Vizualizare sursă pentru „Traian Lalescu”

{{Infocaseta Biografie
| module     = {{Membru Academia Română
| tip_membru = post-mortem
}}
}}
'''Traian Lalescu''' (n. [[12 iulie]] [[1882]] ({{stil nou|24 iulie}}), [[București]] – d. [[15 iunie]] [[1929]], București) a fost un [[Academia Română|academician]] și [[matematician]] [[român]], [[profesor universitar]] la [[București]] și la [[Timișoara]].
A fost primul [[rector]] al [[Universitatea Politehnica Timișoara|Școlii Politehnice din Timișoara]]. Personalitate proeminentă a [[Școala matematică românească|școlii matematice românești]]. Are contribuții în multiple domenii ale matematicii pure și aplicate. Este unul din fondatorii teoriei [[Ecuație integrală|ecuațiilor integrale]]. A lăsat numeroase studii în domeniile ecuațiilor funcționale, seriilor trigonometrice, [[fizică matematică|fizicii matematice]], [[geometrie]]i, [[algebră|algebrei]], [[istoria matematicii|istoriei matematicii]].

== Biografie ==
[[Fișier:Traian Lalescu bust 2.jpg|left|thumb|150px|Bustul lui Traian Lalescu în fața Facultății de Mecanică a UPT.]]
Traian Lalescu era fiul unui funcționar de [[bancă (instituție financiară)|bancă]], numit tot Traian Lalescu, bănățean originar din [[Cornea]] - județul [[Caraș-Severin]], care a scris „''Agenda băncilor populare și metodul de coeficient Lalescu''”. Mama sa era, după părinți, ardeleancă. Profesia tatălui face ca familia să se stabilească la diverse adrese, astfel că micul Traian parcurge clasele primare la [[București]], două clase de gimnaziu la [[Craiova]], apoi termină gimnaziul la [[Roman, România|Roman]] și [[Colegiul „Costache Negruzzi” din Iași|Liceul Internat]] din [[Iași]].<ref name=":0">Avram, Sorin; Bădescu, Emanuel; Român, Cristian (2017). ''100 de inovatori români''. Institutul Cultural Român. pp. 96-97.</ref>

Având o situație materială precară, este ajutat financiar de profesorii [[Andrei Ioachimescu]], [[Gheorghe Țițeica]], [[Ion Ionescu-Bizeț]]. Indiferent de situația materială el a fost un strălucit elev și premiantul de onoare al tuturor școlilor pe care le-a frecventat. Încă elev fiind, a fost remarcat ca un real talent în matematică prin contribuția sa la [[Gazeta Matematică]]. 
A studiat matematicile la [[Iași]] și la [[București]], unde i-a avut ca profesori pe: [[Gheorghe Țițeica]], [[Spiru Haret]], [[Ermil Pangrati]], [[Anton Davidoglu]] și [[Nicolae Coculescu]].

În 1900 se situează pe primul loc al candidațiilor la Școala de Poduri și Șosele din București dar la care renunță după numai trei ani și se înscrie la Facultatea de Științe a Universității din București, secția de Matematici unde studiază cu profesorii mai sus amintiți.

La 17 iunie 1903 obține licența în Matematici, după care intră ca profesor suplinitor la Institutul Pompilian și se pregătește pentru specializare.
În 1905 pleacă la [[Paris]] ca să studieze, cu o bursă modestă din partea filantropului [[Vasile Adamachi]] și în [[1908]] susține, la [[Sorbona]], teza de doctorat cu titlul ''Sur l’equation de Volterra''. Aceasta lucrare va fi considerată prima contribuție de seamă în domeniul ecuațiilor integrale și îi va aduce stima marelui matematician [[Vito Volterra]]. 
Tot la Paris obține și diploma de inginer la ''Școala Superioară de Electricitate''.

Este o personalitate marcantă din istoria [[Asociația Generală a Inginerilor din România|AGIR]]<ref name=PMAA>[https://www.agir.ro/istoric.php?istoric=pm Personalități marcantă din istoria AGIR], site-ul oficial AGIR accesat 10.11.2024</ref>.
A militat pentru înființarea Școlii Politehnice din Timișoara al cărei prim rector (sau director) a fost în [[1920]].

A fost, de asemenea, deputat de [[Caransebeș]] și a redactat un raport asupra bugetului statului pentru anul 1925, în timpul Guvernului Brătianu.<ref name=":0" /> S-a ocupat în special de teoria ecuațiilor integrale și de aplicarea lor în rezolvarea unor probleme din teoria ecuațiilor diferențiale, aducând contribuții însemnate în acest domeniu.

A publicat în [[1911]] cel dintâi tratat din lume asupra [[Ecuație integrală|ecuațiilor integrale]], intitulat ''Introducere la teoria ecuațiunilor integrale''.<ref>[http://www.descopera.ro/cultura/14577739-romanul-care-a-rescris-istoria-matematicii-la-numai-26-de-ani ''Românul care a rescris istoria matematicii la numai 26 de ani''], 7 decembrie 2015, ''Descopera.ro''</ref>

A murit la 15 iunie 1929 la București. Din anul [[1990]] devine membru post-mortem al [[Academia Română|Academiei Române]].

Printre prietenii săi apropiați s-au numărat pictorul [[Nicolae Tonitza]], sculptorul [[Corneliu Medrea]] (care i-a sculptat bustul amplasat la intrarea în Politehnica din Timișoara) și pictorul [[Corneliu Baba]] pe care l-a găzduit  pe când era student la Belle Arte și în talentul căruia a crezut, oferindu-i acestuia o odaie cu fața la răsărit, ca să aibă lumină când picta.

== Rector al Școlii Politehnice ==
În calitate de rector, prima sa grijă a fost să găsească cadrele didactice corespunzătoare. Traian Lalescu le-a oferit studenților, la acel moment, următoarele servicii:
* în septembrie 1921, timp de un an, cursul de Organe și mașini, care a fost predat de profesorul universitar arhitect George Varisse de la Școala Politehnică din Paris;
* a inițiat un ciclu de conferințe publice, care ajuta la formarea intelectuală a studenților;
* a înființat un cerc al studenților după modelul celor existente la marile universități europene;
* încă din primul an a înființat două laboratoare: de chimie și de fizică;
* a organizat o serie de biblioteci școlare.

În calitate de profesor, Traian Lalescu s-a implicat profund, a predat un număr impresionant de cursuri cu un conținut extrem de variat, acest lucru fiind posibil datorită călătoriilor avute în Franța și Germania, unde și-a aprofundat studiile și tehnicile de predare.<ref>de Sabata, 1997, p. 19</ref>

Traian Lalescu a purtat toată viața amprenta mediului atât de variat în care s-a format datorită peregrinărilor din copilărie pe care le-a făcut împreună cu familia: a fost temeinic ca bănățeanul, serios ca ardeleanul, iubitor de frumos ca moldoveanul și cu spiritul sprințar ca bucureșteanul.

== Șirul Traian Lalescu ==
: <math>L_{n} = \sqrt[n+1]{(n+1)!}-\sqrt[n]{n!}</math>
: <math>\lim_{n\to\infty} L_{n} = \frac{1}{e}</math>

== Lucrări de referință ==
* ''Introducere la teoria ecuațiilor integrale" - ([[1911]]) 
* ''Le problème ethnographique du Banat'' - ([[1919]])
* ''Calculul algebric'' - ([[1924]])
* ''Polinoame. Fracțiuni raționale''
* ''Tratat de geometrie analitică'' - ([[1925]])
* ''Aplicații geometrice ale calculului infinitezimal'' - 1927

== Note ==
<references />

== Bibliografie ==
* Coleta de Sabata, Ioan Munteanu - ''Remember: Profesori ai Școlii Politehnice timișorene'', Timișoara: Ed. Helicon, 1993, ISBN 973-9133-44-4
* Coleta de Sabata - ''Universitatea Politehnica Timișoara - oameni, idei, fapte'', Timișoara: Ed. Excelsior, 1997, ISBN 973-9015-76-X
* Vasile Petrică - ''Savantul Traian Lalescu (1882-1929) și cultura Banatului'', Editura Eftimie Murgu, Reșița, 2010

== Legături externe ==
* [http://acad.ro/bdar/armembriLit.php?vidT=L Membrii Academiei Române din 1866 până în prezent – L]
* [http://www2.onu.edu/~mcaragiu1/lalescu.html Biografie engleză] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20051120150015/http://www2.onu.edu/~mcaragiu1/lalescu.html |date=2005-11-20 }}
* [http://www.noema.crifst.ro/doc/2009_e_03.pdf Universitari români în primul război mondial] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20130721202733/http://www.noema.crifst.ro/doc/2009_e_03.pdf |date=2013-07-21 }}, Elvira Botez, Noema, Editura Academiei Române, 2009
* [http://www.romanialibera.ro/cultura/aldine/traian-lalescu-savant-si-patriot-100992.html Traian Lalescu, savant si patriot]{{Legătură nefuncțională|date=octombrie 2022 |bot=InternetArchiveBot |fix-attempted=yes }}, 14 iulie 2007, ''România liberă''
* [http://ziarullumina.ro/documentar/tribune-ale-oamenilor-de-cultura-banateni Tribune ale oamenilor de cultură bănățeni]{{Legătură nefuncțională|date=octombrie 2022 |bot=InternetArchiveBot |fix-attempted=yes }}, 9 septembrie 2010, Pr. Conf. Dr. Vasile Petrica, ''Ziarul Lumina''

{{Început casetă}}
{{Casetă succesiune|
 înainte= - |
 titlu=[[Listă de rectori|Rectorul Universității Politehnica Timișoara]]|
 ani= [[1920]] &ndash; [[1921]]|
 după=[[Victor Vâlcovici]]
}}
{{sfârșit casetă}}

{{Control de autoritate}}

{{DEFAULTSORT:Lalescu, Traian}}
[[Categorie:Nașteri în 1882]]
[[Categorie:Nașteri pe 24 iulie]]
[[Categorie:Decese în 1929]]
[[Categorie:Decese pe 15 iunie]]
[[Categorie:Matematicieni români din secolul al XX-lea]]
[[Categorie:Specialiști în analiză matematică]]
[[Categorie:Pedagogi români]]
[[Categorie:Profesori universitari români]]
[[Categorie:Rectori ai Universității Politehnica Timișoara]]
[[Categorie:Membri ai Asociației Generale a Inginerilor din România]]
[[Categorie:Membri post-mortem ai Academiei Române]]
[[Categorie:Absolvenți ai Universității din București]]
[[Categorie:Absolvenți ai Universității din Iași]]
[[Categorie:Bucureșteni]]