Vizualizare sursă pentru „Propan”

{{Infocaseta Substanță
|imagine=Propan Lewis.svg
|culoare_fond=hidrocarburi
|nume=Propan
|CAS=74-98-6
|caption=''[[Formula structurală]]''
|imagine2=Propane-3D-balls-B.png
|imagine3=Propane-3D-vdW-B.png
|caption2=
|formulă=C<sub>3</sub>H<sub>8</sub>
|masa/mol=
|aparență=[[gaz]] incolor
|stare_agregare=[[gaz]]oasă
|densitate=
|pcttopire= −187,7 °C
|pctfierbere= −42,25
|solubil=
|EUclasif=F+
|imagehazard={{Hazard|F}}
|NFPA_S=1
|NFPA_I=4
|NFPA_R=0}}

'''Propanul''' este [[compus organic]] din categoria [[alcan]]ilor, o [[hidrocarbură]] saturată aciclică, cu o [[catenă]] alcătuită din trei [[atom]]i de [[carbon]] legați prin legături simple. Propanul face parte din categoria alcanilor inferiori și în condiții standard de temperatură și presiune este prezent în stare gazoasă. Formula chimică este CH<sub>3</sub>-CH<sub>2</sub>-CH<sub>3</sub>.

Compusul este inodor, așadar pentru a se depista scăpările de gaz de propan, acesta este amestecat cu compuși ai [[sulf]]ului, numiți [[mercaptan]]i. Propanul este o substanță cu moleculă nepolară, cu forțe de atracție electrică de dispersie. Este unul dintre componentele principale ale [[Gaz petrolier lichefiat|gazului petrolier lichefiat]] (GPL). Este folosit și ca gaz frigorific (R290) sau ca gaz propulsor în aerosoli. În industria chimică este o materie primă în sinteza propenei prin reacția de dehidrogenare<ref>{{Citation|last=Seo|first=Seung-Taek|title=Repetitive control of CATOFIN process|date=2007-11|url=http://link.springer.com/10.1007/s11814-007-0098-3|work=Korean Journal of Chemical Engineering|volume=24|issue=6|pages=921–926|language=en|doi=10.1007/s11814-007-0098-3|issn=0256-1115|access-date=2024-09-22|last2=Won|first2=Wangyun|last3=Lee|first3=Kwang Soon|last4=Jung|first4=Chansul|last5=Lee|first5=Seokho}}</ref>.Se efectuează cercetări considerabile pentru a dezvolta procese viabile din punct de vedere economic pentru conversia oxidativă a propanului în propilenă<ref>{{Citation|last=de Lima Rodrigues|first=Renata Maria|title=Oxidative dehydrogenation of propane using Ni–Mg–Al mixed oxide catalysts from hydrotalcite-type precursors|date=2023-12-01|url=https://link.springer.com/article/10.1007/s43153-022-00295-7|work=Brazilian Journal of Chemical Engineering|volume=40|issue=4|pages=1055–1065|language=en|doi=10.1007/s43153-022-00295-7|issn=1678-4383|access-date=2024-09-22|last2=Reis|first2=Caroline Barbosa|last3=Eon|first3=Jean-Guillaume|last4=Palacio|first4=Luz Amparo}}</ref><ref>{{Citation|last=Liu|first=Ruiqiang|title=Coupling of Propane with CO2 to Propylene Catalyzed by V–Fe Modified KIT-6 Zeolites|date=2021-12-01|url=https://link.springer.com/article/10.1007/s10563-021-09339-3|work=Catalysis Surveys from Asia|volume=25|issue=4|pages=406–418|language=en|doi=10.1007/s10563-021-09339-3|issn=1574-9266|access-date=2024-09-22|last2=Zha|first2=Fei|last3=Tian|first3=Haifeng|last4=Tang|first4=Xiaohua|last5=Chang|first5=Yue|last6=Guo|first6=Xiaojun}}</ref><ref>{{Citation|last=Fu|first=Haoyue|title=Strontium Promoted PtSn/Al2O3 Catalysts for Propane Dehydrogenation to Propylene|date=2024-07-01|url=https://link.springer.com/article/10.1007/s10562-024-04619-9|work=Catalysis Letters|volume=154|issue=7|pages=3867–3881|language=en|doi=10.1007/s10562-024-04619-9|issn=1572-879X|access-date=2024-09-22|last2=Zhang|first2=Haitao|last3=Ma|first3=Hongfang|last4=Qian|first4=Weixin|last5=Ying|first5=Weiyong}}</ref> și acid acrilic<ref>Surface chemistry of phase-pure M1 MoVTeNb oxide during operation in selective oxidation of propane to acrylic acid. Journal of Catalysis, 2012, 285, 48-60  <nowiki>https://pure.mpg.de/rest/items/item_1108560_8/component/file_1402724/content</nowiki> 

</ref><ref>The reaction network in propane oxidation over phase-pure MoVTeNb M1 oxide catalysts. Journal of Catalysis, 2014, 311, 369-385. <nowiki>https://core.ac.uk/download/pdf/210625575.pdf</nowiki> </ref><ref>Kinetic studies of propane oxidation on Mo and V based mixed oxide catalysts. Berlin, 2011. <nowiki>https://pure.mpg.de/rest/items/item_1199619_5/component/file_1199618/content</nowiki></ref> și a compușilor aromatici<ref>{{Citation|last=Oseke|first=G. G.|title=Improved aromatic yield and toluene selectivity in propane aromatization over Zn–Co/ZSM-5: effect of metal composition and process conditions|date=2023-06-01|url=https://link.springer.com/article/10.1007/s10934-022-01397-w|work=Journal of Porous Materials|volume=30|issue=3|pages=999–1010|language=en|doi=10.1007/s10934-022-01397-w|issn=1573-4854|access-date=2024-09-22|last2=Peter|first2=E. E.|last3=Atta|first3=A. Y.|last4=Mukhtar|first4=B.|last5=El-Yakubu|first5=B. J.|last6=Aderemi|first6=B. O.}}</ref><ref>{{Citation|last=Oseke|first=Gbenga Godwin|title=Highly selective and stable Zn–Fe/ZSM-5 catalyst for aromatization of propane|date=2020-08-01|url=https://link.springer.com/article/10.1007/s13203-020-00245-9|work=Applied Petrochemical Research|volume=10|issue=2|pages=55–65|language=en|doi=10.1007/s13203-020-00245-9|issn=2190-5533|access-date=2024-09-22|last2=Atta|first2=Abdulazeez Yusuf|last3=Mukhtar|first3=Bello|last4=Jibril|first4=Baba Yakubu|last5=Aderemi|first5=Benjamin Olorunfemi}}</ref>. 

Prefixul ''prop-'', utilizat pentru propan și [[Nomenclatura IUPAC a compușilor organici|alți compuși organici]] formați din trei atomi de carbon, a fost derivat de la [[acid propionic]],<ref>{{cite web|url=http://www.etymonline.com/index.php?term=propane |title=Online Etymology Dictionary entry for propane |publisher=Etymonline.com |accessdate=2010-10-29}}</ref> care la rândul său provine de la termenii grecești ''protos'' („primul”) și ''pion'' („grăsime”).

== Istoric ==
Propanul a fost descoperit de către chimistul francez [[Marcellin Berthelot]] în anul [[1857]].<ref>{{cite journal|url=https://books.google.com/?id=dzlCAQAAMAAJ&q=Berthelot+Propane+1857&dq=Berthelot+Propane+1857|language=fr|title=Comptes rendus hebdomadaires des séances de l'Académie des sciences|year=1905|volume=140}}</ref> De asemenea, propan gazos dizolvat a fost identificat în [[petrol]]ul din [[Pennsylvania]] de către [[Edmund Ronalds]] în [[1864]].<ref>{{Cite book|title=Treatise on Chemistry|last=Roscoe|first=H.E.|last2=Schorlemmer|first2=C.|publisher=Macmillan|year=1881|isbn=|volume=3|location=|pages=144–145}}</ref><ref>{{Cite book|title=Dictionary of Chemistry|last=Watts|first=H.|year=1868|isbn=|volume=4|location=|pages=385}}</ref> 

== Obținere ==
Propanul este obținut în mare parte în urma purificării [[gaz natural|gazelor naturale]] și ca [[produs secundar]] al rafinării petrolului. Fiind un component principal al gazului petrolier lichefiat (GPL), poate fi obținut prin [[distilare]]a acestuia.<ref name=Ullmann>{{Cite book |publisher= Wiley-VCH Verlag GmbH & Co |title= Ullmann's Encyclopedia of Industrial Chemistry: Hydrocarbons |authors= Karl Griesbaum, Arno Behr, Dieter Biedenkapp, Heinz-Werner Voges, Dorothea Garbe, Christian Paetz, Gerd Collin, Dieter Mayer, Hartmut Höke |year=2000 |url = http://www.ugr.es/~tep028/pqi/descargas/Industria%20quimica%20organica/tema_2/documentos_adicionales/hidrocarburos_a13_227.pdf}}</ref>

O altă metodă de preparare, în laborator, presupune o [[reacție de adiție]] a [[hidrogen]]ului la [[propenă]], reacția fiind [[cataliză|catalizată]] de un [[catalizator]] de [[platină]] sau de [[paladiu]]:

:[[Imagine:Propen2-Seite001.svg|400px]]

== Proprietăți fizice ==
Propanul este un compus gazos incolor și inodor. La presiune normală, lichefiază la [[punct de fierbere|temperatura de fierbere]] −42&nbsp;°C și se solidifică sub [[punct de topire|punctul de topire]] de −187,7&nbsp;°C. În fază solidă prezintă un [[grup spațial]] P2<sub>1</sub>/n. <ref>[https://log-web.de/chemie/Start.htm?name=propaneCryst&lang=en geometry of crystalline propane]</ref><ref>{{cite journal |vauthors=Boese R, Weiss HC, Blaser D | title= The melting point alternation in the short-chain ''n''-alkanes: Single-crystal X-ray analyses of propane at 30&nbsp;K and of ''n''-butane to ''n''-nonane at 90&nbsp;K | journal= Angew Chem Int Ed | year=1999 | volume=38 | pages=988–992 |doi=10.1002/(SICI)1521-3773(19990401)38:7<988::AID-ANIE988>3.3.CO;2-S}}</ref>

== Proprietăți chimice ==
=== Oxidare ===
;Ardere
Propanul suferă aceeași reacție de [[ardere|combustie]] ca restul [[alcan]]ilor. În prezență de oxigen în exces (O<sub>2</sub>), propanul arde formând [[dioxid de carbon]] (CO<sub>2</sub>), [[apă]] (H<sub>2</sub>O) și căldură.

<chem display="block">C3H8 + 5O2 -> 3CO2 + 4H2O + Q</chem> 

Combustia completă a propanului produce aproximativ MJ/kg de energie.<ref name=nist>[http://webbook.nist.gov/cgi/cbook.cgi?ID=C74986&Units=SI&Mask=1#Thermo-Gas Propane]. NIST Standard Reference Data referring to {{Cite journal | last1 = Pittam | first1 = D. A. | last2 = Pilcher | first2 = G. | doi = 10.1039/f19726802224 | title = Measurements of heats of combustion by flame calorimetry. Part 8.—Methane, ethane, propane, n-butane and 2-methylpropane | journal = Journal of the Chemical Society, Faraday Transactions 1: Physical Chemistry in Condensed Phases | volume = 68 | pages = 2224 | year = 1972 | pmid = | pmc = }} and {{cite journal|author=Rossini, F.D.|title= Calorimetric determination of the heats of combustion of ethane, propane, normal butane, and normal pentane|journal=  Bureau of Standards Journal of Research|year= 1934|volume= 12|issue= 6|pages= 735–750|url=https://archive.org/details/calorimetricdete12673ross|doi=10.6028/jres.012.059}}</ref>

;Ardere incompletă
Când cantitatea de oxigen nu este suficientă pentru combustia completă, reacția de oxidare poate să fie o reacție de ardere incompletă, ceea ce duce la formarea de [[monoxid de carbon]] și / sau [[carbon]]:

<chem display="block">2C3H8 + 9O2 -> 4CO2 + 2CO + 8H2O + Q</chem><chem display="block">C3H8 + 2O2 -> 3C + 4H2O + Q</chem>

=== Nitrare ===
Nitrarea propanului produce nitroderivații [[nitrometan]], [[nitroetan]], nitropropani sub acțiunea acidului azotic.

== Note ==
<references />

{{Gaz combustibil}}
{{Alcani}}
{{Hidrocarburi}}

{{Control de autoritate}}

[[Categorie:Alcani]]