Vizualizare sursă pentru „Proxima Centauri”

{{Infocaseta Stea
|name=Proxima Centauri
|imagine=Proxima Centauri 2MASS Atlas.jpg
|caption=[[Stea]]ua ''Proxima Centauri''
|nume=Proxima Centauri
|constelație=[[Centaurul (constelație)|Centaurul]]
|depărtare=4,2 [[An-lumină|a.l.]]
|ascensie={{Ascensiune dreaptă|14|29|42,9487}}
|magap=15,49
|spectru=M5.5 Ve
|diametru=2 X 0.141 ± 0.007 R<sub>☉</sub>
|luminozitate=(bolometrică)0,0017 L<sub>☉</sub>
|temp=3,042 ± 117 K
|compoziție=[[Fier|Fe]]/[[Hidrogen|H]] = 0,21
|rotație = 83,5 zile

<!-- date neafisate prin formatul {{f|Infocaseta Stea}}: -->
|Vârsta = 4,85 miliarde ani
|altele = [[SIMBAD]] [http://simbad.u-strasbg.fr/simbad/sim-id?Ident=V645+Cen data]
}}

'''Proxima Centauri''' (în [[Limba latină|latină]] {{lang|la|''proxima''}} însemnând ''lângă'' sau ''cea mai apropiată de''<ref>{{cite web
 | url=http://www.jact.org/subjects/vocablist.htm
 | title=Latin Resources
 | publisher=Joint Association of Classical Teachers
 | accessdate=2012-2-9
 | archive-date=2007-07-08
 | archive-url=https://web.archive.org/web/20070708174244/http://www.jact.org/subjects/vocablist.htm
 | dead-url=yes
 | arhivat=2007-07-08
 | urlarhivă=https://web.archive.org/web/20070708174244/http://www.jact.org/subjects/vocablist.htm
 | deadurl=da
 }}</ref>) este o stea [[pitică roșie]] ce se află la o distanță de aproximativ 4,2 [[An-lumină|ani lumină]] (4,0{{e|13}} km) de Terra în [[Centaurul (constelație)|constelația Centaurului]]. A fost descoperită în [[1915]] de către [[Robert Innes]], directorul ''Union Observatory'' din [[Africa de Sud]] și este [[stea]]ua cea mai apropiată de [[Sistem Solar|Sistemul Solar]],<ref name="ESO2003">{{cite news
 | author=Kervella, Pierre; Thevenin, Frederic
 | title=A Family Portrait of the Alpha Centauri System: VLT Interferometer Studies the Nearest Stars
 | publisher=ESO
 | date=2003-03-15
 | url=http://www.eso.org/public/outreach/press-rel/pr-2003/pr-05-03.html
 | accessdate=2012-2-9
 | archive-date=2008-06-16
 | archive-url=https://web.archive.org/web/20080616125016/http://www.eso.org/public/outreach/press-rel/pr-2003/pr-05-03.html
 | dead-url=yes
 }}</ref> deși este prea puțin strălucitoare pentru a putea fi văzută cu ochiul liber. Distanța sa față de a doua și a treia cea mai apropiată stea de Sistemul Solar, ce formează luminosul [[Alfa Centauri]], este de 0,237&nbsp;±&nbsp;0,011&nbsp;a.l. (15.000&nbsp;±&nbsp;700 [[Unitate astronomică|unități astronomice]] [UA]).<ref name="apj132">{{cite journal
 | author=Wertheimer, Jeremy G.; Laughlin, Gregory
 | title=Are Proxima and α Centauri Gravitationally Bound?
 | journal=The Astronomical Journal
 | year=2006 | volume=132 | issue=5 | pages=1995–1997
 | doi = 10.1086/507771
 | bibcode=2006astro.ph..7401W
|arxiv = astro-ph/0607401 }}</ref> Proxima Centauri poate face parte dintr-un sistem triplu de stele împreună cu Alfa Centauri A și B.

Din cauza apropierii acestei stele, diametrul unghiular al său poate fi măsurat în mod direct. Valoarea acestuia reprezintă o șeptime din cea a [[Soare]]lui.<ref name="ESO2003"/> Masa stelei este de aproximativ opt ori mai mică decât cea a Soarelui, iar [[densitate]]a medie este de 40 de ori mai mare ca a acestuia.<ref group="nb" name="density"/><!-- 
--> Deși are o medie a luminozității foarte scăzută, Proxima Centauri este o „stea eruptivă fulgurantă” (engleză: ''flare star'') și prezintă fluctuații mari și aleatorii ale luminozității, datorate activității magnetice.<ref name=apj612>{{cite journal
 | last=Christian | first=D. J.
 | coauthors=Mathioudakis, M.; Bloomfield, D. S.; Dupuis, J.; Keenan, F. P.
 | title=A Detailed Study of Opacity in the Upper Atmosphere of Proxima Centauri
 | journal=The Astrophysical Journal
 | year=2004 | volume=612 | issue=2 | pages=1140–1146
 | doi=10.1086/422803
 | bibcode=2004ApJ...612.1140C }}</ref> [[Câmp magnetic|Câmpul magnetic]] al acestei stele este creat de către convecția de pe cuprinsul corpului stelar, iar activitatea rezultantă generează un total de [[Raze X]] similar cu cel al Soarelui.<ref name="apj547"/><!--
--> Amestecul constant de combustibili din centrul stelei, prin intermediul convecției, și producția relativ scăzută de energie a stelei sugerează că Proxima Centauri va mai fi o stea de secvență-principală pentru următorii patru trilioane de [[an]]i,<ref name="adams"/> adică de vreo 300 de ori vârsta actuală a Universului.<ref name="NASA">{{cite journal
 | author=Dunkley, J.
 | title = Five-Year Wilkinson Microwave Anisotropy Probe (WMAP) Observations: Data Processing, Sky Maps, and Basic Results
 | doi=10.1088/0067-0049/180/2/306
 | year=2009
 | journal=The Astrophysical Journal Supplement Series
 | volume=180
 | issue=2
 | pages=306–329
 | arxiv =0803.0586
 | display-authors=1
 | last2=Komatsu
 | first2=E.
 | last3=Nolta
 | first3=M. R.
 | last4=Spergel
 | first4=D. N.
 | last5=Larson
 | first5=D.
 | last6=Hinshaw
 | first6=G.
 | last7=Page
 | first7=L.
 | last8=Bennett
 | first8=C. L.
 | last9=Gold
 | first9=B.
|bibcode = 2009ApJS..180..306D }}</ref>

== Observare ==
[[Fișier:Position from Proxima Centauri.png|thumb|right|300px|Poziția stelei Proxima Centauri]]
În [[1915]], [[Robert Innes]], director al "Union Observatory" din [[Johannesburg]], [[Africa de Sud]], a descoperit o [[stea]] care părea a avea aceeași mișcare relativă cu [[Alfa Centauri]].<ref name=afrsky11_39>{{cite journal
 | last=Glass | first=I. S. | month=July | year=2007
 | title=The Discovery of the Nearest Star
 | journal=African Sky | volume=11 | page=39
 | bibcode=2007AfrSk..11...39G
}}</ref><ref name="ESO2002">{{cite web | first=Didier | last=Queloz | date=2002-11-29 | url=http://www.eso.org/outreach/press-rel/pr-2002/pr-22-02.html | title=How Small are Small Stars Really? VLT Interferometer Measures the Size of Proxima Centauri and Other Nearby Stars | publisher=European Southern Observatory | accessdate=2007-07-09 | archive-date=2007-01-03 | archive-url=https://web.archive.org/web/20070103234953/http://www.eso.org/outreach/press-rel/pr-2002/pr-22-02.html | dead-url=yes | arhivat=2007-01-03 | urlarhivă=https://web.archive.org/web/20070103234953/http://www.eso.org/outreach/press-rel/pr-2002/pr-22-02.html | deadurl=da }}</ref> Acesta a dat sugestia ca steaua să fie denumită ''Proxima Centauri''.<ref name=aj39_913_20>{{cite journal
 | last=Alden | first=Harold L.
 | title=Alpha and Proxima Centauri
 | journal=Astronomical Journal
 | year=1928 | volume=39 | issue=913 | pages=20–23 Specia Virgo SPECIA Flowwe Staws TEMPLE FOREVAR LOVE FOREVAR PLANETA Lowww Zeii real al naturii protecție my Famy Flowww Lovewww FADARR LOVE  PLANET  Assinn protecție  from   real Mision Mision coraspund  Al Legei Oblugatoru  Assinninmss  TEMPLE FOREVAR LOVEZeu Famy my FADAR LOWWEE FOREVAR LOVEZEU  
 | doi=10.1086/104871
 | bibcode=1928AJ.....39...20A }}</ref> În [[1917]], la Observatorul Regal de la [[Capul Bunei Speranțe]], [[astronom]]ul [[Olandezi|olandez]] [[Joan Voûte]] a măsurat [[Paralaxă|paralaxa]] trigonometrică a acestei stele și a confirmat faptul că Proxima Centauri este la aceeași distanță față de Soare ca și Alpha Centauri. S-a dovedit, de asemenea, că noua stea avea cea mai slabă [[luminozitate]] dintre toate stelele cunoscute la acea vreme.<ref>{{cite journal
 | last = Voûte | first = J.
 | title=A 13th magnitude star in Centaurus with the same parallax as α Centauri
 | journal=Monthly Notices of the Royal Astronomical Society
 | year=1917 | volume=77 | pages=650–651
 | bibcode=1917MNRAS..77..650V }}</ref> Prima determinare cu acuratețe a paralaxei a fost făcută de către astronomul [[americani|american]] [[Harold Lee Alden|Harold L. Alden]], în anul [[1928]]. Valoarea paralaxei stelei Proxima Centauri determinată de către acesta a fost de {{nowrap|0,783 ± 0,005}}″.<ref name=afrsky11_39/><ref name=aj39_913_20/>

În [[1951]], astronomul american [[Harlow Shapley]] a anunțat că Proxima Centauri este o stea eruptivă fulgurantă (''flare star'').

Analiza înregistrărilor vechi a arătat că steaua afișa o creștere măsurabilă a magnitudinii în circa 8% din imagini, făcând Proxima Centauri cea mai activă astfel de stea dintre cele cunoscute pe atunci.<ref>{{cite journal
 | last = Shapley | first = Harlow
 | title=Proxima Centauri as a Flare Star
 | journal=[[Proceedings of the National Academy of Sciences of the United States of America]]
 | year=1951 | volume=37 | issue=1 | pages=15–18
 | doi=10.1073/pnas.37.1.15
 | pmid = 16588985
 | bibcode = 1951PNAS...37...15S
 | pmc = 1063292 }}</ref> Apropierea stelei față de Soare și bineînțeles față de Pământ permite observarea detaliată a activității sale eruptive. În [[1980]], ’’Observatorul Einstein’’ a produs o reprezentare detaliată a curbelor de energie a razelor X pentru o erupție stelară de pe Proxima Centauri. Observații ulterioare ale erupțiilor au fost făcute cu sateliții EXOSAT și ROSAT, iar emisii de raze X produse de erupții stelare mai mici au fost sesizate de către satelitul japonez ’’Advanced Satellite for Cosmology and Astrophysics’’ (ASCA) în [[1995]].<ref>{{cite journal
 | last=Haisch | first=Bernhard
 | coauthors=Antunes, A.; Schmitt, J. H. M. M.
 | title=Solar-Like M-Class X-ray Flares on Proxima Centauri Observed by the ASCA Satellite
 | journal=Science | year=1995
 | volume=268 | issue=5215 | pages=1327–1329
 | doi=10.1126/science.268.5215.1327
 | pmid=17778978 |bibcode = 1995Sci...268.1327H }}</ref> Proxima Centauri a fost între timp subiect de studiu al majorității observatoarelor cu raze X, printre care se numără și ’’[[XMM-Newton]]’’ și ’’[[Observatorul de raze X Chandra]]’’.<ref name=aaa416/>

Din cauza declinației sudice a sa, Proxima Centauri poate fi observată doar la [[latitudine|latitudinile]] aflate la [[sud]] de paralela 27° nord.<ref group="nb">Pentru o stea care se află la sud de [[zenit]], unghiul dintre stea și zenit este egal cu latitudinea minus declinația. O stea nu poate fi văzută dacă are unghiul de zenit de 90° sau mai mare, adică se află sub orizont. Astfel, pentru Proxima Centauri:
:Cea mai mare latitudine de unde poate fi văzută = 90° + (−62.68°) = 27.32°.
Vezi și: {{cite book
 | first=William Wallace | last=Campbell
 | year=1899 | title=The Elements of Practical Astronomy
 | pages=109–110 | publisher=Macmillan | location=London
 | url=http://books.google.com/?id=v2tEAAAAIAAJ
 | accessdate=2008-08-12 }}</ref> Lumina piticelor roșii, adică cea a stelelor ca Proxima Centauri, este prea slabă pentru ca un om să poată vedea steaua respectivă cu ochiul liber, de pe Terra. Chiar și văzută de pe Alpha Centauri, steaua Proxima Centauri ar fi văzută doar ca o stea de [[magnitudine]] cinci.<ref>{{cite web
 | url =http://sdc.cab.inta-csic.es/ines/Ines_PCentre/Demos/Fluxdist/pcentauri.html
 | title =Proxima Centauri UV Flux Distribution
 | publisher =ESA/Laboratory for Space Astrophysics and Theoretical Physics
 | accessdate = 2007-07-11
}}</ref><ref>{{cite web | first=Jim | last=Kaler | title=Rigil Kentaurus | url=http://www.astro.uiuc.edu/~kaler/sow/rigil-kent.html | publisher=University of Illinois | accessdate=2008-08-03 | archive-date=2008-12-16 | archive-url=https://web.archive.org/web/20081216023647/http://www.astro.uiuc.edu/~kaler/sow/rigil-kent.html | dead-url=yes }}</ref> Aceasta are o magnitudine vizuală aparentă de 11, deci este necesar un [[telescop]] cu o deschidere de cel puțin 8&nbsp;cm pentru a o vedea, chiar într-o noapte cu condiții vizuale ideale (cer senin și întunecos, cu steaua aflată sensibil deasupra orizontului).<ref>{{cite book
 | first=P. Clay | last=Sherrod
 | coauthors=Koed, Thomas L.; Aleichem, Thomas L. Sholem
 | year=2003 | title=A Complete Manual of Amateur Astronomy: Tools and Techniques for Astronomical Observations
 | publisher=Courier Dover Publications
 | isbn=0486428206 }}</ref>

== Caracteristici ==
{{expert|astronomie|traducere foarte slaba}}
Proxima Centauri este clasificată ca o [[pitică roșie]] datorită faptului că aparține unui stadiu principal pe diagrama lui Hertzprung-Russell și aparține clasei spectrale M5.5. Ar trebui să fie, mai degrabă, clasificată ca o stea-pitică de tip M târzie.<ref name="ESO2003"/> Magnitudinea vizuală absolută a acestei stele, văzută de la 10 [[parsec]]i, este de 15,5.<ref name="abs_mag">{{cite journal
 | last=Kamper | first=K. W. | coauthors=Wesselink, A. J.
 | title=Alpha and Proxima Centauri
 | journal=Astronomical Journal | year=1978
 | volume=83 | pages=1653–1659
 | doi=10.1086/112378
 | bibcode=1978AJ.....83.1653K }}</ref> Valoare luminozității totale a lungimii de undă este de 0,17% față de cea a Soarelui,<ref name=lbol>See Table 1, {{cite journal
 | last=Doyle | first=J. G. | coauthors=Butler, C. J.
 | title=Optical and infrared photometry of dwarf M and K stars
 | journal=Astronomy and Astrophysics | year=1990
 | volume=235 | pages=335–339
 | bibcode=1990A&A...235..335D
 | last2=Butler}} and p. 57, {{cite book
 | title=Principles of Physical Cosmology
 | last=Peebles | first=P. J. E.
 | year=1993
 | location=Princeton, New Jersey
 | publisher=Princeton University Press
 | isbn=0-691-01933-9
}}</ref> deși în lungimile de undă ale luminii vizibile față de care ochiul este cel mai sensibil, luminozitatea este de doar 0,0056% din cea a Soarelui.<ref>p. 8, {{cite book
 | last=Binney | first=James
 | coauthors=Scott Tremaine
 | title=Galactic Dynamics
 | publisher=Princeton University Press
 | location=Princeton, New Jersey
 | year=1987
 | isbn=0691084459}}</ref> Mai mult de 85% din puterea radiațiilor reprezintă radiații infraroșii.<ref>p. 357, {{cite journal
 | last=Leggett | first=S. K.
 | title=Infrared colors of low-mass stars
 | journal=Astrophysical Journal Supplement Series
 | year=1992 | volume=82 | issue=1 | pages=351–394
 | doi=10.1086/191720
 | bibcode=1992ApJS...82..351L }}</ref>

[[Fișier:Alpha centauri size.svg|right|thumb|280px|Această ilustrație reprezintă, în mod comparativ, mărimile (de la stânga la dreapta) [[Soare]]lui, [[Alpha Centauri|α Centauri A, α Centauri B]] și Proxima Centauri]]
În [[2002]], studiul prin interferometria optică cu ajutorul [[Very Large Telescope]] (VLT) a găsit faptul că diametrul unghiular al stelei era de 1,02&nbsp;±&nbsp;0,08 mili-arc-secunde. Datorită faptului că distanța până la Proxima Centauri este cunoscută deja, diametrul actual al stelei poate fi calculat cu aproximație, rezultatul fiind de aproape 1/7 din cel al Soarelui, sau de 1,5 mai mare ca diametrul lui [[Jupiter]].<ref name="ESO2002"/> Masa estimată a stelei este de aproximativ 12,3% din masa solară, sau de 129 ori masa planetei Jupiter.<ref name="ESO2003"/> [[Densitate]]a medie a unei stele în faza principală crește odată cu descreșterea masei,<ref>{{cite book
 | first=Martin V. | last=Zombeck | year=2007
 | title=Handbook of Space Astronomy and Astrophysics
 | publisher=Cambridge University Press
 | edition=Third | pages=109
 | location=Cambridge, UK | isbn=0521782422 }}</ref> iar Proxima Centauri nu face excepție; ea are o densitate de 56.800&nbsp;kg/m<sup>3</sup> (56,8&nbsp;g/cm<sup>3</sup>), în timp ce Soarele are 1.409&nbsp;kg/m<sup>3</sup> (1,409&nbsp;g/cm<sup>3</sup>).<ref group="nb" name="density">Densitatea (notată cu ''ρ'' în [[fizică]]) este dată de raportul dintre [[Masă|masa]] și [[volum]]ul unui corp. 
Prin urmare, raportat la Soare, densitatea este:
:{|
| <math>\rho</math>
| = <math>\begin{smallmatrix}\frac{M}{M_{\odot}} \cdot \left( \frac{R}{R_{\odot}} \right)^{-3} \cdot \rho_{\odot}\end{smallmatrix}</math>
|-
| || = 0,123 • 0,145<sup>−3</sup> • 1,41{{Esp|3}}&nbsp;kg/m<sup>3</sup>
|-
| || = 40,3 • 1,41{{Esp|3}}&nbsp;kg/m<sup>3</sup>
|-
| || = 5,68{{Esp|4}}&nbsp;kg/m<sup>3</sup>
|}
unde <math>\begin{smallmatrix}\rho_{\odot}\end{smallmatrix}</math> este media densității solare.
Vezi și:
* {{cite web
 | author=Munsell, Kirk; Smith, Harman; Davis, Phil; Harvey, Samantha
 | date=2008-06-11
 | url=http://solarsystem.nasa.gov/planets/profile.cfm?Object=Sun&Display=Facts&System=Metric
 | title=Sun: Facts & Figures
 | work=Solar System Exploration
 | publisher=NASA
 | accessdate=2008-07-12
 | archive-date=2008-01-02
 | archive-url=https://web.archive.org/web/20080102034758/http://solarsystem.nasa.gov/planets/profile.cfm?Object=Sun&Display=Facts&System=Metric
 | dead-url=yes
 | arhivat=2008-01-02
 | urlarhivă=https://web.archive.org/web/20080102034758/http://solarsystem.nasa.gov/planets/profile.cfm?Object=Sun&Display=Facts&System=Metric
 | deadurl=da
 }}
* {{cite book
 | author=Bergman, Marcel W.; Clark, T. Alan; Wilson, William J. F. | year=2007 | pages=220–221
 | title=Observing Projects Using Starry Night Enthusiast
 | edition=8 | publisher=Macmillan | isbn=142920074X }}</ref>
Din cauza masei foarte mici, interiorul stelei este complet convectiv, determinând transmiterea energiei spre exterior prin mișcarea fizică a [[Plasmă|plasmei]], mai degrabă decât prin procedeul radiativ. Din cauza acestei convecții, cenușa de [[heliu]] rămasă prin fuziunea termonucleară a [[hidrogen]]ului nu se acumulează în miezul stelei, ci este recirculată. Spre deosebire de Soare, care are să ardă doar aproximativ 10% din totalul de hidrogen înainte să treacă de faza principală, Proxima Centauri își va consuma aproape tot combustibilul înainte ca fuziunea hidrogenului să ajungă la sfârșit.<ref name=adams/>

Convecția este asociată cu generarea și persistența câmpului magnetic stelar. Energia magnetică din acest câmp este eliberată la suprafață prin intermediul erupțiilor stelare care cresc brusc toată luminozitatea stelei. Aceste erupții pot crește la dimensiuni de mărimea stelei însăși iar temperaturile pot ajunge la 27&nbsp;milioane [[Kelvin|K]] <ref name=aaa416>{{cite journal
 | last=Guedel | first=M.
 | coauthors=Audard, M.; Reale, F.; Skinner, S. L.; Linsky, J. L.
 | title=Flares from small to large: X-ray spectroscopy of Proxima Centauri with XMM-Newton
 | journal=Astronomy and Astrophysics | year=2004
 | volume=416
 | issue=2 | pages=713–732
 | arxiv=astro-ph/0312297
 | doi=10.1051/0004-6361:20031471 | bibcode=2004A&A...416..713G}}</ref> — suficient de fiebinți pentru a radia [[raze X]].<ref>{{cite web
 | author=Staff | date =2006-08-30
 | url =http://chandra.harvard.edu/photo/2004/proxima/
 | title =Proxima Centauri: The Nearest Star to the Sun
 | publisher =Harvard-Smithsonian Center for Astrophysics
 | accessdate = 2007-07-09 }}</ref> Într-adevăr, luminozitatea în raze X a acestei stele, de aproximativ (4–16){{Esp|26}}&nbsp;[[erg]]/s ((4–16){{Esp|19}}&nbsp;[[watt|W]]), este aproape egală cu cea a mult mai marelui Soare. Maximul luminozității celor mai mari erupții poate ajunge la 10<sup>28</sup>&nbsp;erg/s (10<sup>21</sup> W).<ref name=aaa416/>

[[Cromosferă|Cromosfera]] stelei este activă, iar spectrul acesteia expune o puternică [[linie spectrală|linie de emisie]] de [[magneziu]] mono-ionizat la o lungime de undă de 280&nbsp;[[Nanometru|nm]].<ref>{{cite journal
 | first=Guinan | last=E. F. | coauthors=Morgan, N. D.
 | title=Proxima Centauri: Rotation, Chromosperic Activity, and Flares
 | journal=Bulletin of the American Astronomical Society
 | year=1996 | volume=28 | pages=942
 | bibcode=1996BAAS...28S.942G
 | last2=Morgan
 }}</ref>
Aproximativ 88% din suprafața stelei este considerată a fi activă; acest procentaj este mult mai mare decât cel al soarelului, chiar și atunci cânde ne referim la vârful unei perioade de ciclu solar. Chiar și în timpul perioadelor mai calme, cânt erupțiile pot lipsi cu desăvârșire, această activitate crește temperatura [[Coroană solară|coroanei solare]] a Proximei Centauri cu 3.5&nbsp;milioane K, comparat cu temperatura de 2&nbsp;milioane K a coroanei Soarelui.<ref>{{cite journal
 | last=Wargelin | first=Bradford J.
 | coauthors=Drake, Jeremy J.
 | title=Stringent X-Ray Constraints on Mass Loss from Proxima Centauri
 | journal=The Astrophysical Journal | year=2002
 | volume=578
 | issue=1 | pages=503–514
 | doi=10.1086/342270 | bibcode=2002ApJ...578..503W}}</ref> Totuși, nivelul acitivtății de pe toată steaua este mică în comparație cu activitatea altor stele de clasa M,<ref name=apj547>{{cite journal
 | author=Wood, B. E.; Linsky, J. L.; Müller, H.-R.; Zank, G. P.
 | title=Observational Estimates for the Mass-Loss Rates of α Centauri and Proxima Centauri Using Hubble Space Telescope Lyα Spectra
 | journal=The Astrophysical Journal | year=2001
 | volume=547 | issue=1 | pages=L49–L52
 | url=http://iopscience.iop.org/1538-4357/547/1/L49/pdf/1538-4357_547_1_L49.pdf
 | accessdate=27 02 2012
 | doi=10.1086/318888 | bibcode=2001ApJ...547L..49W|arxiv = astro-ph/0011153 }}</ref> care este consecventă cu vârsta estimată a stelei de 4.85{{Esp|9}}&nbsp;ani,<ref name="ESO2003"/> deoarece este de așteptat ca nivelul de activitate al unei pitice roșie să scadă în mod constant în miliarde de ani (fapt datorată scăderii ratei de rotație a stelei).<ref>{{cite journal
 | last=Stauffer | first=J. R. | coauthors=Hartmann, L. W.
 | title=Chromospheric activity, kinematics, and metallicities of nearby M dwarfs
 | journal=Astrophysical Journal Supplement Series
 | year=1986 | volume=61 | issue=2 | pages=531–568
 | bibcode=1986ApJS...61..531S
 | doi=10.1086/191123 }}</ref> Nivelul de activitate poate varia, de asemenea, cu o perioadă de 442 zile, perioadă mai scurtă decât ciclul Soarelui de 11 zile.<ref>{{cite journal
 | author=Cincunegui, C.; Díaz, R. F.; Mauas, P. J. D.
 | title=A possible activity cycle in Proxima Centauri
 | journal=Astronomy and Astrophysics | year=2007
 | volume=461 | issue=3 | pages=1107–1113
 | doi = 10.1051/0004-6361:20066027
 | bibcode=2007A&A...461.1107C |arxiv = astro-ph/0703514 }}</ref>

Proxima Centauri are vânturi stelare relativ slabi, resulting in no more than 20% of the Sun's mass loss rate from the [[solar wind]]. Totuși, datorită faptului că steaua este mai mică decât Soarele, masa pierdută pe ficeare unitate de suprafață de pe Proxima Centauri poate fi de opt ori mai mare decât a Soarelui. 
<ref>{{cite journal
 | last=Wood | first=B. E.
 | coauthors=Linsky, J. L.; Muller, H.-R.; Zank, G. P.
 | title=Observational Estimates for the Mass-Loss Rates of Alpha Centauri and Proxima Centauri Using Hubble Space Telescope Lyman-alpha Spectra
 | journal=Astrophysical Journal | year=2000
 | volume=537 | issue=2 | pages=L49–L52
 | arxiv=astro-ph/0011153
 | doi=10.1086/309026 | bibcode=2000ApJ...537..304W}}</ref>

== Diametrul Soarelui în comparație cu distanța până la Proxima Centauri ==
Proxima Centauri, deși este cea mai apropiată stea de Sistemul Solar, se află la 4,22 [[an-lumină|ani-lumină]] (3,99 x 10<sup>13</sup> km) distanță de către Pământ (Terra), raportul dintre diametru și distanță fiind de 1 : 28.700.000. Micșorat la scară, dacă Soarele ar avea doar un centimetru în diametru, Proxima Centauri încă s-ar afla la 287&nbsp;km distanță.<ref>[http://weeklysciencequiz.blogspot.com/2011/05/fact-vs-fiction.html Weekly Science Quiz: Fact vs. Fiction<!-- Titlu generat de robot -->]</ref> Diametrul Soarelui este de cca 1.390.000&nbsp;km.

==Sistem planetar ==
Căutările anterioare pentru eventuale alte corpuri ce ar orbita în jurul acestei stele nu au avut rezultate, excluzându-se astfel temporar prezența unor pitice negre sau a unor planete supermasive.<ref name="aaal344"/><ref name=apj119/> Studiile de precizie ale vitezei radiale au exclus temporar, de asemenea, existența în „zona vieții” a acestei stele a unor planete mai mari și mai masive decât Pământul.<ref name="aaa488">{{cite journal|title=Toward detection of terrestrial planets in the habitable zone of our closest neighbor: Proxima Centauri|author=Endl, M. and Kürster, M.|year=2008|journal=[[Astronomy and Astrophysics]]|volume=488|issue=3|pages=1149–1153|doi=10.1051/0004-6361:200810058|bibcode=2008A&A...488.1149E}}</ref><ref group="nb" name="m_sin_i">Aceasta este, de fapt, o limită superioară a cantității ''m'' sin ''i'', unde ''i'' este unghiul dintre normala orbitei și direcția privirii. Dacă orbita planetară este aproape longitudinală văzută de pe Pământ, planete masive ar fi putut scăpa nedetectate prin metoda vitezei radiale.</ref> Detectarea obiectelor mai mici a necesitat folosirea unor instrumente și metode noi, ca de exemplu [[Telescopul spațial James Webb]].<ref name="numbers"/> <!-- Deoarece Proxima Centauri este o [[stea variabilă]] și o [[pitică roșie]], este încă incert / "disputed"  dacă o planetă ce orbitează în jurul acestei stele poate găzdui forme de viață, fie ele indigene sau colonii MAI ESTE DE ACTUALITATE ? --><ref name=tarter>{{cite journal
 | author=Tarter
 | title=A Reappraisal of The Habitability of Planets around M Dwarf Stars
 | journal=Astrobiology | year=2007 | volume=7 | issue=1
 | pages=30–65 | doi=10.1089/ast.2006.0124
 | pmid=17407403 | bibcode=2007AsBio...7...30T|arxiv = astro-ph/0609799
 | author-separator=,
 | author2=Jill C.
 | display-authors=2
 | last3=Mancinelli
 | first3=Rocco L.
 | last4=Aurnou
 | first4=Jonathan M.
 | last5=Backman
 | first5=Dana E.
 | last6=Basri
 | first6=Gibor S.
 | last7=Boss
 | first7=Alan P.
 | last8=Clarke
 | first8=Andrew
 | last9=Deming
 | first9=Drake }}</ref><ref name=Khodachenko>{{cite journal
 | author=Khodachenko
 | title=Coronal Mass Ejection (CME) Activity of Low Mass M Stars as An Important Factor for The Habitability of Terrestrial Exoplanets. I. CME Impact on Expected Magnetospheres of Earth-Like Exoplanets in Close-In Habitable Zones
 | journal=Astrobiology | year=2007
 | volume=7 | issue=1 | pages=167–184
 | doi=10.1089/ast.2006.0127
 | pmid=17407406
| bibcode=2007AsBio...7..167K
 | author-separator=,
 | author2=Maxim L.
 | display-authors=2
 | last3=Lammer
 | first3=Helmut
 | last4=Grießmeier
 | first4=Jean-Mathias
 | last5=Leitner
 | first5=Martin
 | last6=Selsis
 | first6=Franck
 | last7=Eiroa
 | first7=Carlos
 | last8=Hanslmeier
 | first8=Arnold
 | last9=Biernat
 | first9=Helfried K.
}}</ref> Cu toate acestea, datorită apropierii stelei față de Pământ, Proxima Centauri a fost propusă ca destinație pentru viitoare călătorii inter-stelare.<ref name=gilster>{{cite book
 | first=Paul | last=Gilster | year=2004
 | title=Centauri Dreams: Imagining and Planning
 | publisher=Springer | isbn=038700436X }}</ref>

Până în prezent, începând cu 2021, două planete au fost confirmate pe orbită în jurul stelei Proxima Centauri, una fiind aproape de dimensiunea Pământului și aflată în zona locuibilă ([[Proxima Centauri b|b]]) și alta care ar putea fi o planetă pitică gazoasă ([[Proxima Centauri c|c]]). Există indicii că ar exista o a treia planetă, chiar mai mică, care ar putea orbita steaua mai aproape decât celelalte două planete, însă acest lucru nu a fost confirmat încă.<ref name=Guillem2016>{{cite journal |url=http://www.eso.org/public/archives/releases/sciencepapers/eso1629/eso1629a.pdf |first1=Guillem |last1=Anglada-Escudé |first2=Pedro J. |last2=Amado |first3=John |last3=Barnes |first4=Zaira M. |last4=Berdiñas |first5=R. Paul |last5=Butler |first6=Gavin A. L. |last6=Coleman |first7=Ignacio |last7=de la Cueva |first8=Stefan |last8=Dreizler |first9=Michael |last9=Endl | first10=Benjamin | last10=Giesers |first11=Sandra V. |last11=Jeffers |first12=James S. |last12=Jenkins |first13=Hugh R. A. |last13=Jones |first14=Marcin |last14=Kiraga |first15=Martin |last15=Kürster |first16=Marίa J. |last16=López-González |first17=Christopher J. |last17=Marvin |first18=Nicolás |last18=Morales |first19=Julien |last19=Morin | first20=Richard P. | last20=Nelson |first21=José L. |last21=Ortiz |first22=Aviv |last22=Ofir |first23=Sijme-Jan |last23=Paardekooper |first24=Ansgar |last24=Reiners |first25=Eloy |last25=Rodríguez |first26=Cristina |last26=Rodrίguez-López |first27=Luis F. |last27=Sarmiento |first28=John P. |last28=Strachan |first29=Yiannis |last29=Tsapras | first30=Mikko | last30=Tuomi |first31=Mathias |last31=Zechmeister |title=A terrestrial planet candidate in a temperate orbit around Proxima Centauri |journal=Nature |volume=536 |issue=7617 |pages=437–440 |date=August 25, 2016 |doi=10.1038/nature19106 |pmid=27558064 |arxiv=1609.03449 |bibcode=2016Natur.536..437A|s2cid=4451513 }}</ref><ref name=Li-2017/><ref name="Damasso2020"/><ref name="KervellaArenou2020">{{cite journal|last1=Kervella|first1=Pierre|last2=Arenou|first2=Frédéric|last3=Schneider|first3=Jean|title=Orbital inclination and mass of the exoplanet candidate Proxima c|journal=Astronomy & Astrophysics|volume=635|year=2020|pages=L14|issn=0004-6361|arxiv=2003.13106|doi=10.1051/0004-6361/202037551|bibcode= 2020A&A...635L..14K|s2cid=214713486}}</ref><ref name="Suárez MascareñoFaria2020" /><ref name="BenedictMcArthur2020">{{cite journal |last1=Benedict |first1=G. Fritz |last2=McArthur |first2=Barbara E. |title=A Moving Target—Revising the Mass of Proxima Centauri c |journal=[[Research Notes of the AAS]] |date=16 June 2020 |volume=4 |issue=6 |page=86 |doi=10.3847/2515-5172/ab9ca9 |bibcode=2020RNAAS...4...86B }}</ref>

== Referințe ==
{{listănote|2}}

== Note ==
<references group="nb"/>

{{Sky|14|29|42.9487|-|62|40|46.141|4.243}}
{{Cele mai apropiate stele}}
{{Stele din Centaurul}}

[[Categorie:Proxima Centauri]]
[[Categorie:Stele eruptive]]
[[Categorie:Obiecte HIP]]