Vizualizare sursă pentru „René Descartes”

{{trimite|Descartes}}
{{Infocaseta Filozof}}
'''René Descartes''' ({{date biografice}}), cunoscut de asemenea cu numele latin '''Renatus Cartesius''', a fost un [[filozof|filosof]] și [[matematician]] [[franța|francez]].

== Biografie ==
=== Primii ani, educație ===
S-a născut în localitatea [[Descartes, Indre-et-Loire|La Haye en Touraine]] în [[1596]], fiind al treilea copil al cuplului Joachim și Jeanne Descartes, o familie de mici nobili din regiunea Touraine, [[Franța]]. La  numai un an de la nașterea lui René, mama sa se  stinge din viață ; Descartes va fi crescut de o doică și se pare că a fost contaminat de  boala de plămâni care a cauzat moartea acestuia.

De mic copil și-a manifestat curiozitatea pentru fenomenele naturii.
În [[1604]], la vârsta de 8 ani, este încredințat noului așezământ al iezuiților din [[La Flèche]], bastion al gândirii [[aristotel]]ice. Aici studiază [[limba latină|latina]] și [[limba greacă|greaca]], precum și [[matematica]], [[fizica]], [[logică|logica]], [[morală|morala]] și [[metafizica]]. Îl cunoaște pe polimatul [[Marin Mersenne]], cu care va purta o vastă și variată corespondență și va întreține o relație îndelungată de prietenie intelectuală.

La 14 ani a început să compună lucrări de [[matematică]] și [[filozofie]].
În 1612 a plecat la [[Paris]] unde, încurajat de prietenul Mersenne, în 1615 s-a dedicat matematicii.

Între [[1614]] și [[1617]] își ia bacalaureatul și licența în drept la Universitatea din Poitiers.
În 1616 a obținut licența în [[Drept]] la Universitatea din [[Poitiers]].

=== Militar ===
În [[1618]] Descartes se înrolează într-una din armatele "la modă" de pe atunci, cea a prințului de Orania, fără vreun imbold deosebit pentru viața militară. Încartiruit în [[Olanda]], la Breda, Descartes se va întâlni pe [[10 noiembrie]] [[1618]] cu un om care-i va marca destinul: [[Isaac Beeckman]], matematician și fizician care-i stimulează lui Descartes gustul invenției științifice. Tot în [[1618]], Descartes scrie un mic tratat de muzică (''Compendium Musicae''), dedicat lui Beeckman, și se ocupă intens de matematică.

În [[aprilie]] [[1619]] pleacă din [[Olanda]] spre [[Danemarca]] și [[Germania]]. Asistă la încoronarea ([[28 iulie]]) împăratului Ferdinand al II-lea, la [[Frankfurt]]. Petrece iarna la Neuburg, pe [[Dunăre]], angajat în armata catolică a ducelui de Bavaria în decursul  [[războiul de 30 de ani|''războiului de 30 de ani'']] ([[1618]] - [[1648]]). În noaptea de [[10 noiembrie|10]] - [[11 noiembrie]] are un faimos «vis» ce îi relevă "fundamentele unei științe admirabile", ideile directoare ale metodei sale de mai târziu.

[[Fișier:Descartesmaison.jpg|stanga|miniatura|Casa natală a lui René Descartes, acum muzeu]]

=== Călătorii, anii din Țările de Jos ===
Între [[1621]] și [[1622]] –sejur în [[Franța]] la La Haye. Își vinde averea, pentru a-și asigura liniștea și "independența materială". Între [[1623]]-[[1625]] scurt sejur la [[Paris]]. Călătorește în [[Elveția]], [[Tirol]] și [[Italia]].
În [[1628]] compune, în latină ''Regulile pentru îndrumarea minții'', lucrare neterminată și rămasă inedită până în [[1701]].

În toamna lui [[1628]] se stabilește în [[Țările de Jos]], unde rămâne 20 de ani. Sunt anii în care publică cele mai importante opere ale sale: ''Discursul'', ''Meditațiile'', ''Principiile'', ''Pasiunile''.
În [[noiembrie]] [[1633]] află de condamnarea lui [[Galileo Galilei|Galilei]] și renunță la publicarea  tratatului său "Lumea", care se sprijinea pe sistemul copernican.

În [[1635]] se naște fiica sa, Francine, concepută cu o servitoare. În [[iunie]] [[1637]] apare la [[Leiden]], fără semnătură, ''Le Discours de la méthode'', în franceză, urmat de eseurile ''Dioptrica'', ''Meteorii'' și ''Geometria''. Urmează reacții vii la aceste tratate, mai ales din partea lui Roberval și Fermat, la care se adaugă tatăl lui [[Blaise Pascal|Pascal]]. Tot în această perioadă se va declanșa și conflictul dintre Descartes și Fermat.

În [[1640]], în [[septembrie]] moare fiica sa Francine iar în [[octombrie]] moare tatăl său. Descartes e foarte afectat. În [[1641]] publică, la [[Paris]], în latină, ''Meditationes metaphysicae'', (Meditații metafizice), opera sa capitală; traducerea franceză apare în [[1647]], la Paris, revăzută de Descartes însuși. Descartes trimite tratatul, înainte de publicare, prin intermediul lui Mersenne, unor intelectuali de seamă (printre care Pierre Gassendi și Thomas Hobbes) și unor iezuiți (printre care tânărul teolog Antoine Arnauld) pentru ca aceștia să-și exprime obiecțiile la pozițiile sale metafizice. Așa iau naștere 'Obiecțiile și răspunsurile', care vor fi publicate odată cu tratatul și fac corp comun cu acesta, având un important rol explicativ.

=== Cartezianism și confruntări intelectuale ===
Între [[1642]]-[[1644]] are loc prima confruntare majoră a cartezianismului cu filosofia vremii printr-o îndelungată polemică la Universitatea din Utrecht, cu Voetius, profesor de teologie și rector al universității, care îl acuză pe Descartes de calomnie și de ateism. Polemica a dus la condamnarea "filosofiei noi" în Olanda și a continuat la Leiden până după moartea lui Descartes, implicând tot mai multe personaje.
[[Fișier:DescartesMeditations.png|dreapta|miniatura|Coperta ''Meditațiilor'', 1641]]
În [[1644]]  ''Principia philosophiae'' (Principiile filosofiei), scrise cu intenția de a înlocui manualele aristotelice, contribuie la sporirea renumelui lui Descartes și la diseminarea filosofiei carteziene.

=== Ultimii ani, decesul ===
Între [[1645]] - [[1646]], la solicitarea prințesei palatine [[Elisabeta de Boemia]], scrie ''Les Passions de l'âme'' (''[[Pasiunile sufletului]]''), publicată abia în [[1649]]. Descartes întreține o semnificativă corespondență cu prințesa Elisabeta de Boemia.

Descartes acceptă în [[1649]] invitația din partea reginei [[Cristina a Suediei]] pentru a se deplasa în îndepărtatul și frigurosul ținut nordic. Se stinge din viață pe [[11 februarie]] [[1650]] în urma pneumoniei contractate în timpul deplasărilor de la reședința sa la palatul regal pentru a preda [[filosofie|filosofia]], la orele cinci ale dimineții – singurul moment al zilei în care regina considera că avea "mintea limpede".
Rămășițele pământești sunt transportate, în [[1667]], în [[Franța]] la Saint-Etienne-du-Mont. Abia în [[1792]] au fost transferate la Jardin Elysee.

== Contribuții ==
Deși contribuțiile intelectuale ale lui Descartes au fost extrem de numeroase și substanțiale, dedicând lucrări și tratate matematicii (algebrei, geometriei, numerelor complexe), fizicii și muzicii, totuși influența sa dominantă a rămas în filozofie, și mai exact în formularea curentului filozofic al [[cartezianism]]ului de care se leagă numele său. De aceea, deloc întâmplător, cartezianismul rămâne unul din curentele de gândire dominante pe toată cea de-a doua jumătate a secolului al XVII-lea, fiind continuat, pe plan metafizic, de Spinoza și Leibniz.
[[File:Principia philosophiae.tif|thumb|''Principia philosophiae'', 1685]]

=== Matematică ===
În timpul campaniilor sale, și-a concretizat ideile de bază pe care s-au bazat marile sale descoperiri.
A fondat liniile mari ale [[știință|științei]] noi sub forma [[matematică|matematicii]] universale, a reformat [[algebră|algebra]], a fondat o nouă [[geometrie]], numită "[[geometrie analitică]]".

În 1630 începe descrierea [[meteorit|meteoriților]] după observațiile făcute la [[Roma]] cu un an înainte.

A descoperit ovalele care îi poartă numele ([[ovalul lui Descartes|ovalele lui Descartes]]).

Descartes este primul matematician care a introdus utilizarea calculului [[algebră|algebric]] pentru studiul proprietăților [[geometrie|geometrice]] ale figurilor, ceea ce a condus la apariția [[geometrie analitică|geometriei analitice]].
A găsit aplicația [[număr complex|numerelor complexe]] în geometria analitică.

A introdus utilizarea [[număr negativ|numerelor negative]].
În ceea ce privește [[teoria numerelor]], a studiat [[număr perfect|numerele perfecte]] și a descoperit anumite proprietăți ale acestora. De asemenea, a elaborat metoda de determinare a rădăcinilor [[număr întreg|întregi]] ale unei ecuații, prin descompunerea în factori a termenului liber.

O altă descoperire importantă a lui Descartes o constituie regula semnelor la ecuațiile algebrice.

În 1638 a dedus cuadratura [[cicloidă|cicloidei]] și a studiat reprezentarea funcției <math>x^3 +y^3 = axy,</math>
numită [[foliul lui Descartes]].

=== Fizică ===
Prin ideile sale îndrăznețe și novatoare, Descartes a contribuit la dezvoltarea [[mecanică|mecanicii]].
Astfel, s-a ocupat de teoria ciocnirii corpurilor, a întreprins cercetări asupra căderii corpurilor.

În [[optică]], a enunțat legile [[refracție]]i [[lumină|luminii]] într-un mediu omogen.

== Note ==
<references />

== Bibliografie ==
* E. Rusu, ''De la Thales la Einstein - Gîndirea matematică în perspectivă istorică'', Editura Albatros, București, 1967, pp. 108-138

== Lectură suplimentară ==
* Svante Nordin, ''[https://www.ratioetrevelatio.com/carti/regina-si-filozoful-descartes-la-curtea-christinei-a-suediei-svante-nordin/ Regina și filozoful. Descartes la curtea Christinei a Suediei]'', Editura Ratio et Revelatio, 2024.

== Legături externe ==
{{Wikiquote}}
{{Wikisource|Scriptor:Renatus Cartesius|Renatus Cartesius|lang=la}}
* {{commons category-inline}}
* {{en icon}} [http://www-history.mcs.st-andrews.ac.uk/Biographies/Descartes.html Biografie]
* {{en icon}} [http://www.iep.utm.edu/d/descarte.htm The Internet Encyclopedia of Philosophy]
* {{en icon}} [http://plato.stanford.edu/entries/descartes-works/ Stanford Encyclopedia of Philosophy]
* {{en icon}} [http://www.philosophypages.com/ph/desc.htm The Philosophy Pages]
* {{en icon}} [http://pages.globetrotter.net/pcbcr/descartes.html Viața, gândirea...] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20061231045014/http://pages.globetrotter.net/pcbcr/descartes.html |date=2006-12-31 }}
* [http://www.crestinortodox.ro/religie-filosofie/filosofia-moderna/meditatiile-metafizice-modelul-ontologic-cartesian-71693.html Meditatiile metafizice si modelul ontologic cartesian], 24 iulie 2012, ''CrestinOrtodox.ro''
* [http://www.gandul.info/magazin/filosoful-rene-descartes-avea-o-tumoare-osoasa-uriasa-pe-fata-13376949 Filosoful Rene Descartes avea o TUMOARE osoasă uriașă pe față], 11 octombrie 2014, ''Gândul''

{{Control de autoritate}}
[[Categorie:Nașteri în 1596]]
[[Categorie:Nașteri pe 31 martie]]
[[Categorie:Decese în 1650]]
[[Categorie:Decese pe 11 februarie]]
[[Categorie:Astronomi din secolul al XVII-lea]]
[[Categorie:Autori francezi]]
[[Categorie:Decese în Stockholm]]
[[Categorie:Cartezianism|! ]]
[[Categorie:Eponime ale asteroizilor]]
[[Categorie:Eponime ale craterelor de pe Lună]]
[[Categorie:Filozofi din secolul al XVII-lea]]
[[Categorie:Filozofi creștini]]
[[Categorie:Filozofi francezi]]
[[Categorie:Filozofi morali]]
[[Categorie:Fizicieni din secolul al XVII-lea]]
[[Categorie:Logicieni]]
[[Categorie:Matematicieni francezi din secolul al XVII-lea]]
[[Categorie:Metafizicieni]]
[[Categorie:Muzicieni francezi]]
[[Categorie:Raționaliști]]
[[Categorie:Scriitori de limbă latină din secolul al XVII-lea]]