Vizualizare sursă pentru „Proton”

{{altesensuri}}
{{Infocaseta Particulă
| bgcolour       =
| clasificare    = [[Barion]]
| nume           = Proton 
| imagine          = [[Fișier:Proton quark structure.svg|250px]]
| etichetă        = Structura protonului.
| num_tipuri      = 
| compoziție    = 2 [[Quarc sus|quarci sus]], 1 [[quarc jos]]
| grupă         = [[Fermion]]
| subgrupă          = [[Hadron]]
| generație     =
| tip_interacțiune    = [[Gravitație]], [[Electromagnetism|electromagnetică]], [[Forța nucleară slabă|slabă]], [[Forța nucleară tare|tare]]
| antiparticulă   = [[Antiproton]]
| teoretizată      = [[William Prout]] (1815)
| descoperită     = [[Ernest Rutherford]] (1919)
| simbol         = p, p<sup>+</sup>, N<sup>+</sup>
| masă           = 1.672621637(83) × 10<sup>-27</sup>[[Kilogram|kg]]<br />938.272013(23) [[Electronvolt|MeV/c<sup>2</sup>]]<br />1.00727646677(10) [[Unitate atomică de masă|u]]<ref name="2014 CODATA">Mohr, P.J.; Taylor, B.N. ;i Newell, D.B. (2015), [http://physics.nist.gov/constants „Valorile recomandate CODATA 2014 ale constantelor fizice fundamentale”] (en.), NIST, Gaithersburg, MD, US.</ref>
| timp_de_viață = > 2.1 × 10<sup>29</sup> ani (stabilă)
| sarcină_electrică = +1 [[Sarcină elementară|''e'']]<br />1.602176487(40) × 10<sup>-19</sup> [[Coulomb|C]]<ref name="2014 CODATA" />
| rază_sarcină = 0.877 [[Metru|fm]]<ref name="2014 CODATA" />
| moment_electric_dipolar = < 5.4 x 10<sup>-24</sup> e·cm
| polarizabilitate_electrică = 1.20(6) x 10<sup>-3</sup> fm<sup>3</sup>
| moment_magnetic = 2.792847351(28) [[Magneton nuclear|μ<sub>N</sub>]]
| polarizabilitate_magnetică = 1.9(5) x 10<sup>-4</sup> fm<sup>3</sup>
| spin = {{frac|1|2}}
| izospin = {{frac|1|2}}
| paritate = +1
| simetrie_condensată = ''[[Izospin|I]]''(''[[Moment unghiular total|J]]''<sup>''[[Paritate|P]]''</sup>) = {{frac|1|2}}({{frac|1|2}}<sup>+</sup>)<ref>
{{cite journal
 |author=B.P. Stein,  R. Ladbury, P.F. Schewe
 |year=1995
 |title=Physics Update
 |journal=[[Physics Today]]
 |volume=48 |issue=10 |pages=9
 |doi=10.1063/1.2808195
}}</ref>
}}
'''Protonii''' (din [[greacă|grecescul]] πρῶτον = primul) sunt particule subatomice din nucleele tuturor [[atom]]ilor, având masa m<sub>p</sub> = 1,673·10<sup>−27</sup> [[kg]] și sarcina electrică pozitivă q<sub>p</sub>= e = 1,602·10<sup>−19</sup> [[Coulomb (unitate)|C]]. Numărul protonilor este caracteristic pentru toți atomii unui [[element chimic]]. El reprezintă numărul de sarcini nucleare Z (numărul de sarcini electrice pozitive). Numărul de protoni stabilește poziția elementului în sistemul periodic al lui [[Mendeleev]]: numărul de protoni = numărul de sarcini nucleare = [[număr atomic|numărul de ordine]]. Protonul este simbolizat prin p+.

Deoarece toți protonii unui atom au sarcină pozitivă și se află toți în nucleu, apare întrebarea de ce nu se resping, fenomen fizic obișnuit la particulele cu același semn al încărcăturii electrice. Răspunsul este dat de teoria cuantică a câmpului: protonii interacționează nu numai prin forța electrostatică, dar și prin [[forța nucleară tare|forțe nucleare tari]]. Acestea din urmă sunt transmise de [[gluon]]i.

Protonii au fost descoperiți în anul 1919 de către fizicianul [[Ernest Rutherford]].

==Raza sarcinii==
Problema definirii razei unui nucleu este similară cu problema [[rază atomică|razei atomice]], în sensul că nici atomii nici nucleul acestora nu au delimitări clare. Totuși, nucleul poate fi reprezentat ca o sferă de sarcină pozitivă pentru a analiza rezultatele experimentelor de împrăștiere a fasciculelor de electroni. Deoarece nucleul nu are limite bine definite, electronii „văd” o serie de [[Secțiune eficace (fizică)|secțiuni eficace]] pentru care se poate considera o medie.

Raza protonului e determinată prin împrăștierea fasciculelor de [[electron]]i pe ținte conținând hidrogen. E legată de factorul de formă al împrăștierii și de [[Secțiune eficace (fizică)|secțiunea eficace]] pentru transferul de impuls. Factorul de formă modifică secțiunea eficace corespunzătoare unui proton punctiform.

:<math>R_e^2 = -6 {\frac{dG_e}{dq^2}\, \Bigg\vert\,}_{q^2=0}</math>

:<math> \frac{d\sigma}{d\Omega}\ =  {\frac{d\sigma}{d\Omega}\, \Bigg\vert\,}_{point} G^2(q^2)</math>

Factorul de formă depinde de densitatea funcției de undă a țintei:

:<math>G(q^2) = \int e^{i qr} \psi (r)^2 dr^3</math>

Factorul de formă poate fi scindat in factori de formă electric and magnetic. Aceștia mai departe pot fi exprimați ca o combinație lineară a factorilor de formă Dirac și Pauli.
:<math>G_m = F_D + F_P</math>
:<math>G_e = F_D - \tau F_P</math>

:<math> \frac{d\sigma}{d\Omega}\ =  {\frac{d\sigma}{d\Omega}\, \Bigg\vert\,}_{NS} \frac{1}{1+\tau}(G_e^2(q^2) + \frac{\tau}{\epsilon}G_m^2(q^2))</math>

Există o discrepanță intre raza determinată cu fascicule de electroni si cea din măsurători [[spectroscopie|spectroscopice]] cu hidrogen miuonic. Existența acestei discrepanțe e o enigmă.<ref>{{citation
 | first1 =Carl E.
 | last1 = Carlson
 | title =The Proton Radius Puzzle
 | date =19 februarie 2015
 | url = http://arxiv.org/abs/1502.05314
 | journal = Progress in Particle and Nuclear Physics
 }}</ref>

== Note ==
<references />

== Bibliografie ==
* [[I.G. Murgulescu]] ''Introducere în chimia fizică, vol.I,1 Atomi.Molecule.Legătura chimică'', Editura Academiei RSR, București, 1976
* I.G. Murgulescu, J. Păun ''Introducere în chimia fizică vol I,3 Nucleul atomic. Reacții nucleare. Particule elementare'' Editura Academiei RSR, București 1982

== Legături externe ==
*[https://web.archive.org/web/20100404063840/http://www.evz.ro/detalii/stiri/dincolo-de-univers-unte-duci-protonule-889525.html Dincolo de Univers: Un'te duci, protonule?], 24 iunie 2010, Dan Arsenie, ''Evenimentul zilei''
*[https://web.archive.org/web/20131105063133/http://www.evz.ro/detalii/stiri/protonul-a-slabit-1036779.html Protonul a „SLĂBIT”? Ascunde raza protonului misterul materiei întunecate?], 12 mai 2013, ''Evenimentul zilei''

{{Control de autoritate}}


[[Categorie:Chimie nucleară]]
[[Categorie:Electrochimie]]
[[Categorie:Nucleoni]]
[[Categorie:Cationi]]