Vizualizare sursă pentru „Sirius”

{{Despre|o [[stea]]}}
{{Infocaseta Stea
|nume= Sirius
|imagine= Position Alpha Cma.png
|caption= <small>Poziția lui Sirius.</small>
|imagine2= Sirius.jpg
|caption2= <small>Sirius, văzut noaptea pe cerul înstelat.</small>
|bayer = α Canis Majoris
|cifră = 9 Canis Majoris
|nume= Sirius [http://simbad.u-strasbg.fr/simbad/sim-id?Ident=name+sirius+a A] / [http://simbad.u-strasbg.fr/simbad/sim-id?Ident=name+sirius+b B]
|constelație= [[Câinele Mare]]
|depărtare= 8,60 ± 0,04 [[An-lumină|ani-lumină]]<br>(2,64 ± 0,01 [[Parsec|pc]])
|ascensie= {{RA|06|45|08,9173}}<ref name="SIMBADa" /><ref name="note-Astrometry" group="note" />
|declinație= {{DEC|−16|42|58,017}}<ref name="SIMBADa" /><ref name="note-Astrometry" group="note" />
|epocă= [[J2000.0]] ([[International Celestial Reference System|ICRS]])
|viteză radială=−7,6<ref name="SIMBADa" />
|mișcare proprie=AC −546,05<ref name="SIMBADa" /><ref name="note-Astrometry" group="note" /><br />DEC −1223,14<ref name="SIMBADa" /><ref name="note-Astrometry" group="note" />
|paralaxă=379,21<ref name="SIMBADa" /><ref name=aaa474_2_653>{{citation | last1=van Leeuwen | first1=F. | title=Validation of the new Hipparcos reduction | journal=Astronomy and Astrophysics | volume=474 | issue=2 | month=November | year=2007 | pages=653–664 | doi=10.1051/0004-6361:20078357 | bibcode=2007A&A...474..653V | arxiv=0708.1752 }}</ref>
|eroare_p=1,58
|magap= −1,47 (A)<ref name="SIMBADa" /> / 8,30 (B)<ref name="McCook2006" />
|magab= 1,42 (A)<ref name="note-Magnitude" group="note" /> / 11,18 (B)<ref name="McCook2006" />
|spectru= A1V (A)<ref name="SIMBADa" /> / [[Pitică albă|DA2]] (B)<ref name="McCook2006" /><br> [[Index culoare]]  '''U−B''' 0,01 (A)<ref name="SIMBADa" /> / −0,03 (B)<ref name="McCook2006" /><br>[[Index culoare]]  '''B−V''' −0,05 (A)<ref name="Hoffleit1991" /> / −1,04 (B)<ref name="McCook2006" />
|pereche=α CMa B
|perioadă_orbitală= 50,090 ± 0,055<ref name="VanDenBos1960" />
|axă_semimajoră= 7,50 ± 0,04<ref name="VanDenBos1960" />
|excentricitate= 0,5923 ± 0,0019<ref name="VanDenBos1960" />
|înclinare= 136,53 ± 0,43<ref name="VanDenBos1960" />
|stea1= [[Sirius A]]
|stea2= [[Sirius B]]
|rază= 1,711<ref name="Liebert2005" />
|masă= 2,02<ref name="Liebert2005" />
|luminozitate= 25,4<ref name="Liebert2005" />
|temp= 9.940<ref name="Adelman2004" />
|gravitație=4,33<ref name="Adelman2004" />
|metalicitate=0,50<ref name="Qiu2001"/>
|rotație=16 km/s<ref name="Royer2002"/>
|vârstă= {{nowrap|2–3 × 10<sup>8</sup>}}<ref name="Liebert2005" />
|rază2= {{nowrap|0,0084 ± 3%}}<ref name="Holberg1998" />
|masă2= 0,978<ref name="Liebert2005" />
|luminozitate2= 0,026<ref name="note-Luminosity" group="note" />
|temp2= 25.200<ref name="Liebert2005" />
|gravitație2=8,57<ref name="Holberg1998" />
|denumiri= '''System''': Steaua Câine, Aschere, Canicula, Al Shira, Sothis,<ref name="Allen1899"/> Alhabor,<ref name=gingerich/>
Mrgavyadha, Lubdhaka,<ref name="Kumar2002" /> Tenrōsei,<ref name="Spahn1996" /> α Canis Majoris (α CMa), 9 Canis Majoris (9 CMa), [[Catalogul Henry Draper|HD]] 48915, [[Catalogul Harvard Revised|HR]] 2491, [[Durchmusterung|BD]] −16°1591, [[Catalog stelar#CGPT|GCTP]] 1577.00 A/B, [[Catalogul Gliese-Jahreiss|GJ]] 244 A/B, [[Catalogul Luyten Half-Second|LHS]] 219, ADS 5423, LTT 2638, [[Catalogul Hipparcos|HIP]] 32349. <br />'''B''': EGGR 49, WD 0642-166.<ref name="SIMBADa" /><ref name="SIMBADb" /><ref name="VanAltena1995" />
}}
'''Sirius''' este [[Lista celor mai strălucitoare stele|cea mai strălucitoare stea]] observabilă cu ochiul liber de pe [[cer]]. Cu o [[magnitudine aparentă]] de &minus;1,46, ea este aproape de două ori mai strălucitoare decât [[Canopus]], a doua cea mai strălucitoare [[stea]]. Numele „Sirius” este derivat din [[limba greacă veche]]: {{lang|grc|Σείριος}} (''Seirios'', „luminos”). Steaua a fost asociată cu vara și are [[denumirea Bayer]] [[Alpha]] [[Canis Major]]is (α CMa). Ceea ce percepe ochiul ca o singură stea este de fapt o [[stea binară]], din care face parte o stea de [[Clasificarea stelelor#Tipuri de stele în spectru|tip spectral]] A1V din [[secvența principală de stele|secvența principală]], denumită '''Sirius A''', împreună cu o [[pitică albă]] de tip spectral DA2, denumită '''Sirius B'''. Distanța care separă pe Sirius A de companioana sa variază între 8,1 și 31,5&nbsp;[[Unitate astronomică|UA]].<ref name="Schaaf2008"/>

Sirius este luminoasă, atât datorită [[Luminozitate|luminozității]] sale intrinseci, cât și proximității față de [[Pământ]]. La o distanță de 2,6&nbsp;[[parsec]]i (8,6&nbsp;[[An-lumină|ani-lumină]]), determinată de satelitul astronomic [[Hipparcos]],<ref name="aaa474_2_653"/><ref name=aaa323_L49>{{citation | last1=Perryman | first1=M. A. C. | last2=Lindegren | first2=L. | last3=Kovalevsky | first3=J. |  last4=et al. | title=The Hipparcos Catalogue | journal=Astronomy and Astrophysics | volume=323 | month=July | year=1997 | pages=L49–L52 | bibcode=1997A&A...323L..49P}}</ref><ref name=GSM>{{citation | last=Perryman | first=Michael | title=The Making of History's Greatest Star Map | location=Heidelberg | publisher=Springer-Verlag | year=2010 | doi=10.1007/978-3-642-11602-5}}</ref> sistemul Sirius este unul dintre [[Lista celor mai apropiate stele|vecinii apropiați ai Pământului]]; pentru observatorii emisferei nordice aflați între 30 și 73 grade latitudine (inclusiv aproape pentru toți din Europa și America de Nord), acesta este cel mai apropiat sistem care poate fi observat cu ochiul liber. Sirius se apropie treptat de [[Sistemul Solar]], așa că luminozitatea sa va crește ușor în următorii 60.000 de ani. După această dată distanța va începe să se mărească, dar va continua să fie cea mai strălucitoare stea de pe cerul observat de pe Pământ pentru următorii 210.000 de ani.<ref>''Sky and Telescope'', April 1998 (p60), based on computations from [[Hipparcos]] data.</ref>

Sirius A are o masă de două ori mai mare decât a [[Soare]]lui și o [[magnitudine absolută]] de 1,42. Ea este de 25 de ori mai luminoasă ca Soarele,<ref name="Liebert2005" /> dar are o luminozitate semnificativ mai mică decât alte stele luminoase, cum ar fi Canopus sau [[Rigel]]. Sistemul are între 200 și {{Nowrap|300 milioane}} de ani.<ref name="Liebert2005" /> Inițial a fost compus din două stele strălucitoare albăstrui. Cea mai masivă dintre ele, Sirius B, și-a consumat resursele, devenind o [[gigantă roșie]] înainte de a-și pierde straturile exterioare, și s-a restrâns în starea sa actuală de [[pitică albă]] cu circa {{Nowrap|120 milioane}} de ani în urmă.<ref name="Liebert2005" />

De asemenea, Sirius este cunoscută sub numele colocvial de „'''Steaua Câine'''”, ceea ce reflectă importanța ei în [[constelație|constelația]] [[Câinele Mare]].<ref name="Allen1899" /> [[Răsărit heliacal|Răsăritul heliacal]] al lui Sirius marca inundațiile [[Nil]]ului în [[Egiptul antic]] și „[[Сaniculă|canicula]]” de vară pentru [[Grecia antică|grecii antici]], în timp ce la polinezieni marca iarna, fiind o stea importantă pentru navigarea în jurul Oceanului Pacific.

== Istorie observațională ==
{| style="float: left; margin: 5px; border: 1px solid black;"
|- style="text-align:center;"
|
<hiero>X1:N14-M44</hiero>
[[Hieroglifă|Hieroglifa]] pentru<br />Sirius/Sopdet
|}

Sirius, cunoscut în [[Egiptul Antic]] ca ''[[Sopdet]]'' ([[Limba greacă|greacă]]: Σῶθις = [[Sothis]]), apare în cele mai timpurii consemnări [[Astronomie|astronomice]]. În timpul erei [[Regatul Mijlociu Egiptean|Regatului Mijlociu Egiptean]], egiptenii s-au bazat în [[Calendarul egiptean|calendarul lor]] pe [[Răsărit heliacal|răsăritul heliacal]] al stelei Sirius, anume în ziua în care aceasta devine vizibilă înainte de răsărit, când este destul de depărtată de strălucirea [[Soare]]lui. Perioada era chiar înainte de inundațiile anuale ale [[Nil]]ului și înainte de [[solstițiu]]l de vară,<ref name="Wendorf2001" /> după o absență de 70 de zile de pe cer.<ref name="Holberg2007-4-5" /> Hieroglifa pentru Sothis reprezintă o [[stea]] și un [[triunghi]]. Sothis a fost identificat după marea zeiță [[Isis]], care a format o parte a unei trinități de zei cu soțul ei, [[Osiris]], și cu fiul lor, [[Horus]], în timp ce perioada de 70 de zile simboliza trecerea lui Isis și Osiris printr-un ''[[duat]]'' (lumea subpmânteană egipteană).<ref name="Holberg2007-4-5"/>

Grecii antici au observat că apariția lui Sirius vestea venirea verii calde și uscate, și se speriau deoarece credeau că asta va ofili plantele, va slăbi cetățenii, și femeile stârnite.<ref name="Holberg2007-19" /> Datorită luminozității, Sirius pare că scânteiază în condițiile climatice tulbure ale verii timpurii. Pentru observatorii greci, acestea însemnau emanații care au cauzat influența malignă. Oricine suferea de efectele sale era considerat ''astroboletos'' (ἀστροβόλητος) sau „lovit-de-stea”. În literatură, a fost descrisă ca „arzătoare” sau „înflăcărată”.<ref name="Holberg2007-20"/> Sezonul următor de la apariția stelei a devenit cunoscut drept canicula de vară.<ref name="Holberg2007-16-17" /> Locuitorii insulei [[Kea (island)|Ceos]] din [[Marea Egee]] ofereau jertfe lui Sirius și [[Zeus]] pentru a aduce brize răcoritoare și așteptau reapariția stelei din vară. Dacă se ridica clar, ea ar fi prevestit avere mare; dacă steaua era cețoasă sau fadă, ea ar fi prezis molimă. Monede găsite pe insulă datând din secolul al III-lea î. Hr. reprezentau câini sau stele emanând raze, subliniind importanța lui Sirius.<ref name="Holberg2007-20" /> Romanii sărbătoreau instalarea heliacală a lui Sirius în jurul a [[25 aprilie]], sacrificând un câine împreună cu tămâie, vin și o oaie pentru zeița [[Robigo]] astfel ca emanațiile stelei să nu cauzeze rugină grâului în culturile din anul respectiv.<ref name="Ovid" />

Ptolemeu din Alexandria a cartografiat steaua în Cărțile&nbsp;VII-VIII din lucrarea sa ''[[Almagest]]'', în care el a folosit steaua Sirius ca locație pentru meridianul central al globului. El a reprezentat-o în mod surprinzător ca una dintre cele șase stele colorate în roșu (vezi secțiunea [[Sirius#Controversa culorii|Controversa culorii]] de mai jos). Celelalte cinci stele, ca [[Arcturus]] sau [[Betelgeuse]], aparțin clasei M și K.<ref name="Holberg2007-32" />

Stele strălucitoare erau importante pentru [[Cultura polineziană|polinezienii]] antici pentru navigarea între numeroasele insule și atoli din Oceanul Pacific. Reduse la orizont, ele au funcționat ca niște compasuri stelare pentru a asista marinarii la orientarea spre destinații particulare. De asemenea, ele au folosit ca marcatori pentru latitudine; declinația lui Sirius marchează latitudinea arhipelagului [[Fiji]] la 17°S și astfel trece chiar deasupra insulelor în fiecare noapte.<ref name="Holberg2007-25"/> Sirius a servit ca și corpul unei „Păsări Uriașe” din constelația ''Manu'', [[Canopus]] fiind aripa sudică și [[Procyon]] cea nordică, care a divizat cerul polinezian în două emisfere.<ref name="Holberg2007-25-26" /> Așa cum apariția lui Sirius pe cerul dimineții a marcat vara în Grecia, ea a marcat și venirea iernii aprige pentru [[Māori]], a căror denumire de ''Takurua'' reprezenta nu numai steaua, ci și denumirea sezonului. Culminarea sa din cadrul [[solstițiu]]lui de iarnă era marcată de celebrații în [[Hawaii]], unde era cunoscută ca ''Ka'ulua'', „Regina Raiului”. Multe alte denumiri polineziene au fost înregistrate, printre care ''Tau-ua'' în [[Insulele Marchize]], ''Rehua'' în [[Noua Zeelandă]], ''Aa'' și ''Hoku-Kauopae'' în [[Hawaii]],<ref name="Holberg2007-26" /> și ''Ta'urua-fau-papa'' "Festivity of original high chiefs" and ''Ta'urua-e-hiti-i-te-tara-te-feiai'' "Festivity who rises with prayers and religious ceremonies" în [[Tahiti]].<ref name=henry1907>{{cite journal|last=Henry|first=Teuira |year=1907|title=Tahitian Astronomy: Birth of Heavenly Bodies|journal=The Journal of the Polynesian Society |volume=16|issue=2|pages=101–04|jstor=20700813}}</ref>

Populațiile indigene Boorong din Victoria de nord-vest numeau Sirius ''Warepil''.<ref name=hamacher>{{cite journal|author=Hamacher, Duane W.; Frew, David J. |year=2010|title= An Aboriginal Australian Record of the Great Eruption of Eta Carinae|journal=Journal of Astronomical History & Heritage |volume=13|issue=3|pages= 220–34|url=http://arxiv.org/ftp/arxiv/papers/1010/1010.4610.pdf}}</ref>

=== Cinematică ===
În [[1718]], [[Edmond Halley]] a descoperit [[Mișcare proprie|mișcarea proprie]] a „stelelor fixe” cunoscute până atunci <ref name="Aitken1942" /> după ce a comparat diverse măsurători contemporane astrometrice cu cele date în lucrarea ''Almagest'' a lui [[Ptolemeu]]. S-a observat că stelele luminoase [[Aldebaran]], [[Arcturus]] și Sirius s-au mutat semnificant, ultima având o deplasare de 30 minute de arc (cam cât diametrul [[Lună|Lunii]]) spre sud-est în 1800 de ani.<ref name="Holberg2007-41-42" />

În [[1868]], Sirius a devenit prima stea a cărei viteză a fost măsurată. [[William Huggins]] a examinat spectrul acestei stele și a observat o vizibilă [[deplasare spre roșu]]. El a concluzionat că Sirius se îndepărtează de Sistemul Solar cu aproape 40&nbsp;km/s.<ref name="Daintith1994" /><ref name="Huggins1868" /> Comparat cu valoarea modernă de −7.6&nbsp;km/s,<ref name="SIMBADa" /> acestea au fost exagerate și au avut semnul invers; minusul de la valoare înseamnă că de fapt steaua se apropie de Soare. Totuși, este notabil pentru introducerea studiului [[Viteză radială|vitezei radiale celestiale]].

=== Descoperirea unei perechi ===
[[Fișier:Celestia Sirius.jpg|thumb|right|O imagine simulată reprezentând Sirius A și B folosind [[Celestia]]]]

În 1844, astronomul german [[Friedrich Bessel]] a dedus, datorită fluctuației în mișcarea proprie a stelei, că aceasta are o pereche neobservată.<ref name="Bessel1844" /> Aproape două decenii mai târziu, pe 31 ianuarie 1862, producătorul de telescoape și astronomul american [[Alvan Graham Clark]] a observat pentru prima dată perechea stelei, care este acum cunoscută sub numele de Sirius B, sau simplu „cățelul”.<ref name="Flammarion1877" /> Asta s-a întâmplat în timpul testării telescopului refractor mare cu apertura {{convert|18.5|in|mm|adj=on}} de la [[Dearborn Observatory]], care era cel mai mare telescop de acest tip cu lentile din aceea perioadă, și totodată cel mai mare telescop din [[America]].<ref name=craig/>

Steaua vizibilă este cunoscută acum ca Sirius A. Din [[1894]], au fost observate câteva iregularități aparente în orbita lui Sirius, asta sugerând chiar o a treia stea pereche, dar acest fapt nu a fost confirmat niciodată. Datele care se potrivesc cel mai bine indică o orbită de 6 ani vechime din jurul stelei Sirius A cu o masă de numai 0.06&nbsp;[[masă solară|mase solare]]. Această stea ar putea fi cu cinci sau zece magnitudini mai fadă decât pitica albă Sirius&nbsp;B, lucru care are explica de ce este atât de dificil de observat.<ref name="Benest1995" /> Observații publicate în 2008 au fost incapabile să detecteze vreo a treia stea sau planetă. O „a treia stea” observată în [[anii 1920]] este confirmată acum a fi un obiect din fundal.<ref name="BonnetBidaud2008" />

În [[1915]], [[Walter Sydney Adams]], utilizând un reflector de 1.5&nbsp;m (60 inch) la [[Mount Wilson Observatory]], a observat [[spectru]]l stelei Sirius B și a determinat faptul că aceasta este o stea fadă de culoare albă.<ref name="Adams1915" /> Această descoperire i-a ajutat pe astronomi să concluzioneze că ea era o pitică albă, a doua descoperită.<ref name="Holberg2005" /> Diametrul stelei Sirius A a fost pentru prima dată măsurat de către [[Robert Hanbury Brown]] și [[Richard Q. Twiss]] în [[1959]] la [[Jodrell Bank]] folosind un infractometru de intensitate stelară.<ref name="Hanbury1958" /> În [[2005]], folosind [[telescopul spațial Hubble]], astronomii au determinat faptul că Sirius B are aproape diametrul Pământului, 12,000&nbsp;km, dar cu o masă ce reprezintă 98% din cea a Soarelui.<ref name="Brown2005" /><ref name="McGourty2005" /><ref name="Bond2005" /><ref name="Barstow2005" />

=== Controversa culorii ===
În jurul anului 150 AD, astronomul grec din perioada romană [[Claudius Ptolemeu]] a descris-o pe Sirius ca fiind roșie, la fel și alte cinci stele, [[Betelgeuse]], [[Antares]], [[Aldebaran]], [[Arcturus]] și [[Pollux (stea)|Pollux]], toate având în mod în mod clar o nuanță de roșu sau portocaliu.<ref name="Holberg2007-157" /> Discrepanța a fost prima oară notată de către astronomul [[Thomas Barker]], moșier la [[Lyndon, Rutland|Primăria din Lyndon]] din [[Rutland]], care a pregătit un discurs și a vorbit la o întâlnire a [[Royal Society]] din [[Londra]] în [[1760]].<ref name="Ceragioli1995" /> Existența altor stele cu schimbare în luminozitate a dat crezare ideii că unele își pot schimba și culoarea; [[John Herschel]] a notat asta în [[1839]], posibil influențat dând mărturie pe [[Eta Carinae]] doi ani mai târziu.<ref name="Holberg2007-158" /> [[Thomas Jefferson Jackson See]] a reînviat discuția despre Sirius-ul roșu publicând câteva lucrări în [[1892]], și un rezumat final în [[1926]].<ref name="Holberg2007-161" /> El nu numai că l-a citat pe Ptolemeu, dar de asemenea pe poetul [[Aratus]], oratorul [[Cicero]] și generalul [[Germanicus]] în lucrare, deși recunoscând că niciunul dintre cei citați nu au fost astronomi, ultimii doi pur și simplu punându-i doar pentru că au tradus poemul lui Aratus ''Phaenomena''.<ref name="Holberg2007-162" /> [[Seneca]], de asemenea, a descris steaua Sirius ca fiind mai roșiatică decât planeta [[Marte (planetă)|Marte]].<ref name="Whittet1999" /> Totuși, nu toți observatorii antici au văzut steaua ca fiind roșie. Poetul din secolul I d.Hr. [[Marcus Manilius]] a descris steaua ca fiind de o culoare „albastră ca marea”, astfel cum a făcut și [[Avienus]] în secolul IV.<ref name="Holberg2007-163" /> Sirius este steaua standard pentru culoarea alb în China antică, iar multe consemnări din perioada secolul II î. Hr. - secolul VII d. Hr. descriu steaua ca având o nuanță de alb.<ref name="Jiang1992" /><ref name="Jiang1993" />

În [[1985]], astronomii germani Wolfhard Schlosser și Werner Bergmann au publicat o copie a unui manuscris [[Lombardia|lombardic]] din secolul VIII, care conținea ''De cursu stellarum ratio'' de către Sfântul [[Gregor de Tours]]. Textul [[latină|latin]] a învățat cititorii cum să determine timpul optim pentru rugăciunile de noapte după poziția stelelor, iar Sirius este descrisă pe parcurs ''rubeola''&nbsp;— „roșiatică”. Autorii au propus că aceasta este o evidență în plus că Sirius a fost o gigantă roșie în aceea perioadă.<ref name="Schlosser1985" /> Totuși, alți savanți au menționat că era mai probabil ca Sf. Gregor să se fi referit la Arcturus decât la Sirius.<ref name="McCluskey1987" /><ref name="VanGent1987" />

Posibilitatea ca [[evoluția stelelor]] Sirius A și Sirius B să fie responsabilă pentru această discrepanță a fost respinsă de către astronomi bazându-se pe motivul că nu sunt de ajuns câteva mii de ani și că nu este niciun semn de nebulozitate în sistemul stelar care ar putea demonstra că o astfel de schimbare a avut loc.<ref name="Whittet1999"/> O interacțiune cu o a treia stea, încă nedescoperită, a fost de asemenea propusă pentru a demonstra culoarea roșie.<ref name="Kuchner2000" /> Explicații alternative despre culoarea roșie sunt ori că aceasta este o metaforă poetică pentru averea rea, ori că atunci când se ridica pe cer la stânga privitorului, scânteierea dramatică a stelei provoca impresia că era roșie. Cu ochiul liber, ea apare adesea luminând intermitent cu nuanțe de roșu, alb și albastru lângă orizont.<ref name="Whittet1999" />

== Vizibilitate ==
[[Fișier:Sirius A and B Hubble photo.jpg|thumb|left|Imaginea lui Sirius A și Sirius B făcută de [[Telescopul spațial Hubble]]. Pitica albă poate fi văzut la stânga jos.<ref name="Hubble2005" /> [[Razele de difracţie|Razele de difracție]] și inele concentrice sunt [[Punctul de răspândire a funcției|efecte instrumentale]].]]

Cu o [[magnitudine aparentă]] de -1,46, Sirius este cea mai strălucitoare stea de pe cerul înstelat, aproape de două ori mai luminoasă decât a doua stea după strălucire, [[Canopus]].<ref name="Holberg2007-xi"/> Cu toate acestea ea nu este la fel de strălucitoare ca [[Luna]], [[Venus]] sau [[Jupiter]]. [[Mercur (planetă)|Mercur]] și [[Marte (planetă)|Marte]] sunt, de asemenea, mai luminoase decât Sirius.<ref name="Espenak-Mars" /> Sirius poate fi văzut din aproape fiecare regiune locuită de pe suprafața [[Pământ]]ului, de la [[Orașe nordice|73 de grade mai la nord]] fiind neobservabil. Cu toate acestea, ea nu se ridică foarte sus pe cer când este văzută din unele orașe nordice, ajungând la numai 13° deasupra orizontului când este văzută de la [[Saint Petersburg]].<ref name="Holberg2007-82" /> Sirius, împreună cu Procyon și [[Betelgeuse]], constituie unul din cele trei vârfuri ale triunghiului de iarnă care se observă în [[emisfera nordică]].<ref name="Darling" /> Datorită declinației sale de aproximativ -17°,<ref name="SIMBADa" /> Sirius este o [[stea circumpolară]] de la latitudini sud de 73°. Din [[emisfera sudică]] la începutul lunii [[iulie]], Sirius poate fi văzut atât în seara de după apus, iar dimineața se poate observa înaintea răsăritului Soarelui.<ref name="Stargazers2000" /> Datorită [[precesie]]i (și mișcării ușor corespunzătoare), Sirius se va muta mai la sud. Din anul 9000 Sirius nu va mai fi vizibil în nordul și centrul Europei și în anul 14000 (atunci când [[Vega]] este aproape de Polul Nord) declinația sa va fi -67° și, astfel, va fi circumpolar de-a lungul Africii de Sud și în cea mai mare parte din Australia.

Sirius poate fi observat chiar și pe timp de zi cu [[ochi]]ul liber, în condiții de [[climă]] favorabilă. În mod ideal, cerul ar trebui să fie foarte clar, observarea  fiind de la o [[altitudine]] mare și cu Soarele care apune spre orizont.<ref name="Henshaw1984" /> Condițiile de observare sunt mult mai prielnice în emisfera sudică, ca urmare a declinației sudice a lui Sirius.

Mișcarea orbitală a sistemului binar Sirius aduce cele două stele la o separare unghiulară de minim 3 [[Minută de arc|arcsecunde]] și un maxim de 11 arcsecunde. Când sunt foarte apropiate este dificil să fie observat companionul mult mai luminos al piticii albe, care necesită un telescop cu cel puțin 300&nbsp;mm în diafragmă și condiții excelente de vizibilitate. În 1994 a avut loc un [[periastron]]<ref name="note-Periastron" group="note" /> și perechea a început să se miște aparte, ceea ce face ca ele să fie separate mai ușor de un telescop.<ref name="Mullaney2008" />

La o distanță de 2,6 parseci (8,6 ani-lumină), sistemul Sirius conține două din cele opt [[Lista celor mai apropiate stele|stele din apropierea]] [[Sistemul Solar|Sistemului Solar]]<ref name="Todd2006" /> și este al cincilea cel mai apropiat sistem stelar.<ref name="Todd2006" /> Această proximitate este motivul principal pentru luminozitatea acesteia, ca și cu alte stele apropiate cum ar fi [[Alpha Centauri]] care este în contrast puternic cu supergigante îndepărtate, foarte luminoase ca [[Rigel]], [[Canopus]] sau [[Betelgeuse]].<ref name="RASNZ" /> Cu toate acestea, ea este de aproximativ 25 de ori mai luminoasă decât Soarele.<ref name="Liebert2005" /> Cea mai apropiată stea vecină mare a lui Sirius este Procyon, care se află la o distanță de 1,61 parseci (5,24 al).<ref name="SolStation" /> Nava spațială ''[[Voyager 2]]'', lansată în 1977 pentru a studia cei patru [[Gigant gazos|giganți gazoși]] din Sistemul Solar, este așteptat să treacă de Sirius la 8,6 ani-lumină (1,3 pc) în aproximativ 296.000 ani.<ref name="Angrum2005" />

== Sistem ==
[[Fișier:Sirius A & B X-ray.jpg|thumb|right|221px|Imaginea de pe [[Observatorul de raze X Chandra]] a Sistemului Sirius, unde modelul unui vârf ascuțit este datorită structurii de sprijin pentru răzuirea transmisiei. Sursa luminoasă este Sirius B. Credit: NASA/SAO/CXC.]]
Sirius este un sistem binar format de stele din două pitici albe ce se orbitează reciproc, cu o separare a aproximativ 20 de unități astronomice<ref name="note-Separation" group="note"/> (aproximativ distanța dintre [[Soare]] și [[Uranus]]), precum și o perioadă de revoluție de 50 de ani. Steaua mai luminoasă, [[Sirius A]], este o stea de tip A1V spectral, cu o temperatură la suprafață de aproximativ 9.940 K.<ref name="Adelman2004"/> Însoțitorul său, [[Sirius B]], este o stea care a evoluat deja și a devenit o [[pitică albă]]. În prezent, de 10.000 de ori mai puțin luminoasă în spectrul vizual, Sirius B în trecut mai masivă decât Sirius A.<ref name="Holberg2007-214"/> Vârsta sistemului a fost estimată la 230 milioane de ani. Sistemul emite un nivel de radiații infraroșii mai mare decât s-ar fi așteptat, măsurată prin Observatorul IRAS. Acest lucru poate fi un indiciu de praf în [[sistem]], și este considerat oarecum neobișnuit pentru o [[stea binară]].<ref name="SolStation" /><ref name="Backman1986" /> Imaginile obținute de pe [[Observatorul de raze X Chandra]] îl arată pe Sirius B care este acoperit de partenerul său mai strălucitor, fiind o sursă mai luminoasă de raze X.<ref name="Brosch2008-126" />

=== Sirius A ===
[[Fișier:Sirius A and B artwork.jpg|thumb|right|Imagine artistică a lui Sirius A și Sirius B. Sirius A este cea mai mare dintre cele două stele.]]
Sirius A are o masă de două ori mai mare ca cea a Soarelui.<ref name="Liebert2005"/><ref name="Braganca2003"/> Raza stelei a fost măsurată cu ajutorul unui [[interferometru astronomic]], oferind un diametru unghiular de aproximativ 5,936±0,016&nbsp;[[Secundă de arc|mas]]. [[Rotație stelară|Viteza de rotație proiectată]] este relativ mică 16&nbsp;km/s,<ref name="Royer2002" /> care nu produce nici o [[aplatizare]] semnificativă a discului său.<ref name="Kervella2003" /> Acest lucru este în contradicție cu caracteristicile stelei de aceeași mărime [[Vega]], care se rotește mult mai rapid 274&nbsp;km/s și se umflă vizibil în jurul ecuatorului.<ref name="Aufdenberg2006" /> Pe suprafața lui Sirius A a fost detectat un [[câmp magnetic]] slab.<ref name=petit2011/>

Modele stelare sugerează că steaua s-a format în timpul prăbușirii unui [[nor molecular]] și că, după {{Nowrap|10 milioane}} de ani, generarea de energie internă a fost obținută în întregime din reacții nucleare. Nucleul a devenit [[Zonă convectivă|convectiv]] și utilizează [[ciclul CNO]] pentru generarea energiei.<ref name="Kervella2003"/>  Se prezice că Sirius A va epuiza complet rezervele de hidrogen din centrul său într-un miliard (10<sup>9</sup>) de ani de la formarea sa. La acest moment el va deveni o [[gigantă roșie]], apoi se va transforma într-o pitică albă.

Sirius A este clasificată ca [[stea Am]], deoarece spectrul arată o adâncă [[Linie spectrală|linie de absorbție]] metalică,<ref name=auriere2010/> indicând sporirea elementelor mai grele decât heliul, cum ar fi fierul.<ref name="SolStation" /><ref name="Kervella2003"/> Când se compară cu Soarele, proporția de fier în atmosfera lui Sirius A relativ hidrogenului pe care-l dă <math>\begin{smallmatrix}[\frac{Fe}{H}]=0.5\end{smallmatrix}</math>,<ref name="Qiu2001" /> care este echivalentă cu 10<sup>0,5</sup>, ceea ce înseamnă că are 316% din proporția de fier din atmosfera Soarelui. Conținutul ridicat la suprafața sa de elemente metalice este puțin probabil să fie cel adevărat al  întregii stele, mai degrabă metalele din fier și cel grele au levitat radiativ spre suprafață.<ref name="Kervella2003"/>

=== Sirius B ===
[[Fișier:Orbit Sirius B arcsec.png|thumb|right|Orbita lui Sirius B în jurul lui Sirius A așa cum se vede de pe Pământ (elipsă înclinată). Elipsă orizontală largă prezintă forma adevărată a orbitei (cu o orientare arbitrară) cum s-ar părea dacă este privită direct.]]
Cu o masă aproape egală cu cea a Soarelui, Sirius B este una dintre cele mai masive [[Pitică albă|pitici albe]] cunoscute (0,98 [[Masă solară|mase solare]]<ref name="Leicester2005"/>); aceasta este aproape dublă față de media de 0,5–0,6 [[masă solară]]. Iar această masă este concentrată într-un volum aproximativ egal cu cel al Pământului.<ref name="Leicester2005"/> Temperatura curentă de la suprafață este de 25.200&nbsp;K.<ref name="Liebert2005"/> Cu toate acestea, pentru că nu există nici o sursă internă de căldură, Sirius B va răci în mod constant căldura rămasă, care este radiată în spațiu, o perioadă mai mare de două miliarde de ani.<ref name="Imamura1995"/>

O pitică albă se formează numai după ce steaua a evoluat de la secvența principală și apoi a trecut a fost o gigantă roșie. Acest lucru a avut loc atunci când Sirius B a avut mai puțin de jumătate din vârsta sa actuală, în urmă cu aproximativ 120 de milioane de ani. Steaua originală a avut o valoare estimată de 5 mase solare<ref name="Liebert2005"/> și a fost o [[Clasificarea stelelor#Tabel Clasificarea spectrală Harvard|stea de clasa B]] (aproximativ B4-5)<ref name="Siess2000"/><ref name="Palla2005"/> când aceasta era încă pe secvența principală. În timp ce a trecut prin faza de gigant roșu, Sirius B posibil a îmbogățit [[metalicitate]]a companionului său.

Această stea este compusă în principal dintr-un amestec de [[carbon]] și [[oxigen]], care a fost generat de fuziunea heliului în steaua progenitoare.<ref name="Liebert2005"/> Aceasta este acoperită de niște elemente mai ușoare, cu materiale repartizate după masă datorită gravitației ridicate a suprafeței.<ref name="Koester1990"/> Datorită atmosferei exterioare a lui Sirius B este acum aproape din hidrogen pur, elementul cu cea mai mică masă, și niciun alt element nu este observat în spectrul său.<ref name="Holberg2004"/>

=== Roiul stelar Sirius ===
În 1909, [[Ejnar Hertzsprung]] a fost primul care a sugerat că Sirius ar fi fost un membru al [[Curentul de stele din Ursa Mare|Grupului Mișcător Ursa Mare]], în baza observațiilor sale asupra mișcărilor sistemului pe cer. Grupul Ursa Mare este un set din 220 de stele care au o mișcare proprie comună prin spațiu și au fost formate o dată ca membri ai unui [[roi deschis]], care de atunci au devenit despărțiți gravitațional.<ref name="Frommert2003" /> Cu toate acestea, analizele din 2003 și 2005 au constatat că apartenența lui Sirius la grup este discutabilă: Grupul Ursa Mare are o vârstă de aproximativ 500±100&nbsp;milioane de ani, în timp ce Sirius, ce are o [[metalicitate]] similară cu cea a Soarelui, are o vârstă care este doar jumătate din aceasta, ceea ce-l face prea tânăr ca să facă parte din grup.<ref name="Liebert2005" /><ref name="King2003" /><ref name="Croswell2005" /> În afară de asta, Sirius poate fi un membru din propusul Super-roi Sirius, împreună cu alte stele împrăștiate, cum ar fi [[Beta Aurigae]], [[Alpha Coronae Borealis]], [[Beta Crateris]], [[Beta Eridani]] și [[Beta Serpentis]].<ref name="Eggen1992" /> Acesta este unul din cele trei grupuri mari situate în limitele a 500 ani-lumină (150 pc) de la Soare. Celelalte două sunt [[Hiade]] și [[Pleiadele]], fiecare dintre aceste grupuri fiind formate din sute de stele.<ref name="Olano2001" />

==Triunghiul de Iarnă==
[[Fișier:Hubble heic0206j.jpg|220px|thumb|right|[[Triunghiul de Iarnă]]: stânga sus: [[Procyon]], dreapta sus: [[Betelgeuse]], jos: Sirius.]]
Sirius constituie unul din vârfurile [[asterism]]ului [[Triunghiul de Iarnă|Triunghiului de Iarnă]], celelalte vârfuri fiind reprezentate de [[Betelgeuse]] și, respectiv, de [[Procyon]].

== Etimologie și semnificații culturale ==
{{Vezi și|Hexagonul de Iarnă}}

Cel mai comun nume propriu utilizat pentru această stea provine din [[Limba latină|latinescul]] ''Sīrius'', din cuvântul [[Limba greacă veche|grecesc]] ''Σείριος'' (''Seirios'', „luminos” sau „extravagant”),<ref name="Liddell1980" /> deși este posibil ca și cuvântul grec în sine să fi fost importat de altundeva înainte de perioada arhaică grecească,<ref name="Holberg2007-15-16" /> unii sugerând o legătură cu zeitatea egipteană [[Osiris]].<ref name="Brosch2008-21" /> Prima utilizare a numelui a fost înregistrată undeva în secolul al VII-lea înainte de Hristos, în lucrarea poetică a lui [[Hesiod]], ''[[Munci și zile]]''<ref name="Holberg2007-15-16" />. Sirius are de asemenea mai mult de 50 de alte denumiri și nume atașate.<ref name="Holberg2007-xi" /> În eseul lui [[Geoffrey Chaucer]], [[Treatise on the Astrolabe]], acesta îi atribuie numele de ''Alhabor'', descriind-o ca un cap de câine. Acest nume este folosit pe larg în [[astrolab]]ii medievali din Europa de Vest.<ref name=gingerich>{{cite doi|10.1111/j.1749-6632.1987.tb37197.x}}</ref> În [[sanscrită]] este cunoscută ca ''Mrgavyadha'' „vânătorul de cerb”, sau ''Lubdhaka'' „vânătorul”. Ca Mrgavyadha, steaua reprezintă [[Rudra]] ([[Shiva]]).<ref name="Kak" /><ref name="Magee1995" /> Steaua este menționată și ca ''Makarajyoti'' în [[Malayalam]] și mari semnificații religioase pentru centrul de pelerini [[Sabarimala]].<ref name="Makarajyothi2011">{{cite news | title= Makarajyothi is a star: senior Thantri | publisher=The Hindu | date=2011-01-24 | url=http://www.thehindu.com/news/cities/Kochi/makarajyothi-is-a-star-senior-thantri/article1118935.ece | accessdate=2014-01-09 }}</ref> În [[Scandinavia]], steaua a fost cunoscută ca ''Lokabrenna'' („ars de Loki” sau „torța lui Loki”).<ref name=rydberg1889/> În [[Astrologie|astrologia]] din [[Evul Mediu]], Sirius era considerată o stea fixă Beheniană,<ref name="Tyson1993" /> asociată cu [[beril]]ul și [[ienupăr]]ul. Simbolul său astrologic [[File:Sirius - Agrippa.png]] a fost listat de către [[Heinrich Cornelius Agrippa]].<ref name="Agrippa1533" />

Multe culturi au semnificații speciale istoric legate de Sirius, în mod particular în relați cu câinii. Într-adevăr, ea este adesea numită colocvial „Steaua câinelui” (numită popular ''[[Zorilă|Zorilă]]'') fiind cea mai luminoasă stea din [[Canis Major]], constelația „[[Câinele Mare|Câinelui Mare]]”. Clasic, a fost cunoscută și sub porecla de ''Câinele lui [[Orion (mitologie)|Orion]]''. Grecii antici credeau că emanațiile lui Sirius puteau afecta negativ câinii, făcându-i se se poarte anormal în timpul „Zilelor câinelui”, cele mai calde zile din [[vară]]. Romanii numeau aceste zile ''dies caniculares'', și steaua Sirius era denumită Canicula, „Câinele Mic”. Se credea că gâfâiala unui câine în apă fierbinte aducea riscul desicării și al bolilor. În cazuri extreme, un câine care spumega era suspect de [[rabie]], care, în cazul unei eventuale mușcături, poate omorî un om.<ref name="Holberg2007-20"/> În [[Iliada]], [[Homer]] descrie asaltul lui [[Ahile]] asupra [[Troia|Troiei]] în aceste cuvinte:
{{Div col|2}}
{{quote|<poem>
Sirius rises late in the dark, liquid sky
On summer nights, star of stars,
Orion's Dog they call it, brightest
Of all, but an evil portent, bringing heat
And fevers to suffering humanity.<ref name="Homer" /></poem>}} 
{{citat|<poem>
Sirius se ridică târziu pe cerul întunec
Regină printre stelele nopților de vară,
Numită Câine al lui Orion, strălucitoarea
E semn nefast ce-aduce febra-ncinsă
Adaos pentru suferința omenirii.<ref name=ariela>[http://ariela.xname.ro/sirius-cea-mai-stralucitoare-stea-2/ {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20160305033555/http://ariela.xname.ro/sirius-cea-mai-stralucitoare-stea-2/ |date=2016-03-05 }} Versiunea în română pentru citatul din [[Iliada]] despre steaua Sirius</ref></poem>}}
{{Div col end}}

În mitologia iraniană, în special cea persană și în [[zoroastrism]], religie antică din [[Persia]], Sirius era cunoscută ca ''[[Tishtrya]]'' și considerat o divinitate. Pe lângă pasajele din textele sacre ale [[Avesta|Alvestei]], cuvântul avestan ''Tishtrya'' urmat de versiunea ''Tir'' în [[persana mijlocie]] și [[persana nouă]] este cunoscut de asemenea în literatura persană ca [[Shahnameh]] de [[Ferdowsi]]. Datorită conceptului de [[yazatas]], puterile care sunt „vrednice de închinare”, Tishtrya este o divinitate a ploii și fertilității și un adversar al [[apaosha]], demonul secetei. În această luptă, Tishtrya este minunat descrisă ca un cal alb.<ref>{{cite book
|author=Doostkhah, Jalil
|title=Avesta. Kohantarin Sorōdhāye Irāniān|year=1996
|publisher=Morvarid Publications
|location=Tehran|isbn=964-6026-17-6
}}</ref><ref>{{cite book
|author=West, E. W.
|title=Pahlavi Texts|year=1895-1910
|publisher=Routledge Curzon, 2004
|isbn=0-7007-1544-4
}}</ref><ref>{{cite book
|author=Razi, Hashem
|title=Encyclopaedia of Ancient Iran
|year=2002|publisher=Sokhan Publications
|location=Tehran|isbn=964-372-027-6}}</ref><ref>{{cite book
|author=Ferdowsi, A.
|title=Shahnameh e Ferdowsi
|publisher=Bank Melli Iran Publications, 2003
|isbn=964-93135-3-2}}</ref>

În [[astronomia chineză]] Sirius este cunoscut ca steaua „lupului ceresc” ([[Limba chineză|chineză]] și [[Limba japoneză|japoneză]] 天狼; [[Pinyin|chineza romanizată]]: Tiānláng; [[Rōmaji|japoneza romanizată]]: Tenrō;<ref name="Holberg2007-22" /> în [[Dongjing]] (井宿). Cu mult mai îndepărtate, multe popoare din populația indigenă a Americii de Nord de asemenea îl asociază pe Sirius cu caninii; [[Seri]] și [[Tohono O'odham]] din sud-vest asociază steaua cu un câine care urmează o oaie de munte, în timp ce [[Picioare negre]] o numesc „Față de câine”. [[Cherokee]] o cuplează pe Sirius cu Antares ca un câine gardian a stelelor din toate colțurile „Căii Sufletelor”. [[Pawnee]] din Nebraska au avut mai multe asociații; Triblul Lup (Skidi) îl știau ca „Steaua Lup”, în timp ce alte ramuri îl cunoșteau ca „Steaua Coiot”. Mai la nord, [[inuiți]]i din Alaska din [[Strâmtoarea Bering]] îl numest „Câinele Lună”.<ref name="Holberg2007-23" />

Mai multe culturi asociază steaua, de asemenea, cu un arc și săgeți. Chinezii antici l-au vizualizat ca un arc mare și săgeată de pe cerul sudic, format din constelațiile [[Pupa (constelație)|Pupa]] și [[Câinele Mare]]. În acestea, vârful săgeții este îndreptat către lupul Sirius. O asociere similară este descrisă la [[Complexul Dendera|Templul lui Hathor]] din [[Dendera]], unde zeița [[Satis]] a atras săgeată la [[Hathor]] (Sirius). Cunoscut ca „Tir”, steaua a fost ilustrată ca fiind însăși săgeata în cultura persană târzie.<ref name="Holberg2007-24" />

Sirius este menționat în ''Surah'', ''An-Najm'' („Steaua”), din [[Coran]], unde el are denumirea de الشِّعْرَى (transliterație: ''aš-ši‘rā'' sau ''aș-șira''; liderul).<ref name="Staff2007" /> Versul este: „وأنَّهُ هُوَ رَبُّ الشِّعْرَى”, „Că El este Domnul Sirius (Puternica Stea).” (An-Najm:49)<ref name="Quran" /> [[Ibn Kathir]] a declarat în comentariul său „[[Ibn 'Abbas]], Mujahid, [[Qatada]] și Ibn Zayd au spus despre Ash-Shi`ra că la această stea strălucitoare, denumită Mirzam Al-Jawza' (Sirius), se închină un grup de arabi.”<ref name="tom1977" /> Denumirea alternatică ''Aschere'', utilizată de [[Johann Bayer]], este derivată din aceasta.<ref name="Allen1899"/>

În [[teosofie]] se crede că ''Șapte Stele din [[Pleiadele]]'' transmit [[energie spirituală]] la cele [[Șapte Raze]] din ''Logosul Galactic din Ursa Mare'', apoi la Sirius. De acolo este trimisă prin [[Soare]] către zeul [[Pământ]]ului ([[Sanat Kumara]]) și în final prin șapte [[Maeștri ai Înțelepciunii Antice]] către [[rasă umană]].<ref name="Baker1977" />

=== Dogon ===
{{Vezi și|Nommo}}

[[Dogon]]i sunt un [[grup etnic]] din [[Mali]], [[Africa de Vest]], au cunoștințe tradiționale astronomice despre Sirius, care în mod normal ar fi considerate imposibile fără utilizarea de telescoape. Potrivit cărților lui [[Marcel Griaule]] ''Conversations with Ogotemmêli'' (''Conversații cu Ogotemmêli'') și ''The Pale Fox'' (''Vulpea Palidă'') ei știau despre perioada orbitală de cincizeci de ani a lui Sirius și de însoțitorul său înainte de astronomii occidentali. Ei de asemenea se referă la a treia stea care-l însoțește pe Sirius A și B. Cartea lui [[Robert K. G. Temple|Robert Temple]] din 1976 ''[[Misterul Sirius]]'' (''The Sirius Mystery''), spune despre cunoștințele acestora în privința celor patru [[sateliți galileeni]] ai lui [[Jupiter]] și [[inelele lui Saturn]]. Acest lucru a fost subiectul unor controverse și speculații. Conform articolului din ''[[Skeptical Inquirer]]'' publicat în 1978, este posibil rezultatul contaminării culturale.<ref name="Ridpath1978" /> Unii au sugerat că contaminatorii au fost [[etnograf]]ii înșiși.<ref name="Ortiz"/><ref name="Coppens"/> Alții văd această explicație ca fiind prea simplistă.<ref name="Apter1999" />
[[Fișier:Five Pointed Star Lined.svg|thumb|upright|''Yoonir'', simbolul Universului în [[religia Serer]].<ref name="Gravrand">[[Henry Gravrand|Gravrand, Henry]], "La civilisation [[Serer|sereer]] : ''Pangool''", vol. 2, Les Nouvelles Editions [[Africa|Africaines]] du [[Senegal]], (1990) pp 20-21, 149-155, ISBN 2-7236-1055-1</ref><ref name="Museum of Civilization">Clémentine Faïk-Nzuji Madiya, Canadian Museum of Civilization, Canadian Centre for Folk Culture Studies, International Centre for African Language, Literature and Tradition (Louvain, Belgium). ISBN 0-660-15965-1. pp 5, 27, 115</ref>]]

=== Religia Serer ===
{{Articol principal|Religia Serer|Saltigue}}
În [[Religia Serer|religia]] [[Serer|poporului Serer]] din [[Senegal]], [[Gambia]] și [[Mauritania]], Sirius este denumit ''Yoonir'' în [[limba Serer]] (și mulți vorbitori ai [[Limbile Cangin|limbii Cangin]], care sunt toți etnic Sereri). Steaua Sirius este una dintre cele mai importante și una dintre cele mai sacre stele din simbolismul și [[Religia Serer#Cosmologie|cosmologia religiei Serer]]. Marii preoți și preotese Serere, ([[Saltigue]], ereditar „preoții ploii”<ref>Galvan, Dennis Charles, "The State Must be our Master of Fire : How Peasants Craft Culturally Sustainable Development in Senegal" (''„Statul trebuie să fie al nostru stăpân al focului: Cum realizează țăranii din Senegal o dezvoltare culturală durabilă”''), Berkeley, University of California Press, (2004), pp 86-135, ISBN 978-0-520-23591-5.</ref>) îl schițează pe ''Yoonir'' cu scopul de a prognoza ploile și permite agricultorilor Serer să înceapă plantarea semințelor. În cosmologia religiei Serer, el este simbolul universului.<ref name="Gravrand"/><ref name=" Museum of Civilization "/>

=== Moștenirea modernă ===
{{Vezi și|Sirius în ficțiune}}
<!--
 Dacă celelate legături definitorii nu pot identificate către
 stea, celelate utilizări a cuvântului
 Sirius ar trebui să fie adăugate la pagina de dezambiguizare.
-->
<!-- I. Cultura populară. -->
Sirius este un [[Sirius în ficțiune|subiect]] frecvent utilizat în [[Literatură științifico-fantastică|literatura științifico-fantastică]] și este legat de [[Cultură populară|cultura populară]],<ref name="AsimovAnalog1993" /> fiind de asemenea un subiect de poezie.<ref name="Brosch2008-33" /> [[Dante]] și [[John Milton]] au făcut referire la stea, în timp ce poemul lui [[Tennyson]] ''The Princess'' (în [[Limba română|română]] ''Prințesa'') descrie minunat [[Scintilație (astronomie)|scintilația]] stelei:
{{quote|<poem>..the fiery Sirius alters hue
And bickers into red and emerald.<ref>[http://penelope.uchicago.edu/Thayer/E/Gazetteer/Topics/astronomy/_Texts/secondary/ALLSTA/Canis_Major*.html LacusCurtius • Allen's Star Names — Canis Major<!-- Bot generated title -->]</ref></poem>}}

Sirius este pe stema [[Universitatea Macquarie|Universității Macquarie]] și este numele revistei absolvenților săi.<ref name="Macquarie2007" /> Denumirea companiei nord-americane de [[radio prin satelit]], Satellite CD Radio, Inc., a fost schimbată în [[Sirius Satellite Radio]] în noiembrie 1999, fiind numită după „cea mai luminoasă stea de pe cerul nocturn”.<ref name="SiriusSatelliteRadio" /> Compozitorul [[Karlheinz Stockhausen]] a afirmat în mai multe rânduri că a venit de pe o planetă din sistemul Sirius.<ref name="McEnery2001" /><ref name="Guardian2005" /> Astronomul Noah Brosch a speculat că numele personajului [[Sirius Black]] din povestirile [[Harry Potter]], care avea o capacitate unică de a se transforma într-un câine negru, ar fi fost inspirat de „Sirius B”.<ref name="Brosch2008-33"/> În seriile BBC ''Doctor Who'', Doctorul dezvăluie că steaua este formată de fapt din două mai mici.

<!-- II. Vehicule -->
Sirius este una din cele 27 de stele de pe [[drapelul Braziliei]], care reprezintă statul [[Mato Grosso]].<ref name="Araujo2009"/>

Șapte nave din [[Marina Regală Britanică|Marina Regală]] a Marii Britanii au fost denumite {{HMS|Sirius}} începând cu secolul al XVIII-lea, [[HMS Sirius (1786)|primul]] fiind un [[vas amiral]] din [[Prima Flotă]] ce a plecat către Australia în 1788.<ref name="Henderson1988" /> [[Marina Regală Australiană]] a numit ulterior o navă {{HMAS|Sirius|O 266|6}} în onoarea vasului amiral.<ref name="RAN" /> Printre navele americane se numără {{USNS|Sirius|T-AFS-8|6}} precum și un model de monoplan [[Lockheed Model 8 Sirius|Lockheed Sirius]], primul fiind pilotat de [[Charles Lindbergh]].<ref name="VanDerLinden2000" /> Denumirea a fost, de asemenea, adoptată de [[Mitsubishi Motors]] pentru [[motorul Mitsubishi Sirius]] în 1980.<ref name="Mitsubishi2007" />

==Note==
{{listănote|group="note"|refs=
<ref name="note-Astrometry" group="note">Datele astrometrice, reflectate de SIMBAD din catalogul [[Hipparcos]], se referă la centrul de masă al sistemului Sirius. Vezi §2,3,4, ''{{En icon}}[http://www.rssd.esa.int/SA/HIPPARCOS/docs/vol1_all.pdf Volume 1, Catalogurile Hipparcos și Tycho]'', Agenția Spațială Europeană, 1997 și  {{En icon}}[http://vizier.u-strasbg.fr/viz-bin/VizieR-S?HIP%2032349 intrarea pentru Sirius] în catalogul Hipparcos ([[Centre de Données astronomiques de Strasbourg|CDS]] ID {{En icon}}[http://vizier.u-strasbg.fr/viz-bin/Cat?I/239 I/239].)</ref>

<ref name="note-Luminosity" group="note">[[Luminozitate|Luminozitatea bolometrică]] a lui Sirius B este calculată conform formulei L=4πR<sup>2</sup>σT<sub>eff</sub><sup>4</sup>. (Acesta se simplifică la Ls=(Rs)^2*(Ts)^4, unde Ls, Rs și Ts sunt Luminozitatea, Raza și Temperatura toate în raport cu valorile solare) Vezi: {{cite book
 | first=Roger John | last=Tayler | year=1994
 | title=The Stars: Their Structure and Evolution
 | publisher=Cambridge University Press
 | page=16 | isbn=0-521-45885-4 }}</ref>

<ref name="note-Magnitude" group="note">Pentru magnitudinea aparentă ''m'' și paralaxa ''π'', magnitudinea absolută ''M<sub>v</sub>'' a lui Sirius A este calculată conform formulei:
:<math>\begin{smallmatrix}M_v\ =\ m + 5 (\log_{10} {\pi} + 1)\ =\ -1.47 + 5 (\log_{10}{0.37921} + 1)\ =\ 1.42\end{smallmatrix}</math>
Vezi: {{cite book
 | first=Roger John | last=Tayler | year=1994
 | title=The Stars: Their Structure and Evolution
 | publisher=Cambridge University Press
 | page=16 | isbn=0-521-45885-4 }}</ref>

<ref name="note-Periastron" group="note">Doi ani orbitali întregi de 50,09 conform epocii periastron de 1894,13 dă o dată de 1994,31.</ref>

<ref name="note-Separation" group="note">1&nbsp;an&nbsp;lumină&nbsp;=&nbsp;63.241&nbsp;UA; axa semi-majoră =&nbsp;distanța × tan(unghiul subîntins) =&nbsp;8,6 × 63.241 × tan(7,56″) =&nbsp;19,9&nbsp;U.A., aproximativ</ref>
}}

== Note ==
{{listănote|colwidth=30em|refs=
<ref name="Hoffleit1991">{{cite web | url=http://vizier.u-strasbg.fr/viz-bin/VizieR-S?HR%202491 | title=Entry for HR 2491 | work=Bright Star Catalogue, 5th Revised Ed. (Preliminary Version)'' | author=Hoffleit, D.; Warren, Jr., W. H. | year=1991 | publisher=[[Centre de Données astronomiques de Strasbourg|CDS]] }} ID [http://vizier.u-strasbg.fr/viz-bin/Cat?V/50 V/50].</ref>

<ref name="Adelman2004">{{cite conference | first=Saul J. | last=Adelman | title=The Physical Properties of normal A stars | booktitle=Proceedings of the International Astronomical Union | pages=1–11 | publisher=Cambridge University Press | date=July 8–13, 2004 | location=Poprad, Slovakia | bibcode=2004IAUS..224....1A }}</ref>

<ref name="Holberg1998">{{cite journal | last=Holberg | first=J. B. | coauthors=Barstow, M. A.; Bruhweiler, F. C.; Cruise, A. M.; Penny, A. J. | title=Sirius B: A New, More Accurate View | journal=The Astrophysical Journal | year=1998 | volume=497 | issue=2 | pages=935–942  | doi=10.1086/305489 | bibcode=1998ApJ...497..935H | ref=harv }}</ref>

<ref name="Allen1899">{{cite book | first=Richard Allen | last=Hinckley | url=http://books.google.com/?id=5xQuAAAAIAAJ | title=Star-names and Their Meanings | publisher=G. E. Stechert | location=New York | year=1899 | pages=117–25}}</ref>

<ref name="Aitken1942">{{cite journal | last=Aitken | first=R. G. | year=1942 | title=Edmund Halley and Stellar Proper Motions | journal=Astronomical Society of the Pacific Leaflets | volume=4 | pages=103–112 | bibcode=1942ASPL....4..103A | ref=harv }}</ref>

<ref name="Holberg2007-4-5">{{harvard citation|Holberg|2007|loc=pp. 4–5}}</ref>

<ref name="Daintith1994">{{cite book | year=1994 | first=John | last=Daintith | coauthors=Mitchell, Sarah; Tootill, Elizabeth; Gjertsen, D. | title=Biographical Encyclopedia of Scientists | page=442 | publisher=CRC Press | isbn=0-7503-0287-9 }}</ref>

<ref name="Holberg2007-19">{{harvard citation|Holberg|2007|loc=p. 19}}</ref>

<ref name="Bessel1844">{{cite journal | bibcode=1844MNRAS...6..136. | title=On the Variations of the Proper Motions of ''Procyon'' and ''Sirius'' | author=Bessel, F. W.; communicated by Herschel, J. F. W. | journal=Monthly Notices of the Royal Astronomical Society | volume=6 | month=December | year=1844 | pages=136–141 | ref=harv }}</ref>

<ref name="Holberg2007-20">{{harvard citation|Holberg|2007|loc=p. 20}}</ref>

<ref name="Flammarion1877">{{cite journal | bibcode=1877AReg...15..186F | title=The Companion of Sirius | author=Flammarion, Camille | journal=The Astronomical Register | volume=15 | issue=176 | month=August | year=1877 | pages=186–189 | ref=harv }}</ref>

<ref name="Holberg2007-16-17">{{harvard citation|Holberg|2007|loc=pp. 16–17}}</ref>

<ref name="Benest1995">{{cite journal | author=Benest, D.; Duvent, J. L. | title=Is Sirius a triple star? | journal=Astronomy and Astrophysics | year=1995 | month=July | volume=299 | pages=621–628 | bibcode=1995A&A...299..621B | ref=harv | last2=Duvent }} – For the instability of an orbit around Sirius B, see §3.2.</ref>

<ref name="Holberg2007-25">{{harvard citation|Holberg|2007|loc=p. 25}}</ref>

<ref name="BonnetBidaud2008">{{cite journal | author=Bonnet-Bidaud, J. M.; Pantin, E. | title=ADONIS high contrast infrared imaging of Sirius-B | journal=Astronomy and Astrophysics | volume=489 | issue=2 | pages=651–655 | year=2008 | month=October | doi=10.1051/0004-6361:20078937 | arxiv=0809.4871 | ref = harv | bibcode=2008A&A...489..651B}}</ref>

<ref name="Holberg2007-32">{{harvard citation|Holberg|2007|loc=p. 32}}</ref>

<ref name="Adams1915">{{cite journal | bibcode=1915PASP...27..236A | title=The Spectrum of the Companion of Sirius | first=W. S. | last=Adams | journal=Publications of the Astronomical Society of the Pacific | volume=27 |issue=161 | month=December |year=1915 | pages=236–237 | doi=10.1086/122440 | ref=harv }}</ref>

<ref name="Holberg2007-25-26">{{harvard citation|Holberg|2007|loc=pp. 25–26}}</ref>

<ref name="Holberg2005">{{cite journal | last=Holberg | first=J. B. | title=How Degenerate Stars Came to be Known as White Dwarfs | journal=Bulletin of the American Astronomical Society | year=2005 | volume=37 | issue=2 | page=1503 | bibcode=2005AAS...20720501H | ref=harv }}</ref>
<ref name="Holberg2007-26">{{harvard citation|Holberg|2007|loc=p. 26}}</ref>
<ref name="Hanbury1958">{{cite journal | author=Brown, R. Hanbury; Twiss, R. Q. | title=Interferometry of the Intensity Fluctuations in Light. IV. A Test of an Intensity Interferometer on Sirius A | journal=Proceedings of the Royal Society of London | year=1958 | volume=248 | issue=1253 | pages=222–237 | bibcode=1958RSPSA.248..222B | doi=10.1098/rspa.1958.0240 | ref=harv }}</ref>

<ref name="Holberg2007-41-42">{{harvard citation|Holberg|2007|loc=pp.41–42}}</ref>

<ref name="Brown2005">{{cite web | author=Brown, Dwayne; Weaver, Donna | date=2005-12-13 |url=http://hubblesite.org/newscenter/archive/releases/2005/36/text/ | title=Astronomers Use Hubble to "Weigh" Dog Star's Companion | publisher=NASA | accessdate=2007-10-13 }}</ref>

<ref name="Bond2005">{{cite news | first=Peter | last=Bond | title=Astronomers Use Hubble to 'Weigh' Dog Star's Companion | publisher=Royal Astronomical Society | date=2005-12-14 | url=http://www.ras.org.uk/index.php?option=com_content&task=view&id=897&Itemid=2 | accessdate=2006-08-04 | archiveurl=https://web.archive.org/web/20110716073800/http://www.ras.org.uk/index.php?option=com_content&task=view&id=897&Itemid=2 | archivedate=2011-07-16 | dead-url=no }}</ref>

<ref name="Barstow2005">{{cite journal | author=Barstow, M. A.; Bond, Howard E.; Holberg, J. B.; Burleigh, M. R.; Hubeny, I.; Koester, D. | title=Hubble Space Telescope spectroscopy of the Balmer lines in Sirius B | journal=Monthly Notices of the Royal Astronomical Society | year=2005 | volume=362 | issue=4 | pages=1134–1142 | bibcode=2005MNRAS.362.1134B | doi=10.1111/j.1365-2966.2005.09359.x | ref=harv |arxiv = astro-ph/0506600 }}</ref>

<ref name="Holberg2007-157">{{harvard citation|Holberg|2007|loc=p. 157}}</ref>

<ref name="Ceragioli1995">{{cite journal | last=Ceragioli | first=R. C. | title=The Debate Concerning 'Red' Sirius | journal=Journal for the History of Astronomy | year=1995 | volume=26 | issue=3 | pages=187–226 | bibcode=1995JHA....26..187C | ref=harv }}</ref>

<ref name="Huggins1868">{{cite journal | last=Huggins | first=W. | title=Further observations on the spectra of some of the stars and nebulae, with an attempt to determine therefrom whether these bodies are moving towards or from the Earth, also observations on the spectra of the Sun and of Comet&nbsp;II | journal=Philosophical Transactions of the Royal Society of London | year=1868 | volume=158 | issue=0 | pages=529–564 | doi=10.1098/rstl.1868.0022 | ref=harv }}</ref>

<ref name="Holberg2007-158">{{harvard citation|Holberg|2007|loc=p. 158}}</ref>

<ref name="Holberg2007-161">{{harvard citation|Holberg|2007|loc=p. 161}}</ref>

<ref name="Espenak-Mars">{{cite web | last=Espenak | first=Fred | url=http://sunearth.gsfc.nasa.gov/eclipse/TYPE/mars2.html | title=Mars Ephemeris | work=Twelve Year Planetary Ephemeris: 1995–2006, NASA Reference Publication 1349 | archiveurl=https://archive.is/20120729023506/http://eclipse.gsfc.nasa.gov/TYPE/mars2.html | archivedate=2012-07-29 | accessdate=2013-01-31 | dead-url=yes }}</ref>

<ref name="Holberg2007-162">{{harvard citation|Holberg|2007|loc=p. 162}}</ref>

<ref name="Angrum2005">{{cite web | last=Angrum | first=Andrea | date=2005-08-25 | url =http://voyager.jpl.nasa.gov/mission/interstellar.html | title=Interstellar Mission | publisher=NASA/JPL | accessdate=2007-05-07 }}</ref>

<ref name="Holberg2007-163">{{harvard citation|Holberg|2007|loc=p. 163}}</ref>

<ref name="Backman1986">{{cite conference | first=D. E. | last=Backman | co-authors=Gillett, F. C.; Low, F. J. | title=IRAS observations of nearby main sequence stars and modeling of excess infrared emission | booktitle=Proceedings, 6th Topical Meetings and Workshop on Cosmic Dust and Space Debris | publisher=COSPAR and IAF | date=June 30 – 11 iulie 1986 | location=Toulouse, France | bibcode=1986AdSpR...6...43B | id=ISSN 0273-1177 }}</ref>

<ref name="Kumar2002">{{cite book | first=Nagendra Kumar | last=Singh | year=2002 | title=Encyclopaedia of Hinduism, A Continuing Series | page=794 | publisher=Anmol Publications PVT. LTD | isbn=81-7488-168-9 }}</ref>

<ref name="Aufdenberg2006">{{cite journal | last=Aufdenberg | first=J.P. | coauthors=Ridgway, S.T. ''et al.'' | title=First results from the CHARA Array: VII. Long-Baseline Interferometric Measurements of Vega Consistent with a Pole-On, Rapidly Rotating Star? | journal=Astrophysical Journal | year=2006 | volume=645 | issue=1 | pages=664–675 | url=http://www.chara.gsu.edu/CHARA/Papers/Paper6.pdf | format=PDF | accessdate=2007-11-09 | doi=10.1086/504149 | ref=harv | bibcode=2006ApJ...645..664A|arxiv = astro-ph/0603327 }}</ref>

<ref name="Jiang1992">{{cite journal | author=江晓原 | year=1992 | title=中国古籍中天狼星颜色之记载 | journal=Ť�文学报 | volume=33 | issue=4 | language=Chinese | ref=harv }}</ref>

<ref name="Agrippa1533">{{cite book | first=Heinrich Cornelius | last=Agrippa | year=1533 | title=De Occulta Philosophia | isbn=90-04-09421-0 }}</ref>

<ref name="Liebert2005">{{cite journal | first=J. | last=Liebert | coauthors=Young, P. A.; Arnett, D.; Holberg, J. B.; Williams, K. A. | title=The Age and Progenitor Mass of Sirius B | journal=The Astrophysical Journal | year=2005 | volume=630 | issue=1 | pages=L69–L72 | bibcode=2005ApJ...630L..69L | doi=10.1086/462419 | ref=harv |arxiv = astro-ph/0507523 }}</ref>
<ref name="Apter1999">{{cite journal | last=Apter | first=Andrew | title=Griaule's Legacy: Rethinking "la parole claire" in Dogon Studies | journal=[[Cahiers d'Études africaines]] | year=1999 | volume=45 | issue=1 | pages=95–129 | url=http://www.sscnet.ucla.edu/history/apter/Cahiers.pdf | accessdate=2008-04-16 | format=PDF | ref=harv }}</ref>
<ref name="Jiang1993">{{cite journal |author=Jiang, Xiao-Yuan | title=The colour of Sirius as recorded in ancient Chinese texts | bibcode=1993ChA&A..17..223J | journal=Chinese Astronomy and Astrophysics | volume=17 | issue=2 |pages=223–228 | year=1993 | month=April | doi=10.1016/0275-1062(93)90073-X |ref=harv }}</ref>
<ref name="Araujo2009">{{cite web | first=Paulo Araújo | last=Duarte | title=Astronomia na Bandeira Brasileira | publisher=Universidade Federal de Santa Catarina | url=http://www.cfh.ufsc.br/~planetar/textos/astroban.htm | accessdate=2009-07-09 | archive-date=2008-05-02 | archive-url=https://web.archive.org/web/20080502120005/http://www.cfh.ufsc.br/~planetar/textos/astroban.htm | dead-url=unfit }}</ref>
<ref name="McCook2006">{{cite web | url=http://vizier.u-strasbg.fr/viz-bin/VizieR-S?WD%200642-166 | title=Entry for WD 0642-166 | work=A Catalogue of Spectroscopically Identified White Dwarfs (August 2006 version) | author=McCook, G. P.; Sion, E. M. | publisher=[[Centre de Données astronomiques de Strasbourg|CDS]] }} ID [http://vizier.u-strasbg.fr/viz-bin/Cat?III/235A III/235A].)</ref>
<ref name="AsimovAnalog1993">{{cite book | author=The editors of ''Asimov's Science Fiction'' and ''Analog'' | title=Writing Science Fiction & Fantasy | publisher=St. Martin's Griffin | year=1993 | page=108 | isbn=978-0-312-08926-9 }}</ref>
<ref name="McGourty2005">{{cite news | first=Christine | last=McGourty | title=Hubble finds mass of white dwarf
  | publisher=BBC News | date=2005-12-14 | url=http://news.bbc.co.uk/2/hi/science/nature/4528586.stm
  | accessdate=2007-10-13 }}</ref>
<ref name="Baker1977">{{cite book | first=Douglas | last=Baker | year=1977 | title=The Seven Rays: Key to the Mysteries | location=Wellingborough, Herts. | isbn=0-87728-377-X | publisher=Aquarian Press }}</ref>
<ref name="McCluskey1987">{{cite journal | author=McCluskey, S. C. | year=1987 | month=January | title=The colour of Sirius in the sixth century | journal=Nature | issue=325 | page=87 |volume=318 | doi=10.1038/325087a0| ref=harv |bibcode = 1987Natur.325...87M }}</ref>
<ref name="Darling">{{cite web | last=Darling | first=David | url=http://www.daviddarling.info/encyclopedia/W/Winter_Triangle.html | title=Winter Triangle | work=The Internet Encyclopedia of Science | accessdate=2007-10-20 }}</ref>
<ref name="Ovid">[[Ovid]]. ''[[Fasti (poem)|Fasti]]'' IV, lines 901–942.</ref>
<ref name="Braganca2003">{{cite web | last=Bragança | first=Pedro | date=2003-07-15 | url=http://www.space.com/scienceastronomy/brightest_stars_030715-1.html | archiveurl=https://web.archive.org/web/20090616051842/http://www.space.com/scienceastronomy/brightest_stars_030715-1.html | archivedate=2009-06-16 | title=The 10 Brightest Stars | publisher=SPACE.com | accessdate=2006-08-04 | dead-url=no }}</ref>
<ref name="Qiu2001">{{cite journal | last=Qiu | first=H. M. | coauthors=Zhao, G.; Chen, Y. Q.; Li, Z. W. | title=The Abundance Patterns of Sirius and Vega | journal=The Astrophysical Journal | year=2001 | volume=548 | issue=2 | pages=953–965 | doi=10.1086/319000 | ref=harv | bibcode=2001ApJ...548..953Q}}</ref>
<ref name="Brosch2008-21">Brosch, p. 21.</ref>
<ref name="Kuchner2000">{{cite journal | last=Kuchner | first=Marc J. | coauthors=Brown, Michael E. | title= A Search for Exozodiacal Dust and Faint Companions Near Sirius, Procyon, and Altair with the NICMOS Coronagraph | journal=Publications of the Astronomical Society of the Pacific | year=2000 | volume=112 | issue=772 | pages=827–832 | arxiv=astro-ph/0002043 | doi= 10.1086/316581 | ref=harv | bibcode=2000PASP..112..827K}}</ref>
<ref name="Brosch2008-33">Brosch, p. 33.</ref>
<ref name="Hubble2005">{{cite news | title=The Dog Star, Sirius, and its Tiny Companion | publisher=Hubble News Desk | date=2005-12-13 | url=http://hubblesite.org/newscenter/newsdesk/archive/releases/2005/36/image/a | accessdate=2006-08-04 }}</ref>
<ref name="Brosch2008-126">Brosch, p. 126.</ref>
<ref name="Royer2002">{{cite journal | last=Royer | first=F. | coauthors=M. Gerbaldi, R. Faraggiana, and A. E. Gómez | title=Rotational velocities of A-type stars. I. Measurement of v sin i in the southern hemisphere | journal=Astronomy and Astrophysics | arxiv=astro-ph/0110490 | year=2002 | volume=381 | issue=1 | pages=105–121 | doi=10.1051/0004-6361:20011422 | ref=harv | bibcode=2002A&A...381..105R}}</ref>
<ref name="Coppens">{{cite web | url=http://www.philipcoppens.com/dogonshame.html | title=Dogon Shame | accessdate=2007-10-13 | first=Philip | last=Coppens }}</ref>
<ref name="Schaaf2008">{{cite book | first=Fred | last=Schaaf | title=The Brightest Stars | location=Hoboken, New Jersey | publisher=John Wiley & Sons | year=2008 | page=94 | isbn=0-471-70410-5 | url=http://books.google.com/?id=LvnNFyPAQyUC&pg=PA94&lpg=PA94#v=onepage&q | accessdate=2010-07-23 }}</ref>

<ref name="Croswell2005">{{cite web | url=http://www.astronomy.com/asy/default.aspx?c=a&id=3391 | title=The life and times of Sirius B | first=Ken | last=Croswell | work=Astronomy'', online | date=27 iulie 2005 | accessdate=2007-10-19 }}</ref>

<ref name="SIMBADa">[http://simbad.u-strasbg.fr/simbad/sim-id?Ident=name+sirius+a Database entry for Sirius A], [[SIMBAD]]. Accessed online 20 octombrie 2007.</ref>

<ref name="Eggen1992">{{cite journal | last=Eggen | first=Olin J. | title=The Sirius supercluster in the FK5 | journal=Astronomical Journal | year=1992 | volume=104 | issue=4 | pages=1493–1504 | bibcode=1992AJ....104.1493E | doi=10.1086/116334 | ref=harv }}</ref>

<ref name="SIMBADb">[http://simbad.u-strasbg.fr/simbad/sim-id?Ident=name+sirius+b Database entry for Sirius B], [[SIMBAD]]. Accessed on line 23 octombrie 2007.</ref>

<ref name="Frommert2003">{{cite web | last=Frommert | first=Hartmut | coauthors=Kronberg, Christine | date=26 aprilie 2003 | url=http://seds.lpl.arizona.edu/Messier/xtra/ngc/uma-cl.html | title=The Ursa Major Moving Cluster, Collinder 285 | publisher=SEDS | accessdate=2007-11-22 | archiveurl=https://web.archive.org/web/20071220045208/http://seds.lpl.arizona.edu/Messier/xtra/ngc/uma-cl.html | archivedate=2007-12-20 | dead-url=yes }}</ref>

<ref name="Spahn1996">{{cite book | author=Spahn, Mark; Hadamitzky, Wolfgang; Fujie-Winter, Kimiko | title=The Kanji dictionary | page=724 | work=Tuttle language library | year=1996 | publisher=Tuttle Publishing | isbn=0-8048-2058-9 }}</ref>

<ref name="Guardian2005">{{cite news | url=http://www.guardian.co.uk/music/2005/oct/13/classicalmusicandopera | title=Beam me up, Stocky | work=The Guardian | date=2005-10-13 }}</ref>

<ref name="Schlosser1985">{{cite journal | author=Schlosser, W.; Bergmann, W. | year=1985 | month=November | title=An early-medieval account on the red colour of Sirius and its astrophysical implications | journal=Nature | issue=318 | pages=45–46 | doi=10.1038/318045a0  | volume=318 | ref=harv|bibcode = 1985Natur.318...45S }}</ref>

<ref name="Henderson1988">{{cite book | title=The Sirius: Past and Present | author=Henderson, G.; Stanbury, M. | year=1988 | publisher=Collins | location=Sydney | isbn=0-7322-2447-0|page=38 }}</ref>

<ref name="Holberg2007-xi">{{harvard citation|Holberg|2007|loc=p. xi}}</ref>

<ref name="Henshaw1984">{{cite journal | first=C. | last=Henshaw | title=On the Visibility of Sirius in Daylight | journal=Journal of the British Astronomical Association | year=1984 | volume=94 | issue=5 | pages=221–222 | bibcode=1984JBAA...94..221H | ref=harv }}</ref>

<ref name="VanDenBos1960">{{cite journal | last=van den Bos | first=W. H. |title=The Orbit of Sirius | year=1960 | journal=Journal des Observateurs | volume=43 | pages=145–151 | bibcode=1960JO.....43..145V | ref=harv}}</ref>

<ref name="Holberg2004">{{cite journal | last=Holberg | first=J. B. | coauthors=Barstow, M. A.; Burleigh, M. R.; Kruk, J. W.; Hubeny, I.; Koester, D. | title=FUSE observations of Sirius B | journal=Bulletin of the American Astronomical Society | year=2004 | volume=36 | page=1514 | bibcode=2004AAS...20510303H | ref=harv | last2=Barstow | last3=Burleigh | last4=Kruk | last5=Hubeny | last6=Koester }}</ref>

<ref name="VanAltena1995">{{cite book | author=van Altena, W. F.; Lee, J. T.; Hoffleit, E. D. | year=1995 | title=The general catalogue of trigonometric parallaxes | edition=4th | publisher=Yale University Observatory }} ([[Centre de Données astronomiques de Strasbourg|CDS]] ID [http://vizier.u-strasbg.fr/viz-bin/Cat?I/238A I/238A].</ref>

<ref name="Holberg2007-82">{{harvard citation|Holberg|2007|loc=p. 82}}</ref>

<ref name="Wendorf2001">{{cite book | first=Fred | last=Wendorf | coauthors=Schild, Romuald | year=2001 | title=Holocene Settlement of the Egyptian Sahara: Volume 1, The Archaeology of Nabta Plain | page=500 | publisher=Springer | isbn=0-306-46612-0 | url=http://books.google.com/?id=qUk0GyDJRCoC&pg=PP1&dq=isbn=0-306-46612-0 | format=Google Book Search preview | accessdate=2008-05-16 }}</ref>

<ref name="Holberg2007-15-16">{{harvard citation|Holberg|2007|loc=pp. 15–16}}</ref>

<ref name=craig>{{cite web | author=Craig, John; Gravatt, William; Slater, Thomas; Rennie, George | title=The Craig Telescope | work=craig-telescope.co.uk | url=http://www.craig-telescope.co.uk/lens.html | accessdate=2011-03-01 }}</ref>

<ref name="Holberg2007-22">{{harvard citation|Holberg|2007|loc=p. 22}}</ref>

<ref name="Whittet1999">{{cite journal | author=Whittet, D. C. B. | title=A physical interpretation of the 'red Sirius' anomaly | journal=Monthly Notices of the Royal Astronomical Society | year=1999 | volume=310 | issue=2 | pages=355–359 | bibcode=1999MNRAS.310..355W|doi=10.1046/j.1365-8711.1999.02975.x | ref=harv }}</ref>

<ref name="Holberg2007-23">{{harvard citation|Holberg|2007|loc=p. 23}}</ref>

<ref name="VanGent1987">{{cite journal | author=van Gent, R. H. | year=1987 | month=January | title=The colour of Sirius in the sixth century | journal=Nature | issue=325 | pages=87–89 | doi=10.1038/325087b0 | volume=318 | ref=harv |bibcode = 1987Natur.325...87V }}</ref>

<ref name="Holberg2007-24">{{harvard citation|Holberg|2007|loc=p. 24}}</ref>

<ref name="Stargazers2000">{{cite web | url=http://www.stargazers.iinet.net.au/Canismajor.htm | year=2000 | title=Stories from the Stars | publisher=Stargazers Astronomy Shop | accessdate=2008-12-17 | archive-date=2020-03-29 | archive-url=https://web.archive.org/web/20200329024352/http://www.stargazers.iinet.net.au/Canismajor.htm | dead-url=yes }}</ref>

<ref name="Mullaney2008">{{cite web | last=Mullaney | first=James | month=March | year=2008 | url=http://www.skyandtelescope.com/observing/objects/doublestars/3309846.html?page=3&c=y | title=Orion's Splendid Double Stars: Pretty Doubles in Orion's Vicinity | publisher=Sky & Telescope | accessdate=2008-02-01 }}</ref>

<ref name="Todd2006">{{cite web | last=Henry | first=Todd J. | date=2006-07-01 | url = http://www.chara.gsu.edu/RECONS/TOP100.posted.htm | title = The One Hundred Nearest Star Systems | publisher = RECONS | accessdate = 2006-08-04 }}</ref>

<ref name="RASNZ">{{cite web | url=http://www.rasnz.org.nz/Stars/BrightStars.htm | title=The Brightest Stars | publisher=Royal Astronomical Society of New Zealand | accessdate=2007-12-14 }}</ref>

<ref name="SolStation">{{cite web | url=http://www.solstation.com/stars/sirius2.htm|title = Sirius 2 | publisher = SolStation
 | accessdate = 2006-08-04 }}</ref>

<ref name="Holberg2007-214">{{harvard citation|Holberg|2007|loc=p. 214}}</ref>

<ref name="Kervella2003">{{cite journal | last=Kervella | first=P. | coauthors=Thevenin, F.; Morel, P.; Borde, P.; Di Folco, E. | title=The interferometric diameter and internal structure of Sirius A | journal=Astronomy and Astrophysics | arxiv=astro-ph/0306604 | year=2003 | volume=407 | issue=2 | pages=681–688 | doi=10.1051/0004-6361:20030994 | ref=harv | bibcode=2003A&A...408..681K}}</ref>

<ref name=petit2011>{{cite journal | title=Detection of a weak surface magnetic field on Sirius A: are all tepid stars magnetic ?  | author=Petit, P. | coauthors=''et al.'' | journal=Astronomy and Astrophysics | volume=532 | month=August | year=2011 | doi=10.1051/0004-6361/201117573 | bibcode=2011A&A...532L..13P | pages=L13 |arxiv = 1106.5363 }}</ref>

<ref name=auriere2010>{{cite journal | title=No detection of large-scale magnetic fields at the surfaces of Am and HgMn stars | author=Aurière, M. | coauthors=''et al.'' | journal=Astronomy and Astrophysics | volume=523 | month=November | year=2010 | doi=10.1051/0004-6361/201014848 | bibcode=2010A&A...523A..40A | pages=A40 |arxiv = 1008.3086 }}</ref>

<ref name="Leicester2005">{{cite web | date=2005-12-01 | url=http://www2.le.ac.uk/ebulletin/news/press-releases/2000-2009/2005/12/nparticle-h8g-39x-fhd?searchterm=sirius | title=Astronomers Use Hubble to "Weigh" Dog Star's Companion | publisher=University of Leicester | accessdate=2009-12-13 | archive-date=2012-03-30 | archive-url=https://web.archive.org/web/20120330085157/http://www2.le.ac.uk/ebulletin/news/press-releases/2000-2009/2005/12/nparticle-h8g-39x-fhd?searchterm=sirius | dead-url=yes }}</ref>

<ref name="Imamura1995">{{cite web | last=Imamura | first=James N. | date=1995-10-02 | url=http://zebu.uoregon.edu/~imamura/208/feb24/cool.html | title=Cooling of White Dwarfs | publisher=University of Oregon | accessdate=2007-01-03 | archiveurl=https://web.archive.org/web/20061215101415/http://zebu.uoregon.edu/~imamura/208/feb24/cool.html | archivedate=2006-12-15 | dead-url=yes }}</ref>

<ref name="Siess2000">{{cite web | last=Siess | first=Lionel | year=2000 | url=http://astropc0.ulb.ac.be/~siess/server/iso.html | title=Computation of Isochrones | publisher=Institut d'Astronomie et d'Astrophysique, Université libre de Bruxelles | accessdate=2007-03-24 | archive-date=2011-05-05 | archive-url=https://web.archive.org/web/20110505055958/http://astropc0.ulb.ac.be/~siess/server/iso.html | dead-url=yes }}</ref>

<ref name="Palla2005">{{cite conference | first=Francesco | last=Palla | title=Stellar evolution before the ZAMS | booktitle=Proceedings of the international Astronomical Union 227 | pages=196–205 | publisher=Cambridge University Press | date=May 16–20, 2005 | location=Italy | bibcode=976IAUS...73...75P }}</ref>

<ref name="Homer">{{cite book | last=Homer | year=1997 | others=Trans. [[Stanley Lombardo]] | title=Iliad | publisher=Hackett | location=Indianapolis |isbn=978-0-87220-352-5 }} 22.33–37.</ref>

<ref name="Koester1990">{{cite journal | last=Koester | first=D. | coauthors=Chanmugam, G. | title=Physics of white dwarf stars | journal=Reports on Progress in Physics | year=1990 | volume=53 | issue=7 | pages=837–915 | bibcode=1990RPPh...53..837K | doi=10.1088/0034-4885/53/7/001 | ref=harv }}</ref>

<ref name="King2003">{{cite journal | last=King | first=Jeremy R. | coauthors=Villarreal, Adam R.; Soderblom, David R.; Gulliver, Austin F.; Adelman, Saul J. | title=Stellar Kinematic Groups. II. A Reexamination of the Membership, Activity, and Age of the Ursa Major Group | journal=Astronomical Journal | year=2003 | volume=125 | issue=4 | pages=1980–2017 | bibcode=2003AJ....125.1980K | doi=10.1086/368241 | ref=harv }}</ref>

<ref name="Olano2001">{{cite journal | last=Olano | first=C. A. | title=The Origin of the Local System of Gas and Stars | journal=The Astronomical Journal | year=2001 | volume=121 | issue=1 | pages=295–308 | bibcode=2001AJ....121..295O | doi=10.1086/318011 | ref=harv }}</ref>

<ref name="Liddell1980">{{cite book | last=Liddell | first=Henry G. | year=1980 | authorlink=Henry Liddell | coauthors=[[Robert Scott (philologist)|Scott, Robert]] | title=Greek-English Lexicon | edition=Abridged | publisher=Oxford University Press | location=Oxford | isbn=0-19-910207-4}}</ref>

<ref name="Kak">{{cite web | url=http://www.indiastar.com/kak5.htm | accessdate=2010-07-23 | work=IndiaStar Review of Books | title=Indic ideas in the Greco-Roman world | author=Kak, Subhash | archive-date=2010-07-29 | archive-url=https://web.archive.org/web/20100729212019/http://www.indiastar.com/kak5.htm | dead-url=yes }}</ref>

<ref name="Magee1995">{{cite web | url=http://www.religiousworlds.com/mandalam/shiva.htm | title=Shri Shri Shiva Mahadeva | archiveurl=https://web.archive.org/web/20061022074451/http://www.religiousworlds.com/mandalam/shiva.htm | archivedate=2006-10-22 | accessdate=2013-02-01 | dead-url=yes }}</ref>

<ref name=rydberg1889>{{cite book | first=Viktor | last=Rydberg | year=1889 | title=Teutonic mythology | volume=1 | editors=Rasmus Björn Anderson | publisher=S. Sonnenschein & co | url=http://books.google.com/books?id=ZHnXAAAAMAAJ&pg=PA610 }}</ref>

<ref name="Tyson1993">{{cite book | first=Donald | last=Tyson | year=1993 | coauthors=Freake, James | title=Three Books of Occult Philosophy | publisher=Llewellyn Worldwide | isbn=0-87542-832-0 }}</ref>

<ref name="Staff2007">{{cite web | author=Staff | year=2007 | url=http://www.britannica.com/eb/article-9067991/Sirius | title=Sirius | publisher=Britannica Online Encyclopedia | accessdate=2007-09-10 }}</ref>

<ref name="Quran">{{cite web | title=An-Najm (The Star), Surah 53 | year=2007 | work=Translations of the Qur'an | url=http://www.usc.edu/schools/college/crcc/engagement/resources/texts/muslim/quran/053.qmt.html | publisher=University of Southern California, Center for Muslim-Jewish Engagement | accessdate=2009-08-08 | archive-date=2009-04-24 | archive-url=https://web.archive.org/web/20090424083652/http://www.usc.edu/schools/college/crcc/engagement/resources/texts/muslim/quran/053.qmt.html | dead-url=yes }}</ref>

<ref name="tom1977">{{cite web | date=2012-07-09 | url = http://www.qtafsir.com/index.php?option=com_content&task=view&id=1679&Itemid=109 | title = Tafsir Ibn Kathir }}</ref>
 <ref name="Ridpath1978">{{cite web | last=Ridpath | first=Ian | year=1978 | url=http://www.csicop.org/si/7809/sirius.html | title=Investigating the Sirius "Mystery" | publisher=Committee for Skeptical Inquiry | accessdate=2007-06-26 | archiveurl=https://web.archive.org/web/20030217073018/http://www.csicop.org/si/7809/sirius.html | archivedate=2003-02-17 | dead-url=yes }}</ref>

<ref name="Ortiz">{{cite web | url=http://www.ramtops.co.uk/dogon.html | title=The Dogon Revisited | accessdate=2007-10-13 | first=Bernard R. Ortiz | last=de Montellano }}</ref>

<ref name="Macquarie2007">{{cite web | title=About Macquarie University—Naming of the University | work=Macquarie University official website | publisher=Macquarie University | year=2007 | url=http://www.mq.edu.au/about/naming.html | accessdate=2007-12-27}}</ref>

<ref name="SiriusSatelliteRadio">{{cite web |url=http://www.referenceforbusiness.com/history2/57/Sirius-Satellite-Radio-Inc.html |title=Sirius Satellite Radio, Inc. – Company Profile, Information, Business Description, History, Background Information on Sirius Satellite Radio, Inc |publisher=Net Industries, LLC |accessdate=2008-01-22 }}</ref>

<ref name="McEnery2001">{{cite news | url=http://archive.salon.com/people/bc/2001/01/16/stockhausen/index.html | title=Karlheinz Stockhausen | work=Salon.com | author=McEnery, Paul | date=2001-01-16 | access-date=2013-02-01 | archive-date=2012-11-03 | archive-url=https://web.archive.org/web/20121103062058/http://www.salon.com/2001/01/16/stockhausen_2/ | dead-url=yes }}</ref>

<ref name="RAN">{{cite web|publisher=Royal Australian Navy|title=HMAS Sirius|url=http://www.navy.gov.au/HMAS_Sirius|accessdate=2008-09-13|archiveurl=https://web.archive.org/web/20080915053600/http://www.navy.gov.au/HMAS_Sirius|archivedate=2008-09-15|dead-url=no}}</ref>

<ref name="VanDerLinden2000">{{cite web | last=van der Linden | first=F. R. | title=Lockheed 8 Sirius | year=2000 | work=National Air and Space Museum | publisher=[[Smithsonian Institution]] | url=http://www.nasm.si.edu/research/aero/aircraft/lockheed_sirius.htm | accessdate=2008-01-26 | archiveurl=https://web.archive.org/web/20080105074408/http://www.nasm.si.edu/research/aero/aircraft/lockheed_sirius.htm | archivedate=2008-01-05 | dead-url=yes }}</ref>

<ref name="Mitsubishi2007">{{cite web | title=Mitsubishi Motors history | work=Mitsubishi Motors – South Africa Official Website | publisher=Mercedes Benz | year=2007 | url=http://www.mitsubishi-motors.co.za/featuresites/mm_history/Galant.asp | accessdate=2008-01-27 | archiveurl=https://web.archive.org/web/20071230102112/http://www.mitsubishi-motors.co.za/featuresites/mm_history/Galant.asp | archivedate=2007-12-30 | dead-url=yes }}</ref>
}}

==Bibliografie==
*{{Ro icon}}''Dicționar enciclopedic român'', Editura politică, București, 1966
*{{En icon}}{{Cite book | last=Brosch | first=Noah | title=Sirius Matters | year=2008 | publisher=Springer | isbn=1-4020-8318-1 | ref=harv | postscript=<!--None-->}}
*{{En icon}}{{Cite book | last=Holberg | first=J.B. | title=Sirius: Brightest Diamond in the Night Sky | year=2007 | publisher=Praxis Publishing | location=Chichester, UK | isbn=0-387-48941-X | ref=harv | postscript=<!--None-->}}

== Legături externe ==
{{Commons category|Sirius}}
*{{En icon}}[http://www.astro.uiuc.edu/~kaler/sow/sirius.html Professor Kaler's webpage on Sirius] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20081216003502/http://www.astro.uiuc.edu/~kaler/sow/sirius.html |date=2008-12-16 }}
*{{En icon}}[http://apod.nasa.gov/apod/ap001006.html Astronomy Picture of the Day of Sirius B in x-ray]
*{{En icon}}[http://chandra.harvard.edu/chronicle/0400/sirius_part2.html Discussion on Dogon issue]
*{{En icon}}[http://www.johnsankey.ca/siriustime.html Sirius time]
*{{En icon}}{{cite journal
 | last=Barker | first=Tho. | coauthors=Stukeley, W.
 | title=Remarks on the Mutations of the Stars
 | journal=Philosophical Transactions
 | year=1760 | volume=51
 | issue=0 | pages=498–504
 | jstor=105393
 | doi=10.1098/rstl.1759.0049
 | ref=harv
}}

== Vezi și ==
{{Portal|Stea}}
*[[Lista celor mai strălucitoare stele]]
*[[Lista celor mai apropiate stele]]
*[[Pitică albă]]

{{Stele din Câinele Mare}}
{{Cele mai strălucitoare șapte stele din emisfera boreală}}
{{Cele mai apropiate stele}}
{{Sky|06|45|08.9173|-|16|42|58.017|9}}

{{articol bun}}
{{Control de autoritate}}

[[Categorie:Constelația Câinele Mare]]
[[Categorie:Obiecte Bayer]]
[[Categorie:Obiecte Flamsteed]]
[[Categorie:Obiecte HD și HDE]]
[[Categorie:Obiecte HIP]]
[[Categorie:Obiecte HR|2491]]
[[Categorie:Stele pitice]]
[[Categorie:Stele binare]]
[[Categorie:Stele albe din secvența principală]]
[[Categorie:Obiecte TYC]]