Vizualizare sursă pentru „Săpun”

{{referințe|date=septembrie 2020}}[[Fișier:Decorative Soaps.jpg|thumb|right|250px|O colecție de săpunuri. Aceste tipuri de săpunuri se găsesc în [[hotel|hoteluri.]]]]
[[Fișier:Zoloftsoap.jpg|thumb|right|250px|[[Săpun lichid]]]]
[[Fișier:Soap in blue dish.JPG|thumb|right|250px|Săpun comun într-o [[săpunieră]]]] 
'''Săpunurile''' sunt [[Sare_(chimie)|săruri]] cu diferite [[metal]]e ([[sodiu]], [[potasiu]] și altele) ale [[acid gras|acizilor grași]], cu cel puțin opt [[atom]]i de [[carbon]] în [[moleculă]]. Puterea de spălare se datorează faptului că moleculele de săpun aderă cu ușurință atât la moleculele nepolare (de exemplu, [[ulei]] și grăsimi), cât și la moleculele polare (de exemplu, [[apă]]).

== Obținere și clasificare ==
Săpunurile se obțin prin [[hidroxid de sodiu|hidroliza]] alcalină a [[grăsimi]]lor. Aceștia se împart în trei categorii:
* săpunuri de [[sodiu]], din acizii carboxilici grași saturați care sunt solide și solubile în [[apă]], săpunurile ce provin din acizi grași nesaturați sunt semilichide sau semisolide și sunt solubile în apă;
* săpunuri de [[potasiu]], care sunt lichide și solubile în apă;
* săpunuri de [[aluminiu]], [[mangan]], [[calciu]], [[bariu]], care sunt solide și insolubile în apă – se folosesc pentru obținerea vaselinei.

Numai săpunurile care sunt solubile în apă pot fi folosite ca agenți de spălare, aceștia având o putere de spălare inferioară [[detergenți]]lor.

== Proprietăți fizice ==
Săpunurile sunt substanțe biodegradabile, obținute prin hidroliză bazică. Puterea de spălare este dată de natura acidului gras, de natura ionului metalic, ca și de concentrația în [[tenside]]. 
În apele dure (care conțin săruri solubile de Ca și Mg), săpunurile de Na și K se transformă, parțial, în săruri de Ca și Mg ale acizilor grași, greu solubile, care micșorează capacitatea de spălare.

== Proprietăți chimice ==
Un săpun are formula generală de mai jos și reacționează conform ecuației:

<math>R-COO^-Na^+\Longleftrightarrow R-COO^- + Na^+</math>, în prezența '''H<sub>2</sub>O'''.

Exemplu de săpun:
<math>\begin{matrix} & O^- \\ & /\quad \\ \underbrace{CH_3-CH_2-CH_2-\cdots -CH_2}- & \underbrace{C=O-(OH)_n}\end{matrix}</math>

Prima acoladă se numește ''parte hidrocarbonată, sau nepolară'' și reprezintă '''partea hidrofobă''' a săpunului, iar a doua acoladă se numește ''parte polară'' și reprezintă '''partea hidrofilă''' a săpunului.

== Utilizare ==
Datorită prezenței celor două părți net distincte în moleculă, săpunul are proprietăți tensioactive (modifică tensiunea superficială dintre [[fază|faza]] apoasă și cea organică). Din acest motiv, săpunul are acțiune de spălare.

Săpunurile de sodiu se folosesc ca agenți de spălare, iar săpunurile de calciu, mangan, aluminiu, bariu se folosesc pentru prepararea unsorilor consistente și a pastelor adezive.
[[Fișier:Săpunuri.jpg|thumb|right|250px|Diferite mărci de săpunuri]]

== Reglementări ==
În septembrie 2016, săpunul antibacterian a fost interzis pe piața din Statele Unite, pentru că „face mai mult rău decât bine”.<ref>[http://adevarul.ro/sanatate/medicina/sapunul-antibacterian-fost-interzis-statele-unite-face-mai-rau-decat-bine-1_57cad93d5ab6550cb855f4eb/index.html Săpunul antibacterian a fost interzis în Statele Unite, pentru că „face mai mult rău decât bine“], 3 septembrie 2016, News. Ro, ''Adevărul'', accesat la 4 septembrie 2016</ref>

== Note ==
<references />

== Legături externe ==
* {{en icon}} [http://scholar.chem.nyu.edu/tekpages/soap.html Istoria medievală a săpunului] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20060106062019/http://scholar.chem.nyu.edu/tekpages/soap.html |date=2006-01-06 }}
* {{en icon}} [http://www.ars-grin.gov/cgi-bin/duke/ethno-actlist.pl?Soap Specii de plante utilizate pentru săpun]

{{Control de autoritate}}
[[Categorie:Curățare]]
[[Categorie:Surfactanți]]
[[Categorie:Igienă corporală]]