabricat peste 40.000 [[Televizor|televizoare]] Snagov (47cm) și Sirius (51cm). Producția de [[Televizor|televizoare]] cu 2 [[circuit integrat|circuite integrate]] a durat circa 2 ani, timp în care a fost necesară restrîngerea producției [[Televizor|televizoarelor]] cu 6 [[circuit integrat|circuite integrate]], ca urmare a penuriei de [[circuit integrat|circuite]] fabricate la [[IPRS]]. Din anul 1980 [[Televizor|televizorul]] cu 2 [[circuit integrat|circuite integrate]] a fost fabricat în [[Coreea de Nord|RPD Coreeană]], la uzina construită de statul român și la care Uzinele Electronica au avut o contribuție importantă. Modelele de [[Televizor|televizoare]] cu 2 [[circuit integrat|circuite integrate]] erau identificate după cele 3 cifre atașate numelui aparatului: Snagov (47cm), Sirius (51cm), Diamant (61cm), cea din mijloc reprezentând numărul de [[circuit integrat|circuite integrate]].<ref name="Millea 7" />

==Referințe==
<references />

==Note==
{{notelist}}

== Bibliografie ==
* {{citat carte
 | nume = Millea
 | prenume = Nona
 | legătură-autor = 
 | autor2 = 
 | editor = Mircea IGNAT
 | alții = Florin Teodor TĂNĂSESCU
 | titlu = Revista de istorie a Electrotehnicii Românești
 | volum = 5
 | număr = 1-2
 | anoriginal = 2019
 | lunăoriginală = 
 | url =
 | format = 
 | datăaccesare = 
 | anaccesare = 
 | lunăaccesare = 
 | ediție = 
 | dată = 
 | an = 
 | lună = 
 | editură = ICPE-CA
 | loc = 
 | limbă = 
 | issn = 2066-7965
 | oclc = 
 | doi = 
 | id = 
 | pagini = 75 – 81
 | capitol = 
 | urlcapitol = 
 | citat = 
 | ref =
 }}
* {{citat carte
 | nume = Silișteanu 
| prenume = Mihail
 | legătură-autor = 
 | autor2 = 
 | editor = 
| alții = 
 | titlu = Radioreceptoare românești
 | volum = 
 | număr = 
 | anoriginal = 
 | lunăoriginală = 
 | url =
 | format = 
 | datăaccesare = 
 | anaccesare = 
 | lunăaccesare = 
 | ediție = Radiorecepția A-Z. Mică enciclopedie pentru tineret
 | dată = 
 | an = 1982
 | lună = 
 | editură = Albatros
 | loc = 
 | limbă = română
 | isbn = 
 | pagini = 
 | capitol = 
 | urlcapitol = 
 | citat = 
 | ref =
 }}

== Vezi și ==
{{Div col|3}}
* [[Amplificator operațional]]
* [[ASIC]] 
* [[Componentă electronică]]
* [[Computer]] 
* [[Condensator]]
* [[Circuit integrat analogic]]
* [[Circuit integrat hibrid]]
* [[Circuit logic CMOS]]
* [[Diodă]]
* [[Electronică]] 
* [[EPROM]] 
* [[EEPROM]]
* [[EEPROM Serial]]
* [[FPGA]]
* [[IPRS]]
* [[Memorie ROM]]
* [[NVRAM]]
* [[Pastilă (semiconductor)]]
* [[PCB]]
* [[Poartă logică]]
* [[PROM]]
* [[Rezistor]]
* [[Televizor]]
* [[Tranzistor]]
* [[Tranzistor bipolar]]
* [[Tranzistor IGBT]]
* [[Tranzistor MOSFET]]
* [[Tranzistor unipolar]]
{{Div col end}}

== Legături externe ==
* {{citation | url=https://www.youtube.com/watch?v=F__qpfbBTsg |title= Un film documentar din anii '60 despre Uzinele Electronica|archive-url= https://web.archive.org/web/20220118121659/https://www.youtube.com/watch?v=F__qpfbBTsg |archive-date=2022-01-18 |access-date=2022-01-18 |url-status=live }}
* [https://www.muzeulpublicitatii.ro/o-scurta-cronologie-a-intreprinderilor-electronica-bucuresti-si-tehnoton-iasi#&gid=1910323674&pid=9 Cateva imagini cu prospecte de aparate fabricate la Uzinele Electronica ] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20231002185315/https://www.muzeulpublicitatii.ro/o-scurta-cronologie-a-intreprinderilor-electronica-bucuresti-si-tehnoton-iasi#&gid=1910323674&pid=9 |date=2023-10-02 }}
* {{citation | url=https://www.manager.ro/articole/analize-92/analiza-aici-radio-romania-povestea-radio-popular-electronica-si-elprof-44529.html/ |title= Povestea Radio Popular, Electronica si Elprof   |archive-url= https://web.archive.org/web/20220115112729/https://www.manager.ro/articole/analize-92/analiza-aici-radio-romania-povestea-radio-popular-electronica-si-elprof-44529.html |archive-date=2022-01-15 |access-date=2022-01-15 |url-status=live }}
* [http://jurnalul.ro/scinteia/articolul-zilei/produsele-moderne-ale-intreprinderii-electronica-bucuresti-521194.html Produsele moderne ale Întreprinderii "Electronica" București], 18 septembrie 2009, ''Jurnalul Național'' - '''Marta Cuibuș - Scînteia, nr. 14.644'''
* {{Commonscat-inline|I.I.S. Electronica Bucureşti}}
{{Platforme industriale din București}}
{{Control de autoritate}}
[[Categorie:Companii de electronice din România]]
[[Categorie:Companii din București]]