Vizualizare sursă pentru „Produsul intern brut”

{{Short description|Totalul producției economice interne și externe solicitate de rezidenții unei țări}}
[[File:Map of countries by GDP (nominal) per capita in 2023.svg|thumb|400px|Harta globală în funcție de PIB-ul (nominal) per locuitor în 2023

{| width=100%
|-
| valign=top |
{{Legend|#00008a|>$60.000}}
{{Legend|#003c00|$50.000 - $60.000}}
{{Legend|#008f00|$40.000 - $50.000}}
{{Legend|#00f900|$30.000 - $40.000}}
| valign=top |
{{Legend|#b3ff00|$20.000 - $30.000}}
{{Legend|#ffff00|$10.000 - $20.000}}
{{Legend|#ffd215|$5.000 - $10.000}}
{{Legend|#ff852f|$2.500 - $5.000}}
| valign=top |
{{Legend|#ff0000|$1.000 - $2.500}}
{{Legend|#a30000|$500 - $1.000}}
{{Legend|#660000|<$500}}
{{Legend|#b9b9b9|Date indisponibile}}
|}
]]

[[File:Map of countries by GDP (PPP) per capita in 2024.svg|thumb|400px|Harta globală în funcție de PIB la [[paritatea puterii de cumpărare]] (PPC) per locuitor in 2024

{| width=100%h
|-
| valign=top |
{{Legend|#00008a|>$60.000}}
{{Legend|#003c00|$50.000 – $60.000}}
{{Legend|#008f00|$40.000 – $50.000}}
{{Legend|#00f900|$30.000 – $40.000}}
{{Legend|#b3ff00|$20.000 – $30.000}}
{{Legend|#ffff00|$10.000 – $20.000}}
| valign=top |
{{Legend|#ffd215|$5.000 – $10.000}}
{{Legend|#ff852f|$2.500 – $5.000}}
{{Legend|#ff0000|$1.000 – $2.500}}
{{Legend|#a30000|<$1.000}}
{{Legend|#b9b9b9|Date indisponibile}}
|}
]]

{{Economie}}

'''Produsul Intern Brut (PIB)''' reprezintă valoarea totală de piață a producției finale de pe un teritoriu definit (țară, grup de țări, regiune, unitate administrativă etc.) într-o anumită perioadă. Indicatorul descrie producția economică, activitatea și [[Standard de viață|nivelul de trai]] al populației țării în cauză pentru perioada considerată. Mai mult, servește ca un indicator care definește dimensiunea, creșterea sau declinul unei economii sau al unui sector economic.

Calculul său periodic permite statelor, companiilor, investitorilor și altor factori de decizie să evalueze, să prognozeze și să planifice deciziile economice viitoare. Se iau în considerare doar produsele și serviciile finite, excluzând cheltuielile de procesare și operare ale acestora. Valoarea poate fi exprimată în moneda națională sau în echivalent valutar, pe baza unor factori de conversie<ref>{{cite web |title=Gross Domestic Product (GDP) |trans_title=Produs intern brut (PIB) |url=https://www.wallstreetmojo.com/gross-domestic-product-gdp/ |date=2024-08-21 |author=Vaidya, Dheeraj |publisher=WallStreetMojo |access-date=2024-10-10}}</ref>.

Raportul dintre valoarea PIB și populația totală ale teritoriului analizat reprezintă '''produsul intern brut per locuitor''', indicator care poate aproxima [[Standard de viață|nivelul de trai]] mediu al populației respective. În timp ce indicatorul [[Lista țărilor în funcție de PIB (nominal)|PIB nominal]] este util la compararea economiilor naționale de pe piața internațională, acesta nu reflectă decalajele dintre costul vieții{{efn|name=Costul vieții|'''Costul vieții''' este costul menținerii unui anumit [[nivel de trai]] pentru o persoană sau o gospodărie}} și [[inflația|ratele inflației]], prin urmare utilizarea [[Lista țărilor în funcție de PIB-ul (PPC) pe cap de locuitor|PIB per locuitor la paritatea puterii de cumpărare (PPC)]] este preferabilă atunci când se compară [[Standard de viață|nivelul de trai]] între țări. Valoarea totală a PIB poate fi defalcată, pentru a reflecta contribuția fiecărei ramuri industriale sau sector economic<ref>{{cite book |last=Dawson |first=Graham |title=Economics and Economic Change |series=Open University |edition=2 |publisher=Prentice Hall&nbsp;/ [[Financial Times]] |location=Harlow&nbsp;/ New York |year=2006 |isbn=9780273693512}}</ref>{{rp|205}}.

Calculul PIB presupune includerea tuturor [[Produs finit|produselor finite]], adică bunurile aflate în etapa de utilizare finală, care sunt înregistrate ca ''producție economică''. [[Depozit de mărfuri|Mărfurile depozitate]], care nu sunt utilizate direct, sunt luate în considerare la calculul stocurilor.

Spre deosebire de [[venitul național brut]], la calcularea valorii PIB a unei țări sunt luate în considerare doar bunurile produse și serviciile prestate în interiorul granițelor naționale, veniturile obținute de rezidenți în străinătate și cele transferate internațional de cetățenii străini nefiind incluse<ref>{{cite web |title=Gross National Income |trans_title=Venitul național brut |url=https://www.wallstreetmojo.com/gross-national-income/ |date=2024-08-21 |author=Vaidya, Dheeraj |publisher=WallStreetMojo |access-date=2024-10-10}}</ref>.

PIB-ul este adesea folosit pentru comparații internaționale, precum și ca măsură generală a progresului economic. Este adesea considerat a fi cel mai puternic indicator statistic al [[Dezvoltare economică|dezvoltării]] și [[Progres|progresului]] țărilor lumii. Cu toate acestea, criticii [[Creștere economică|imperativului de creștere economică]] susțin adesea că determinarea PIB-ului nu au fost niciodată menită să măsoare progresul și omite alte [[Externalitate|externalități]]-cheie, precum [[Resurse minerale|extracția resurselor]], impactul asupra mediului și munca neremunerată (voluntariat, muncă în gospodărie etc.)<ref name=Modeluleconomicinelar>{{en icon}}{{cite book |last=Raworth |first=Kate |url=https://books.google.ro/books/about/Doughnut_Economics.html?id=7A4lDgAAQBAJ&redir_esc=y |title=Doughnut economics: seven ways to think like a 21st-century economist |trans_title=Modelul economic inelar: șapte moduri de a gândi ca un economist al secolului&nbsp;XXI |date=2017 |publisher=Random House Business Books |location=Londra |isbn=9781847941381}}</ref>. Conceptele economice alternative, cum ar fi modelul economic inelar{{efn|name=Model economic inelar|[[File:Doughnut (economic model).jpg|200px|right]]'''Modelul economic inelar''' sau '''economia gogoșii''' (în {{en|Doughnut economics}}) este un cadru vizual referitor la [[dezvoltarea durabilă]], care combină conceptul de limitări planetare cu conceptul complementar de limitări sociale. Numele derivă din forma diagramei, un ansamblu de cercuri concentrice asemănător cu un inel, o gogoașă sau un colac de salvare. Zona din centrul modelului reprezintă proporția populației care nu are acces la elementele esențiale ale vieții ([[alimentație]], [[sănătate]], [[educație]] etc.), în timp ce zona exterioară reprezintă plafoanele ecologice (limitele planetare) de care depinde viața și care nu trebuie depășite. Diagrama a fost dezvoltată de economistul Kate Raworth de la [[Universitatea din Oxford]] într-o lucrare din 2012, ''A Safe and Just Space for Humanity'' și elaborată în cartea publicată în 2017 ''Doughnut economics: seven ways to think like a 21st-century economist''<ref name=Modeluleconomicinelar />}} folosesc alți indicatori, precum [[indicele dezvoltării umane]], ca abordare mai eficientă de măsurare a efectului economiei asupra [[Dezvoltare umană|dezvoltării umane]] și bunăstării personale.

== Istoric ==

În a doua jumătate a {{nowrap|secolului al XVII-lea}}, britanicul [[William Petty]] a dezvoltat un concept de PIB pentru a calcula sarcina fiscală și a susținut că proprietarii au fost impozitați în mod nedrept în timpul [[Războaiele anglo-neerlandeze|războaielor dintre olandezi și englezi]] din perioada 1652-1674<ref>{{Cite journal |date=2013-12-21 |title=Petty impressive. Meet Sir William Petty, the man who invented economics |trans_title=Destul de impresionant. Faceți cunoștință cu Sir William Petty, omul care a inventat economia |url=https://www.economist.com/news/finance-and-economics/21591842-meet-sir-william-petty-man-who-invented-economics-petty-impressive |journal=[[The Economist]] |access-date=2024-10-10}}</ref>. Conaționalul său, Charles Davenant, a îmbunătățit conceptul în 1695<ref>{{Cite journal |last=Coyle |first=Diane |date=2014-04-06 |title=Warfare and the Invention of GDP |trans_title=Războiul și inventarea PIB-ului |url=http://www.theglobalist.com/warfare-and-the-invention-of-gdp/ |access-date=2024-10-10 |journal=The Globalist}}</ref>.

Un alt pionier al PIB-ului este economistul britanic-australian Colin Clark. El a fost primul care a întreprins calcule ale venitului național după Petty și a creat bazele și elementele de înregistrare a PIB-ului care sunt și astăzi relevante. De asemenea, a dezvoltat conceptul de [[creștere economică]], măsurată prin rata de creștere a venitului național. Clark, ca și Petty, considera venitul național drept un indicator relevant din punct de vedere politic pentru comparații internaționale. Totuși, guvernul britanic nu a fost convins de importanța calculului venitului național pentru perioade lungi.

În 1940, [[John Maynard Keynes]] a recomandat în lucrarea ''How to pay for the war''<ref>{{en icon}}{{cite book |author=Keynes, John Maynard |title=How to pay for the war |trans_title=Cum să finanțezi războiul |publisher=Macmillan and Co., Ltd. |location=Londra |year=1940}}</ref> ca nu doar consumul și investițiile, ci și cheltuielile guvernamentale să fie incluse în calculul venitului național, ceea ce corespunde definiției actuale a PIB-ului. Keynes a dezvoltat în continuare metoda lui Clark de calculare a venitului național în colaborare cu membrii Trezoreriei britanice [[James Meade]] și [[Richard Stone]]. Ulterior, Meade și Stone au dezvoltat un sistem de conturi pentru contabilitatea națională bazat pe definiția lui Clark și, mai precis, a lui Keynes.

Conceptul modern de PIB a fost dezvoltat pentru prima dată de [[Simon Kuznets]] într-un [[Congresul Statelor Unite ale Americii|raport către Congresul SUA]] din 1934, în care avertiza împotriva utilizării acestuia ca măsură a bunăstării<ref name="kuznets">{{en icon}}{{cite book |author=United States. Bureau of Foreign and Domestic Commerce; Kuznets, Simon |work=Seventy-Third Congress, 1933-1935 |title=National Income, 1929-1932 |trans_title=Venitul național, 1929-1932 |date=1934-01-04 |url=https://fraser.stlouisfed.org/title/971 |publisher=U.S. Government Printing Office |location=Washington}}</ref>{{rp|5-7}}. [[Simon Kuznets|Kuznets]] a fost însărcinat să calculeze veniturile naționale pentru anii 1929–1931, în perioada [[Marea Depresiune|Marii Depresiuni]]. A fost prima dată când un guvern a solicitat astfel de date. După ce a făcut calculele, Kuznets a subliniat Congresului american posibilitatea limitată de a măsura [[Avere|avuția națională]] prin acest indicator, considerând că înregistrarea venitului național depinde de consensul social asupra a ceea ce se înțelege prin activitate economică și, pe lângă potențialul acesteia, a văzut pericolul supraevaluării indicatorului. Începând cu acel an, Departamentul de Comerț al Statelor Unite a calculat venitul național în mod regulat. În 1936, în campania sa electorală, președintele [[Franklin D. Roosevelt]] s-a referit la creșterea venitului național.

După [[Conferința de la Bretton Woods]] din 1944, PIB-ul a devenit principalul instrument de măsurare a economiei unei țări<ref>{{cite journal |last=Dickinson |first=Elizabeth |title=GDP: a brief history |trans_title=PIB: scurt istoric |journal=Foreign Policy |url=https://foreignpolicy.com/2011/01/03/gdp-a-brief-history/ |publisher=ForeignPolicy.com |access-date=2024-10-10}}</ref>. La acea vreme, estimarea preferată era [[Produs național brut|produsul național brut]] (PNB), care diferea de PIB prin aceea că măsura producția din țară și din străinătate a cetățenilor unei țări, mai degrabă decât a „unităților rezidente” ale acesteia. Rolul pe care l-au jucat măsurătorile PIB în al Doilea Război Mondial a fost crucial pentru acceptarea politică ulterioară a PIB ca indicator al dezvoltării și progresului național<ref>{{en icon}}{{cite book |last=Lepenies |first=Philipp |url=https://cup.columbia.edu/book/the-power-of-a-single-number/9780231175104 |title=The Power of a Single Number: A Political History of GDP |trans_title=Puterea unui singur număr: o istorie politică a PIB-ului |date=2016 |publisher=[[Columbia University Press]] |isbn=9780231541435}}</ref>.

Istoricul conceptului PIB este marcat de numeroasele modificări în estimarea acestuia. Valoarea adăugată de companii este relativ ușor de calculat folosind datele din conturile lor, dar valoarea adăugată de [[sectorul public]], de instituțiile financiare și de crearea de imobilizări necorporale{{efn|name=Active necorporale|Un '''activ necorporal''' este un activ care nu are o formă fizică, de exemplu [[Brevet de invenție|brevete de invenție]], [[drepturi de autor]], [[Franciză|francize]], [[mărci comerciale]], [[Cercetare|cercetare și dezvoltare]], [[know-how]], precum și orice formă de activ digital, cum ar fi [[software]] și [[Bază de date|date]]. Aceste active sunt în contrast cu '''activele fizice''' ([[Mașină|mașini]], [[Clădire|clădiri]] etc.) și '''activele financiare''' ([[Titlu de valoare|titluri de valoare de stat]] etc.)}} este mai complexă. Aceste activități sunt din ce în ce mai importante în [[Țară dezvoltată|economiile dezvoltate]], iar convențiile internaționale care guvernează estimarea lor și includerea lor în PIB se schimbă în mod regulat, în încercarea de a ține pasul cu progresele industriale. După spusele unuia dintre cei mai reputați economiști britanici din prezent, Diane Coyle, „valoarea finală a PIB-ului este, prin urmare, rezultatul unui vast mozaic de statistici și al unui set complicat de procese efectuate asupra datelor brute pentru a le potrivi cadrului conceptual”<ref>{{en icon}}{{cite book |last=Coyle |first=Diane |title=GDP: A Brief but Affectionate History |trans_title=PIB: O istorie scurtă, dar afectuoasă |publisher=[[Princeton University Press]] |year=2014 |url=https://books.google.ro/books/about/GDP.html?id=t7pKCAAAQBAJ&redir_esc=y |isbn=9781400873630}}</ref>{{rp|6}}.

[[China]] a adoptat oficial PIB-ul ca indicator al performanței economice în 1993, ceea ce a condus la consacrarea acestui concept economic la nivel global. Anterior, China se bazase pe un sistem de contabilitate național de inspirație marxistă<ref>{{cite journal |last1=Heijster |first1=Joan van |last2=DeRock |first2=Daniel |date=29 October 2020 |title=How GDP spread to China: the experimental diffusion of macroeconomic measurement |trans_title=Cum s-a răspândit PIB-ul în China: difuzarea experimentală a măsurătorilor macroeconomice |journal=Review of International Political Economy |volume=29 |pages=65–87 |url=https://www.tandfonline.com/doi/full/10.1080/09692290.2020.1835690#abstract |doi=10.1080/09692290.2020.1835690 |issn=0969-2290 |doi-access=free}}</ref>.

== Definiții ==

În [[Uniunea Europeană]], conform [[Eurostat]], „produsul intern brut este o măsură de bază a dimensiunii totale a economiei unei țări. Ca măsură agregată a producției, PIB-ul este egal cu suma valorii adăugate brute a tuturor unităților instituționale rezidente implicate în producție, plus orice taxe pe produse și minus orice subvenții pentru produse. Valoarea adăugată brută este diferența dintre producție și consumul intermediar. PIB-ul este, de asemenea, egal cu:
* suma utilizărilor finale ale bunurilor și serviciilor (toate utilizările cu excepția consumului intermediar) măsurate în prețurile de cumpărare, minus valoarea importurilor de bunuri și servicii,
* suma veniturilor primare distribuite de unitățile producătoare rezidente.
PIB-ul este unul dintre principalii indicatori ai sistemului european de conturi naționale și regionale (ESA 2010)”<ref>{{cite web |title=Glossary:Gross domestic product (GDP) |trans_title=Glosar:Produsul intern brut (PIB) |author=[[Eurostat]] |url=https://ec.europa.eu/eurostat/statistics-explained/index.php?title=Glossary:Gross_domestic_product_(GDP) |website=Eurostat Statistics Explained |access-date=2024-10-10}}</ref>.

În [[Statele Unite]], conform U.S. Bureau of Economic Analysis, „PIB-ul este una dintre cele mai cuprinzătoare și atent urmărite statistici economice: este folosit de [[Casa Albă]] și [[Congresul SUA|Congres]] pentru a pregăti bugetul federal, de [[Federal Reserve]] pentru a formula politica monetară, de [[Wall Street|companiile financiare]] ca indicator al activității economice și de comunitatea de afaceri pentru pregătirea previziunilor performanței economice care să ofere baza pentru planificarea producției, investițiilor și angajării forței de muncă. PIB-ul măsoară valoarea de piață a bunurilor, serviciilor și structurilor produse de economia națională într-o anumită perioadă”<ref name=beadef>{{cite web |title=Measuring the Economy: A Primer on GDP and the National Income and Product Accounts |trans_title=Măsurarea economiei: o notă despre PIB și conturile naționale de venit și produse |author=U.S. Bureau of Economic Analysis |url=https://www.bea.gov/resources/methodologies/measuring-the-economy |access-date=2024-10-10}}</ref>.

În [[Regatul Unit]], conform HM Treasury, „produsul intern brut reprezintă suma tuturor veniturilor obținute din producția de bunuri și servicii de pe teritoriul economic britanic, indiferent de rezidența beneficiarilor acestora, fiind echivalent cu valoarea adăugată economiei prin aceste activități economice. Valoarea adăugată poate fi definită ca venit minus costuri intermediare (costuri ca urmare a producției de bunuri sau servicii finale). Prin urmare, creșterea PIB-ului reflectă atât [[Creștere economică|creșterea economiei]], cât și modificările prețurilor ([[inflație]])”<ref name=HMTreasury>{{cite web |title=Background information on GDP and GDP deflator |trans_title=Informații de bază despre PIB și deflatorul PIB |author=HM Treasury |website=gov.uk |url=https://www.gov.uk/government/statistics/gdp-deflators-at-market-prices-and-money-gdp-march-2013 |access-date=2024-10-10}}</ref>.

Conform [[Fondul Monetar Internațional|Fondului Monetar Internațional]], „PIB-ul măsoară valoarea monetară a bunurilor și serviciilor finale – adică a celor care sunt achiziționate de utilizatorul final – produse într-o țară într-o anumită perioadă de timp (de exemplu un trimestru sau un an). Acesta reprezintă toată producția generată în interiorul granițelor unei țări. PIB-ul este compus din producția de bunuri și servicii destinate pieței și include, de asemenea, unele producții non-piață, cum ar fi serviciile de apărare sau educație furnizate de guvern”<ref name=imfdef />.

Conform [[Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică|Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică]], „PIB-ul măsoară venitul obținut din producția de bunuri și servicii dintr-o țară într-o anumită perioadă. Acest indicator se bazează pe PIB nominal (exprimat în valori curente), prin urmare este mai puțin potrivit pentru comparații în timp, deoarece evoluțiile nu sunt cauzate doar de [[Creștere economică|creșterea economică]] reală, ci și de [[Inflație|modificările prețurilor]] și [[Paritatea puterii de cumpărare|diferențele de curs valutar]]”<ref name=beadef /><ref name=oecddef>{{cite web |author=[[Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică]] |title=Nominal gross domestic product (GDP) |trans_title=Produsul intern brut nominal (PIB) |url=https://www.oecd.org/en/data/indicators/nominal-gross-domestic-product-gdp.html |website=oecd.org |access-date=2024-10-10}}</ref>.

=== Deflator PIB ===

Valoarea produsului intern brut poate fi calculată și exprimată în mai multe moduri. Pe de o parte, se poate calcula ca valoare nominală (''PIB&nbsp;nominal''), care indică suma valorii adăugate interne sau a valorii adăugate de pe teritoriul definit, exprimată în valorile (prețurile) curente ale pieței. Aceasta înseamnă că PIB-ul depinde de modificările [[Indicele prețurilor de consum|indicelui prețurilor]] din economia luată în considerare. Valoarea PIB-ul nominal crește odată cu [[inflația]] și scade în cazul [[Deflație|deflației]]. De exemplu, o rată a inflației de cinci&nbsp;procente cu producție constantă de bunuri duce la o creștere nominală a PIB de cinci&nbsp;procente. Pe de altă parte, pentru a exprima valoarea reală a produsului intern brut, independent de [[Inflație|modificările prețurilor]], se utilizează un indicator armonizat, ''PIB&nbsp;real'', caz în care toate bunurile și serviciile sunt evaluate la prețurile unui an de referință (PIB la prețuri constante)<ref name=Deflator>{{cite web |title=GDP Deflator |trans_title=Deflator PIB |url=https://www.wallstreetmojo.com/gdp-deflator/ |date=2024-08-21 |author=Vaidya, Dheeraj |publisher=WallStreetMojo |access-date=2024-10-10}}</ref>.

Factorul utilizat pentru a converti PIB-ul din valori curente în valori constante se numește [[deflator PIB]]. Spre deosebire de [[indicele prețurilor de consum]], care măsoară [[inflația]] sau [[Deflație|deflația]] prețurilor bunurilor de uz casnic, deflatorul PIB măsoară modificările prețurilor tuturor bunurilor și serviciilor produse pe plan intern într-o economie, inclusiv bunurile de investiții și serviciile guvernamentale, precum și bunurile de consum casnic. Acesta este calculat ca raportul dintre PIB-ul nominal și PIB-ul real într-un an<ref name=Deflator />.

<div style="text-align:center;"><math>\operatorname{Deflator\ PIB } = \frac{\operatorname{PIB\ nominal}}{\operatorname{PIB \ real }} * 100</math></div>

== Calculul produsului intern brut (PIB) ==

Produsul intern brut este reprezentativ pentru producția și venitul total dintr-o economie, valoarea sa fiind de obicei calculată de fiecare agenție națională de statistică, care compilează informațiile provenite dintr-un număr mare de surse. La efectuarea calculelor, majoritatea țărilor respectă standardele internaționale stabilite prin Standardul internațional de măsurare a PIB-ului care este cuprins în ''Sistemul de Conturi Naționale'' elaborat în 1993 și actualizat în 2008 de [[Fondul Monetar Internațional]], [[Comisia Europeană]], [[Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică]], [[Națiunile Unite]] și [[Banca Mondială]]<ref name=imfdef>{{cite journal |author=[[Fondul Monetar Internațional]] |journal=Finance & Development Magazine |title=Gross Domestic Product: An Economy’s All |trans_title=Produsul Intern Brut: Totul despre o economie |url=https://www.imf.org/en/Publications/fandd/issues/Series/Back-to-Basics/gross-domestic-product-GDP |access-date=2024-10-10}}</ref>.

Sistemul de Conturi Naționale (''The System of National Accounts - SNA'') prevede trei moduri de estimare a valorii PIB: o ''abordare a producției'', care calculează valoarea adăugată brută, ''o abordare a cheltuielilor'' și o ''abordare bazată pe venit''. În teorie, toate aceste metode trebuie să conducă spre același rezultat<ref name=wbdef>{{cite journal |author=[[Banca Mondială]] |title=Economy |trans_title=Economie |url=https://datatopics.worldbank.org/world-development-indicators/themes/economy.html |work=World Development Indicators |access-date=2024-10-10}}</ref>.

Cea mai directă dintre cele trei metode este ''abordarea producției'', care însumează rezultatele fiecărui sector economic. Abordarea cheltuielilor funcționează pe principiul că toate produsele trebuie să fie achiziționate de cineva, prin urmare valoarea produsului finit trebuie să fie egală cu cheltuielile totale pentru cumpărarea bunurilor. ''Abordarea veniturilor'' funcționează pe principiul că veniturile factorilor productivi („producători”) trebuie să fie egale cu valoarea produsului lor finit, valoarea PIB fiind calculată prin însumarea tuturor veniturilor producătorilor<ref name=beadef /><ref name=HMTreasury />.

=== Abordarea producției ===

<div style="margin-left:2.5em;">'''PIB(p)''' '''=''' {{nowrap|''produs''}} '''–'''{{nowrap| ''consum intermediar''}} '''+'''{{nowrap| ''taxe pe produs''}} '''–'''{{nowrap| ''subvenții pe produs''}}
</div>

Conform [[Banca Mondială|Băncii Mondiale]], „abordarea producției estimează mai întâi valoarea brută a producției interne din sectoarele de activitate, agricultură, industrie și servicii. Apoi determină valoarea intermediară a materialelor, bunurilor și serviciilor utilizate („consumul intermediar”) pentru a produce acea ieșire. Valoarea adăugată brută este valoarea brută a producției minus consumul intermediar. În mod oficial, valoarea PIB calculată în funcție de producție reprezintă suma valorii adăugate brute de către toți producătorii rezidenți din economie plus orice taxe pe produs (mai puțin [[Subvenție|subvențiile]]) care nu sunt incluse în evaluarea producției”<ref name=wbdef />.

Conform [[Fondul Monetar Internațional|Fondului Monetar Internațional]], „abordarea producției însumează valorile care reprezintă „valoarea adăugată” în fiecare etapă a producției, unde valoarea adăugată este definită ca vânzări totale minus valoarea intrărilor intermediare în procesul de producție. De exemplu, făina ar fi un input intermediar, iar pâinea ar fi produsul finit, sau serviciile unui arhitect ar fi o intrare intermediară, iar construcția ar fi produsul finit”<ref name=imfdef />.

=== Abordarea cheltuielilor ===

<div style="margin-left:2.5em;">'''PIB(c)''' '''=''' {{nowrap|''cheltuieli cu consumul final al gospodăriilor''}} '''+'''{{nowrap| ''cheltuieli cu consumul final ale instituțiilor non-profit care deservesc gospodăriile''}} '''+'''{{nowrap| ''cheltuieli publice generale cu consumul final''}} '''+'''{{nowrap| ''formarea brută de capital''}} '''+'''{{nowrap| ''exporturi''}} '''–'''{{nowrap| ''importuri''}}
</div>

Conform [[Banca Mondială|Băncii Mondiale]], „abordarea cheltuielilor însumează următoarele componente: cheltuieli private pentru consumul de bunuri și servicii durabile și nedurabile, investiții în active noi sau echipamente nefinanciare, cum ar fi noi locuințe, utilaje sau software, cheltuielile guvernamentale pentru bunuri și servicii finale, inclusiv salariile angajaților publici și exporturile brute minus importurile brute (deoarece acestea din urmă sunt incluse în altă parte). În mod oficial, valoarea PIB calculată în funcție de cheltuieli reprezintă suma cheltuielilor de consum final ale gospodăriilor, guvernului și instituțiilor nonprofit care deservesc gospodăriile, formarea brută de capital și exporturile nete (exporturi minus importuri) de bunuri și servicii”<ref name=wbdef />.

Conform [[Fondul Monetar Internațional|Fondului Monetar Internațional]], „abordarea cheltuielilor calculează valoarea achizițiilor efectuate de utilizatorii finali (de exemplu consumul de alimente, televizoare și servicii medicale de către gospodării), investițiile în utilaje ale companiilor și achizițiile de bunuri și servicii de către guvern și rezidenți străini”<ref name=imfdef />.

=== Abordarea veniturilor ===

<div style="margin-left:2.5em;">'''PIB(v)''' '''=''' {{nowrap|''cheltuieli totale cu forța de muncă''}} '''+'''{{nowrap| ''excedent brut din exploatare''}} '''+'''{{nowrap| ''venit mixt''}} '''+'''{{nowrap| ''impozite pe producție și produse''}} '''–'''{{nowrap| ''subvenții pe producție și produse''}}
</div>

Conform [[Fondul Monetar Internațional|Fondului Monetar Internațional]], „abordarea veniturilor însumează veniturile generate de producție, de exemplu compensațiile pe care le primesc angajații (salarii, prime, contribuții la pensie și asigurări sociale) și beneficiul din exploatare al companiilor (vânzările brute minus costurile)”<ref name=imfdef />.

Conform HM Treasury din [[Regatul Unit]], „abordarea veniturilor însumează veniturile factorilor economici dintr-o economie. Aceasta ar putea fi descrisă și ca suma veniturilor generate direct de activitatea productivă. Compensarea angajaților reprezintă toate veniturile din muncă, inclusiv contribuția angajatorului la pensii și contribuții sociale. Excedentul din exploatare este alcătuit în principal din profituri comerciale și venituri din chirii, în timp ce venitul mixt reprezintă venitul lucrătorilor independenți”<ref>{{cite web |last=Dickinson |first=Elizabeth |title=GDP: a brief history |trans_title=PIB: scurt istoric |journal=Foreign Policy |url=https://foreignpolicy.com/2011/01/03/gdp-a-brief-history/ |publisher=ForeignPolicy.com |access-date=2024-10-10}}</ref>.

== Comparație între PIB și VNB ==

În timp ce ''produsul intern brut'' (PIB) măsoară valoarea de piață a tuturor bunurilor și serviciilor finale produse într-o țară, ''venitul național brut'' (VNB) măsoară veniturile generate de cetățenii acelei țări, indiferent de locația geografică unde se obține venitul. În cazul a numeroase țări, cele două valori sunt apropiate, deoarece diferența dintre veniturile primite de țară și plățile efectuate către restul lumii nu este semnificativă. De exemplu, potrivit [[Banca Mondială|Băncii Mondiale]], valoarea VNB din [[Statele Unite]] în 2023, de {{nowrap|26.895 miliarde USD}} a fost cu 1,7% mai mare decât valoarea PIB, de {{nowrap|27.361 miliarde USD}}<ref name=bmvnbatl>{{cite web |title=GNI. Atlas method (current US$) |trans_title=VNB. Metoda Atlas (USD, valori curente) |author=[[Banca Mondială]] |website=data.worldbank.org |url=https://data.worldbank.org/indicator/NY.GNP.ATLS.CD |year=2024 |access-date=2024-10-10}}</ref><ref name=bmpib>{{cite web |title=GDP (current US$) |trans_title=PIB (USD, valori curente) |author=[[Banca Mondială]] |url=https://data.worldbank.org/indicator/NY.GDP.MKTP.CD |website=data.worldbank.org |year=2024 |access-date=2024-10-10}}</ref>. În cazul [[Țară în curs de dezvoltare|țărilor în curs de dezvoltare]], pe de altă parte, diferența ar putea fi mai semnificativă, din cauza volumelor mari de ajutoare externe și a intrărilor de capital, întrucât, spre deosebire de PIB, valoarea VNB include salariile și veniturile din proprietăți ale rezidenților țării obținute în străinătate. 

Compararea VNB cu PIB într-o țară arată în ce măsură produsul intern brut al acelei țări este afectat de activitatea financiară internă și internațională. VNB a înlocuit treptat PNB ([[Produs național brut|produsul național brut]]) în statisticile internaționale și chiar dacă este conceptual identic, este calculat diferit. Diferența față de PNB constă în includerea tuturor taxelor pe produs (mai puțin subvențiile) care nu sunt incluse în evaluarea producției<ref name="IMK">{{cite journal |url=https://www.socialeurope.eu/wp-content/uploads/2017/01/p_imk_wp_175_2017.pdf |title=CRISIS RECOVERY IN A COUNTRY WITH A HIGH PRESENCE OF FOREIGN-OWNED COMPANIES: The Case of Ireland |trans_title=RECUPERAREA DUPĂ O CRIZĂ ÎNTR-O ȚARĂ CU O PREZENȚĂ MARE A COMPANIILOR STRĂINE: Cazul Irlandei |author=Joebges, Heike |date=2017 |journal=IMK Working Papers |number=175 |location=Düsseldorf |publisher=Hans-Böckler-Stiftung |ISSN=1861-2199 |access-date=2024-10-10}}</ref>. [[Banca Mondială]] utilizează metoda Atlas{{efn|name=Metoda Atlas|Pentru a converti venitul național brut (VNB) al unei țări din moneda locală în dolari americani, '''metoda Atlas''' folosește un factor de conversie care calculează o medie a cursurilor de schimb pe trei&nbsp;ani, reducând impactul modificărilor temporare ale cursului de schimb. În plus, metoda ajustează diferențele dintre ratele inflației dintr-o țară (folosind [[Deflator PIB|deflatorul PIB]]) și mai multe țări dezvoltate (folosind o medie ponderată a deflatorilor PIB-ului lor în termeni de [[drepturi speciale de tragere]]). VNB convertit în dolari&nbsp;SUA este apoi împărțit la numărul populației de la jumătatea anului a țării respective, pentru a determina ''venitul național brut per locuitor''. Banca Mondială a folosit metoda Atlas începând cu anul&nbsp;1993 pentru a estima dimensiunea economică a țărilor pe baza venitului lor național brut (VNB) în dolari&nbsp;SUA. Se aplică un factor de conversie care face media cursului de schimb pentru un anumit an și cei doi&nbsp;ani precedenți, ajustat pentru diferențele de rate ale inflației dintre acea țară și, până în anul&nbsp;2000, țările&nbsp;G-5 ([[Franța]], [[Germania]], [[Japonia]], [[Regatul Unit]] și [[Statele Unite]]). Din 2001, economiile de referință includ [[zona euro]], [[Japonia]], [[Regatul Unit]] și [[Statele Unite]]. Banca Mondială preferă metoda Atlas pentru compararea dimensiunilor economice ale țărilor, clasificarea acestora în grupuri cu venituri mici, medii sau mari și pentru a determina eligibilitatea acestora pentru împrumuturi. Această metodă ajută la evitarea schimbărilor bruște în clasificarea țărilor din cauza fluctuațiilor economice pe termen scurt}} pentru a corecta variațiile [[Curs valutar|cursului valutar]]<ref name="a083">{{cite web | title=The World Bank Atlas method - detailed methodology |trans_title=Metoda Atlas a Băncii Mondiale - metodologie detaliată |publisher=World Bank Data Help Desk | author=[[Banca Mondială]] | url=https://datahelpdesk.worldbank.org/knowledgebase/articles/378832-the-world-bank-atlas-method-detailed-methodology |website=datahelpdesk.worldbank.org |access-date=2024-10-10}}</ref>. 

== Rata de creștere a PIB ==

[[File:Countries by Real GDP Growth Rate in 2023.png|thumb|400px|Harta globală în funcție de rata de creștere a PIB, 2023]]

{{Vezi și|Creștere economică}}

Valorile succesive ale produsului intern brut pot fi utilizate pentru a calcula rata de creștere a PIB-ului, care indică cât de mult a crescut producția unei țări (sau cât a scăzut, dacă rata de creștere este negativă) în comparație cu perioada anterioară, rezultatul fiind exprimat de obicei ca [[procent]]. 

Pentru un teritoriu definit, [[Creștere economică|creșterea economică]] poate fi evaluată utilizând rata de creștere a PIB-ului sau rata de creștere a PIB-ului per locuitor.
{{clr}}

== Produsul intern brut per locuitor ==

[[File:Map of countries by GDP (PPP) per capita in 2024.svg|thumb|400px|[[Lista țărilor în funcție de PIB-ul (PPC) pe cap de locuitor|Harta globală în funcție de PIB PPC per locuitor]], 2024
{| width=100%h
|-
| valign=top |
{{Legend|#00008a|>&nbsp;$60.000}}
{{Legend|#003c00|$50.000–$60.000}}
{{Legend|#008f00|$40.000–$50.000}}
{{Legend|#00f900|$30.000–$40.000}}
{{Legend|#b3ff00|$20.000–$30.000}}
{{Legend|#ffff00|$10.000–$20.000}}
| valign=top |
{{Legend|#ffd215|$5.000–$10.000}}
{{Legend|#ff852f|$2.500–$5.000}}
{{Legend|#ff0000|$1.000–$2.500}}
{{Legend|#a30000|<&nbsp;$1.000}}
{{Legend|#b9b9b9|Date inexistente}}
|}
]]

[[File:Map_of_countries_by_GDP_%28nominal%29_per_capita_in_2023.svg|thumb|400px|[[Lista țărilor în funcție de PIB-ul pe cap de locuitor|Harta globală în funcție de PIB (nominal) per locuitor]], 2023

{| width=100%
|-
| valign=top |
{{Legend|#00008a|>&nbsp;$60.000}}
{{Legend|#003c00|$50.000–$60.000}}
{{Legend|#008f00|$40.000–$50.000}}
{{Legend|#00f900|$30.000–$40.000}}
{{Legend|#b3ff00|$20.000–$30.000}}
{{Legend|#ffff00|$10.000–$20.000}}
| valign=top |
{{Legend|#ffd215|$5.000–$10.000}}
{{Legend|#ff852f|$2.500–$5.000}}
{{Legend|#ff0000|$1.000–$2.500}}
{{Legend|#a30000|$500–$1.000}}
{{Legend|#660000|<&nbsp;$500}}
{{Legend|#b9b9b9|Date inexistente}}
|}
]]

{{Vezi și|Lista țărilor în funcție de PIB-ul (PPC) pe cap de locuitor|Lista țărilor în funcție de PIB-ul pe cap de locuitor}}

Produsul intern brut per locuitor al unei țări reprezintă valoarea tuturor bunurilor și serviciilor finale produse în acea țară, într-un anumit an (sau semestru), împărțită la populația medie din acea țară în perioada respectivă, valoarea obținută exprimând producția medie a unei persoane din acea țară. Produsul intern brut per locuitor poate fi exprimat ca valoare nominală sau ca valoare armonizată cu [[paritatea puterii de cumpărare]].

=== Evaluarea nivelului de trai ===

{{Vezi și|Standard de viață}}

Indicatorul PIB per locuitor este adesea folosit pentru evaluarea [[Standard de viață|nivelului de trai]]<ref name="HDWMSL">{{cite web |title=How Do We Measure Standard of Living? |trans_title=Cum măsurăm nivelul de trai? |url=https://www.bostonfed.org/education/ledger/ledger03/winter/measure.pdf |author=The Federal Reserve Bank of Boston |access-date=2024-10-10}}</ref>.

Avantajul major al PIB-ului per locuitor ca indicator al nivelului de trai este că este măsurat frecvent, pe scară largă și consecvent. Se consideră că este măsurat frecvent datorită faptului că majoritatea țărilor publică informații despre PIB în fiecare trimestru, permițând observarea rapidă a tendințelor. Se consideră că este măsurat pe scară largă prin faptul că o măsură a PIB-ului este disponibilă pentru aproape fiecare țară din lume, permițând comparații între țări. Se consideră că este măsurat în mod consecvent prin faptul că definiția tehnică a PIB-ului este relativ similară între țări. Totuși, PIB-ul nu include mai mulți factori care influențează nivelul de trai, printre care:

* ''[[Externalitate|externalități]]'' – creșterea economică poate implica o creștere a [[Externalitate|externalităților]] negative care nu sunt măsurate direct în PIB<ref name="soL">{{en icon}}{{cite book |last1=Mankiw |first1=N. Gregory |title=Economics |trans_title=Economie |last2=Taylor |first2=Mark P. |date=2020 |publisher=South-Western Cengage Learning |isbn=9781844808700 |edition=5 |location=Andover |url=https://books.google.ro/books/about/Economics.html?id=0WhIygEACAAJ&redir_esc=y}}</ref><ref name="limitations">{{cite journal |title=Macroeconomics – GDP and Welfare |trans_title=Macroeconomie – PIB și bunăstare |url=http://principles-of-economics-and-business.blogspot.com/2015/01/macroeconomics-gdp-and-welfare.html |date=2023-08-01 |journal=Quickonomics |access-date=2024-10-10}}</ref>. Creșterea producției industriale ar putea conduce la o creștere a valorii PIB, dar nu este luată în considerare nicio formă de [[poluare]]<ref>{{cite web |last=Choi |first=Kwan |title=Gross Domestic Product |trans_title=Produsul Intern Brut |url=https://www2.econ.iastate.edu/classes/econ355/choi/gdp.htm |website=Introduction to the World Economy |access-date=2024-10-10}}</ref>,
* ''[[Economie informală|tranzacții non-piață]]'' – valoarea PIB nu include activitățile care nu sunt furnizate prin intermediul pieței, precum producția casnică, trocul de bunuri și servicii și serviciile voluntare sau neplătite,
* ''[[Troc|economie non-monetară]]'' – în economiile în care nu este evidențiată o mare parte a tranzacțiilor financiare, se obțin valori ale PIB inexacte sau anormal de scăzute. De exemplu, în țările în care tranzacțiile comerciale majore au loc informal, părți ale economiei locale nu sunt ușor de înregistrat. În aceste țări, [[Troc|barterul]] poate fi considerat mai important decât utilizarea banilor, extinzându-se chiar și la servicii<ref name="limitations" />,
* ''îmbunătățirea calității și introducerea de produse noi'' – prin neajustarea completă cu privire la îmbunătățirea calității și introducerea de produse noi, PIB-ul subestimează adevărata [[creștere economică]]. De exemplu, deși computerele de astăzi sunt mai puțin costisitoare și mai puternice decât computerele din trecut, PIB le tratează ca produse similare, luând în considerare doar valoarea lor monetară. Introducerea de produse noi este, de asemenea, dificil de măsurat cu precizie și nu se reflectă în PIB, deși poate crește [[Standard de viață|nivelul de trai]]. De exemplu, chiar și cea mai bogată persoană din 1900 nu putea achiziționa produse precum antibiotice și telefoane mobile, pe care orice consumator le poate cumpăra în prezent, deoarece astfel de facilități moderne nu existau atunci,
* ''sustenabilitatea creșterii'' – PIB-ul este o măsură a istoricului activității economice și nu o proiecție a acesteia,
* ''distribuția veniturilor'' – PIB-ul nu ține cont de variațiile distribuției veniturilor între diferite grupuri demografice<ref name="limitations" />.

Se poate argumenta că PIB-ul per locuitor ca indicator al nivelului de trai este corelat cu acești factori, evidențiindu-i indirect<ref name=HDWMSL /><ref>{{cite web |title=How Real GDP per Capita Affects the Standard of Living |trans_title=Cum afectează PIB-ul real per locuitor nivelul de trai |url=http://study.com/academy/lesson/how-real-gdp-per-capita-affects-the-standard-of-living.html |website=study.com |access-date=2024-10-10}}</ref>. În consecință, PIB-ul per locuitor poate fi utilizat ca indicator al [[Standard de viață|nivelului de trai]], deoarece majoritatea oamenilor au o idee destul de exactă despre ceea ce reprezintă și știu că este dificilă măsurarea cantitativă a unor concepte precum fericirea, calitatea vieții și bunăstarea<ref name=HDWMSL />. Din perspectiva măsurilor de mediu, sociale și de guvernanță (''environmental, social and governance - ESG''), tendințele PIB-ului per locuitor pot fi influențate de factori precum egalitatea de gen și elemente de calitate a reglementărilor. De exemplu, în [[Filipine]], o țară în curs de dezvoltare cu o economie mixtă din 2008 până în 2021, elemente precum produsul intern brut per locuitor și rata șomajului au un efect semnificativ asupra numărului de IMM-uri<ref>{{cite journal |last1=Tan |first1=Jackson Juatco |last2=Ramirez Arceo |first2=Virginia |date=2024-08-24 |title=Women driving Philippine entrepreneurship: Social and governance issues as mediated by economic development |trans_title=Femeile care conduc antreprenoriatul filipinez: probleme sociale și de guvernare mediate de dezvoltarea economică |url=https://rdcu.be/dRUEh |DOI=10.1007/s40497-024-00398-0 |journal=Journal of Global Entrepreneurship Research |volume=14}}</ref>.

== Critici ==

PIB-ul, așa cum a fost definit încă din faza inițială, include cheltuielile pentru bunuri și servicii a căror valoare ar scădea dacă problemele de bază ar fi rezolvate sau reduse, de exemplu asistența medicală, combaterea criminalității și cheltuielile militare. În timpul celui de-[[al Doilea Război Mondial]], [[Simon Kuznets]] a susținut excluderea cheltuielilor militare din calculul PIB pe timp de pace. Ideea nu a devenit populară, deoarece aceste activități se încadrează în modelele macroeconomice (de exemplu, cheltuielile militare consumă [[Capital (economie)|capital]] și [[forță de muncă]])<ref>{{cite web |url=https://conversableeconomist.com/2019/02/05/why-did-simon-kuznets-want-to-leave-military-spending-out-of-gdp/ |date=2019-02-05 |journal=Conversable Economist |title=Why Did Simon Kuznets Want to Leave Military Spending out of GDP? |trans_title=De ce a vrut Simon Kuznets să excludă din PIB cheltuielile militare? |author=Taylor, Timothy |access-date=2024-10-10}}</ref>.

Încă din perioada inițială de dezvoltare a PIB-ului, mai mulți observatori au subliniat limitările utilizării PIB-ului ca măsură globală a progresului economic și social. De exemplu, numeroși [[ecologist|ecologiști]] susțin că PIB-ul este o măsură ineficientă a progresului social, deoarece nu ia în considerare daunele aduse [[biosferă|mediului]]<ref>{{cite journal |first=Jeroen |last=van den Bergh |date=2010-04-13 |title=The Virtues of Ignoring GDP |trans_title=Virtuțile ignorării PIB-ului |journal=The Broker |url=http://www.thebrokeronline.eu/Articles/The-virtues-of-ignoring-GDP |access-date=2024-10-10}}</ref><ref>{{cite journal |first=Jon |last=Gertner |date=2010-05-13 |journal=[[New York Times|New York Times Magazine]] |title=The Rise and Fall of G.D.P. |trans_title=Ascensiunea și căderea PIB |url=https://www.nytimes.com/2010/05/16/magazine/16GDP-t.html}}</ref>. De asemenea, PIB-ul nu ia în considerare [[Sănătate|sănătatea umană]] și nici [[Educație|aspectele educaționale]] ale unei populații<ref>{{cite web |author=Grover, Sam |title=What Are the Advantages & Disadvantages of the GDP in Macroeconomics? |trans_title=Care sunt avantajele și dezavantajele PIB-ului în macroeconomie? |url=https://bizfluent.com/info-8467424-advantages-disadvantages-gdp-macroeconomics.html |date=2019-01-25 |access-date=2024-10-10 |journal=Bizfluent}}</ref>.

Deși un nivel ridicat sau în creștere al PIB-ului este adesea asociat cu un progres economic și social sporit, uneori se întâmplă contrariul. De exemplu, Jean Drèze și [[Amartya Sen]] au subliniat că o creștere a PIB-ului sau a ratei de creștere a PIB nu duce neapărat la un nivel de viață mai ridicat, în special în domenii precum sănătatea și educația<ref>{{en icon}}{{cite book |title=An Uncertain Glory: India and its Contradictions |trans_title=O glorie incertă: India și contradicțiile sale |last2=Sen |first2=Amartya |date=2013 |publisher=[[Princeton University Press]] |url=https://www.jstor.org/stable/j.ctt32bcbm |isbn=978-1-4008-4877-5 |DOI=10.2307/j.ctt32bcbm |location=Princeton |last1=Drèze |first1=Jean}}</ref>. Un alt domeniu important care nu se îmbunătățește neapărat împreună cu PIB-ul este libertatea politică, un exemplu notabil fiind [[China]], unde creșterea PIB-ului este puternică, dar libertățile politice sunt constant restricționate<ref>{{cite web |url=https://www.refworld.org/reference/annualreport/freehou/2012/en/85550 |title=Freedom in the World 2012 - China |trans_title=Libertatea în lume 2012 - China |author=[[Freedom House]] |date=2012-03-22 |publisher=[[Înaltul Comisariat al Națiunilor Unite pentru Refugiați]] UNHCR |access-date=2024-10-10}}</ref>. PIB-ul nu ține cont de distribuția veniturilor între rezidenții unei țări, deoarece PIB-ul este doar o măsură agregată. O economie poate fi foarte dezvoltată sau în creștere rapidă, dar poate conține și un decalaj ridicat între bogați și săraci, inegalitățile apărând adesea pe criterii de rasă, etnie, gen, religie sau alt statut de [[minoritate]] în interiorul unei țări<ref>{{cite web |author=[[Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică]] |title=Inequality hurts economic growth, finds OECD research |trans_title=Inegalitatea afectează creșterea economică, arată o cercetare OCDE |url=https://ec.europa.eu/eurostat/web/european-statistical-system/-/inequality-hurts-economic-growth-finds-oecd-research |access-date=2024-10-10 |publisher=[[Eurostat]] |date=2014-09-12}}</ref>. Acest lucru poate duce la caracterizări înșelătoare ale bunăstării economice dacă distribuția veniturilor este puternic orientată către nivelul superior, deoarece rezidenții mai săraci nu vor beneficia direct de nivelul general de bogăție și venit generat în țara lor (puterea lor de cumpărare poate scădea, chiar dacă PIB-ul mediu per locuitor crește). La calculul PIB-ului per locuitor nu se ține cont de distribuția veniturilor (tinzându-se spre supraevaluarea venitului mediu per locuitor). De exemplu, în perioada [[apartheid]]ului, [[Africa de Sud]] s-a clasat pe locuri de top în ceea ce privește PIB-ul per locuitor, dar beneficiile acestei bogății și veniturile imense nu au fost împărțite echitabil între cetățenii săi<ref>{{cite web |title=South Africa Economic Update |trans_title=Actualizarea economică a Africii de Sud |date=2018 |url=https://thedocs.worldbank.org/en/doc/798731523331698204-0010022018/original/SouthAfricaEconomicUpdateApril2018.pdf |author=[[Banca Mondială]] |website=worldbank.org |access-date=2024-10-10}}</ref>. Aceste inegalități sunt abordate de [[Obiectivul de Dezvoltare Durabilă 10|Obiectivul de dezvoltare durabilă&nbsp;10]] al Națiunilor Unite, care, alături de alte inițiative globale, urmărește reducerea și eliminarea lor<ref>{{cite web |author=[[Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare]] |title=Goal 10 Reduced inequalities |trans_title=ODD&nbsp;10 Reducerea inegalităților |url=https://www.undp.org/sustainable-development-goals/reduced-inequalities |publisher=United Nations Development Programme |access-date=2024-10-10 |website=UNDP}}</ref>.

PIB-ul exclude valoarea muncii în gospodărie și a altor activități neremunerate. Unii economiști, printre care Martha Nussbaum, susțin că această valoare ar trebui inclusă în măsurarea PIB-ului, deoarece forța de muncă și activitatea casnică este în mare măsură un substitut pentru bunuri și servicii care altfel ar fi achiziționate cu bani<ref>{{en icon}}{{cite book |title=Creating capabilities : the human development approach |trans_title=Crearea de capabilități: abordarea dezvoltării umane |year=2013 |publisher=Belknap Press of Harvard University Press |url=https://www.jstor.org/stable/j.ctt2jbt31 |isbn=978-0-674-07235-0 |location=Cambridge, Massachusetts |last1=Nussbaum |first1=Martha C. |DOI=10.2307/j.ctt2jbt31}}</ref>. Chiar și pe baza estimărilor conservatoare, valoarea forței de muncă neremunerate în [[Australia]] a fost estimată la peste 50% din PIB-ul țării<ref>{{en icon}}{{cite book |title=Understanding national accounts |trans_title=Înțelegerea conturilor naționale |url=https://www.oecd-ilibrary.org/economics/understanding-national-accounts_9789264214637-en |date=2014-10-20 |publisher=[[Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică]] |isbn=978-92-64-02566-0 |edition=2 |location=Paris |page=112 |last1=Blades |first1=François |last2=Lequiller |first2=Derek |DOI=10.1787/9789264214637-en}}</ref>. Un studiu ulterior a analizat această valoare în alte țări, cu rezultate variind de la un minim de aproximativ 15% în [[Canada]] (folosind estimări conservatoare) până la aproape 70% în [[Regatul Unit]] (folosind estimări mai liberale). Pentru [[Statele Unite ale Americii]], valoarea a fost estimată a fi între aproximativ 20% la gama inferioară și aproape 50% la gama superioară, în funcție de metodologia utilizată<ref>{{cite web |author=Ahmad, Nadim; Koh, Seung-Hee |year=2011 |title=Incorporating Estimates of Household Production of Non-Market Services into International Comparisons of Material Well-Being |trans_title=Încorporarea estimărilor producției casnice de servicii non-piață în comparațiile internaționale ale bunăstării materiale |url=https://www.oecd-ilibrary.org/economics/incorporating-estimates-of-household-production-of-non-market-services-into-international-comparisons-of-material-well-being_5kg3h0jgk87g-en |journal=OECD Statistics Working Papers |volume=2011/07, |publisher=OECD Publishing |location=Paris |DOI=10.1787/5kg3h0jgk87g-en}}</ref>. Pentru că multe politici publice sunt modelate de calculele PIB-ului și de domeniul aferent conturilor naționale<ref>{{cite journal |first=Randall G. |last=Holcombe |title=National Income Accounting and Public Policy |trans_title=Contabilitatea veniturilor naționale și politicile publice |journal=Review of Austrian Economics |volume=17 |issue=4 |pages=387–405 |year=2004 |doi=10.1023/B:RAEC.0000044638.48465.df |s2cid=30021697 |s2cid-access=free |url=https://departments.gmu.edu/rae/archives/VOL17_4_2004/5_holcombe.pdf |access-date=2024-10-10}}</ref>, politicile publice s-ar putea modifica dacă munca neremunerată ar fi inclusă în PIB-ul total. Unii economiști au pledat pentru schimbări în modul în care politicile publice sunt formate și implementate<ref>{{cite web |url=https://unstats.un.org/unsd/publication/SeriesF/seriesF_85.pdf |date=2003 |author=[[Organizația Națiunilor Unite]] |publisher=UN Department of Economic and Social Affairs. Statistics Division |title=National Accounts: A Practical Introduction |trans_title=Conturile naționale: o introducere practică |access-date=2024-10-10}}</ref>.

Comisia guvernamentală ''Natural Capital Committee'' din [[Regatul Unit]] a evidențiat deficiențele PIB-ului într-un raport adresat guvernului britanic în 2013, subliniind că PIB-ul „se concentrează pe fluxuri, nu pe stocuri. Drept urmare, este posibil ca o economie să își reducă activele, dar, în același timp, să înregistreze niveluri ridicate de creștere a PIB-ului, până când se ajunge la un punct în care activele epuizate determină o limitare a creșterii economice viitoare”. Autorii raportului au continuat, declarând că „este evident că rata de creștere a PIB-ului înregistrată supraestimează rata de [[Dezvoltare durabilă|creștere durabilă]]. Prin urmare sunt necesare măsuri mai ample, existând pericolul ca deciziile pe termen scurt bazate exclusiv pe ceea ce este măsurat în prezent prin conturile naționale să se poate dovedi a fi costisitor pe termen lung”<ref>{{cite web |url=https://www.gov.uk/government/publications/natural-capital-committees-first-state-of-natural-capital-report |date=2013 |author=Natural Capital Committee |publisher= |title=The State of Natural Capital: Towards a framework for measurement and valuation |trans_title=Starea capitalului natural: către un cadru de măsurare și evaluare |website=gov.uk |access-date=2024-10-10}}</ref>.

=== Distorsionarea valorilor PIB ===

Complexitatea calculului valorii PIB și dificultatea verificării acesteia pot duce la rezultate distorsionate, utilizate în scop de manipulare. S-a sugerat că țările care au guverne autoritare, precum [[China]] și [[Rusia]], își supraevaluează valorile PIB cu până la 15-30%, în special în anii premergători alegerilor electorale<ref>{{cite news |agency=[[Washington Post]] |last=Ingraham |first=Christopher |date=2018-05-15 |title=Satellite data strongly suggests that China, Russia and other authoritarian countries are fudging their GDP reports |trans_title=Datele satelitare sugerează cu tărie că China, Rusia și alte țări autoritare își falsifică rapoartele privind PIB-ul |url=https://www.washingtonpost.com/news/wonk/wp/2018/05/15/satellite-data-strongly-suggests-that-china-russia-and-other-authoritarian-countries-are-fudging-their-gdp-reports/ |location=San Francisco |access-date=2024-10-10}}</ref>.

Practicile companiilor multinaționale, care urmăresc reducerea impozitului pe profitul obținut prin transferul profitului în țări cu nivel mai scăzut de impozitare, afectează corectitudinea evaluărilor economice ale țării gazdă. În februarie 2017, PIB-ul [[Irlanda|Irlandei]] a devenit atât de distorsionat din cauza instrumentelor de planificare fiscală ale multinaționalelor americane constând în reducerea bazei de impozitare și transferul profitului (în {{en|Base erosion and profit shifting}} ''- BEPS''), încât Banca Centrală a Irlandei a decis ca, la analizarea performanței economice a țării, să înlocuiască PIB-ul cu un nou indicator, denumit ''venit național brut modificat'' (VNB*). Acțiunea a fost necesară întrucât profiturile obținute de filialele companiilor străine nu rămâneau în țară, iar o consecință a fost diferența uriașă dintre VNB și PIB: în anul&nbsp;2017, în [[Irlanda]], valoarea VNB per locuitor a fost cu aproximativ 15&nbsp;puncte procentuale mai mică decât valoarea PIB per locuitor<ref name="IMK" />. În cazul Irlandei, începând cu anul 2015, toate companiile înregistrate în Irlanda trebuie să aibă și reședința fiscală în aceeași țară. Totuși, veniturile din brevete au rămas în mare parte scutite de impozite, iar companiile care investesc în cercetare și dezvoltare în Irlanda vor plăti în viitor o rată mai mică a impozitului pe profit<ref>{{cite journal |title=Steuerpolitik: Irland schließt Steuerschlupfloch für Unternehmen |trans_title=Politică fiscală: Irlanda închide breșa fiscală pentru companii |url=https://www.zeit.de/politik/ausland/2014-10/irland-steuern |date=2014-10-14 |journal=[[Die Zeit]] |access-date=2024-10-10}}</ref>.

În [[Luxemburg]], în 2022, 45,3% (227.700 din 502.600) dintre salariați erau navetiști transfrontalieri<ref name=Steuerpolitik>{{cite web |title=Steuerpolitik: Irland schließt Steuerschlupfloch für Unternehmen |trans_title=Politică fiscală: Irlanda închide breșa fiscală pentru companii |url=https://www.zeit.de/politik/ausland/2014-10/irland-steuern |date=2023 |publisher=STATEC |location=Luxembourg |access-date=2024-10-10}}</ref>{{rp|18}}, astfel încât valoarea reală a PIB-ului per locuitor din Luxemburg, care oricum a înregistrat în 2022 cea mai mare valoare din [[Uniunea Europeană]], de 261% față de media UE<ref name=Steuerpolitik />{{rp|78}}, pare să fi fost de aproape două&nbsp;ori mai mare. 

Prin urmare, analizarea performanței economice a unei țări luând în considerare doar valorile PIB poate duce la rezultate înșelătoare<ref name="IMK" />.

=== Relația dintre PIB, prosperitate și climă ===

În [[Franța]], Comisia pentru Măsurarea Performanței Economice și a Progresului Social (''Commission sur la mesure des performances économiques et du progrès social'', cunoscută și sub numele de Comisia Stiglitz-Sen-Fitoussi), care a fost convocată de fostul președinte francez [[Nicolas Sarkozy]] și a inclus {{nowrap|25 de economiști}} și oameni de științe sociale renumiți, trebuia să producă un sistem alternativ de calcul al progresului economic și social. În raportul său, Comisia a subliniat deficiențele parametrilor standard, cum ar fi PIB-ul, cunoașterea cărora ar fi condus la o evaluare mai puțin „euforică” a situației economice în perioada premergătoare [[Marea Recesiune|crizei financiare globale din 2007-2008]]. Comisia a recomandat nu doar analizarea creșterii economice, ci și determinarea „bunăstării” curente a unei țări și specificând că, în afară de PIB, ar trebui luați în considerare și alți indicatori precum venitul mediu al gospodăriei, munca în familie, timpul liber, sănătatea și starea mediului<ref>{{cite journal |author= |title=Rechnen für eine bessere Welt |trans_title=Computing pentru o lume mai bună |url=https://taz.de/Statistik-ueber-Wohlstand/!5156110/ |journal=Taz |date=2009-09-16 |access-date=2024-10-10}}</ref><ref>{{cite journal |author=Kenney, Caitlin |title=Stiglitz: GDP Is Not Enough |trans_title=Stiglitz: PIB-ul nu este suficient |url=https://www.npr.org/sections/money/2009/09/the_problem_with_gdp.html |journal=NPR - Planet Money |date=2009-09-15 |access-date=2024-10-10}}</ref><ref>{{en icon}}{{cite book |author=Fitouss, Jean-Paul; Stiglitz, Joseph E.; Kumar Sen, Amartya |title=Mismeasuring Our Lives: Why Gdp Doesn't Add Up |trans_title=Măsurarea greșită a vieților noastre: de ce nu se acumulează PIB-ul |url=https://books.google.ro/books/about/Mismeasuring_Our_Lives.html?id=w5g1YbKEtwsC&redir_esc=y |year=2013 |publisher=Accessible Publ. Systems |editor=Commission sur la Mesure de la Performance Économique et du Progrès Social |ISBN=9781459617797}}</ref>.

Măsurile PIB pot fi, de asemenea, privite ca valori care reprezintă modele create artificial<ref>{{cite journal |author=Pilling, David |date=2014-07-04 |title=Has GDP outgrown its use? |trans_title=PIB-ul și-a depășit utilizarea? |url=https://www.ft.com/content/dd2ec158-023d-11e4-ab5b-00144feab7de |journal=[[Financial Times]] |access-date=2024-10-10}}</ref>. În iunie 2020, ca parte a seriei Avertismentul oamenilor de știință la adresa umanității (''World Scientists' Warning to Humanity''), peste {{nowrap|1.700 de oameni}} de știință au avertizat că creșterea globală a [[bogăție]]i, măsurată prin PIB, a crescut dramatic consumul de resurse și emisiile de poluanți, făcându-i responsabili pe cei mai bogați cetățeni ai lumii atât pentru majoritatea efectelor nocive asupra mediului, cât și pentru lentoarea tranziției către condiții mai sigure și mai sustenabile. Potrivit studiului, schimbările profunde ale stilurilor de viață și ale tiparelor comportamentale trebuie să însoțească progresele tehnologice. Societățile, economiile și culturile existente încurajează supraconsumul, iar structurile care optimizează [[Creștere economică|creșterea economică]] în sistemele economice bazate pe piață, măsurate prin PIB, împiedică schimbarea socială<ref>{{cite journal |author=Wiedmann, Thomas; Steinberger, Julia K.; Lenzen, Manfred |title=Affluence is killing the planet, warn scientists |trans_title=Afluența ucide planeta, avertizează oamenii de știință |url=https://phys.org/news/2020-06-affluence-planet-scientists.html |journal=phys.org |date=2020-06-24 |access-date=2024-10-10}}</ref><ref>{{cite journal |author=University of New South Wales |title=Overconsumption and growth economy key drivers of environmental crises |trans_title=Supraconsumul și creșterea economică, factori cheie ai crizelor de mediu |url=https://phys.org/news/2020-06-overconsumption-growth-economy-key-drivers.html |journal=phys.org |date=2020-06-19 |access-date=2024-10-10}}</ref><ref>{{cite journal |author=Goldsmith, Courtney |title=Why GDP is no longer the most effective measure of economic success |trans_title=De ce PIB-ul nu mai este cea mai eficientă măsură a succesului economic |url=https://www.worldfinance.com/strategy/why-gdp-is-no-longer-the-most-effective-measure-of-economic-success |journal=World Finance |access-date=2024-10-10}}</ref>.

După ce a dezvoltat o măsură abstractă similară cu PIB-ul denumită ''indicele bunăstării sociale'' (''Social Wealth Index''), Centrul pentru Studii de Parteneriat (''Center For Partnership Studies'') din [[Statele Unite]] a explicat că PIB-ul „și alte măsuri care îl reflectă și îl susțin” nu se concentrează pe producția și furnizarea de bunuri și servicii utile societății. În schimb, ele încurajează și facilitează activități distructive, mai degrabă decât să le prevină structural<ref>{{cite journal |author=Eisler, Riane; Social Wealth Index Team |title=Social Wealth Index |trans_title=Indicele bunăstării sociale |url=https://centerforpartnership.org/programs/social-wealth-index/ |journal=Center For Partnership Studies |access-date=2024-10-10}}</ref><ref>{{cite journal |author=Van Gansbeke, Frank; |title=Climate Change And Gross Domestic Product – Need For A Drastic Overhaul |trans_title=Schimbarea climatică și produsul intern brut – Necesitatea unei revizuiri drastice |url=https://www.forbes.com/sites/frankvangansbeke/2020/09/11/climate-change-and-gross-domestic-product--need-for-a-drastic-overhaul/ |journal=[[Forbes]] |date=2022-02-22 |access-date=2024-10-10}}</ref>. Steve Cohen de la ''Earth Institute'', [[Universitatea Columbia]], a explicat că diferitele activități (sau stiluri de viață) nu sunt identice și nu au același impact asupra mediului și sustenabilității<ref>{{cite journal |author=Cohen, Steve |title=Economic growth and environmental sustainability |trans_title=Creșterea economică și sustenabilitatea mediului |url=https://phys.org/news/2020-01-economic-growth-environmental-sustainability.html |journal=phy.org |date=2020-01-27 |access-date=2024-10-10}}</ref>. Johan Rockström, de la Institutul de Cercetare a Impactului Climatic din Potsdam (''Potsdam-Institut für Klimafolgenforschung'') din [[Germania]], a comentat că este dificil să se asigure compatibilitatea modelului economic actual bazat pe PIB cu reducerea rapidă a emisiilor de [[gaze cu efect de seră]] la care se angajează națiunile pentru a atenua efectele [[Încălzirea globală|încălzirii globale]] în temeiul [[Acordul de la Paris|Acordului de la Paris privind schimbările climatice]]<ref>{{cite journal |author=Landler, Mark; Sengupta, Somini |title=Trump and the Teenager: A Climate Showdown at Davos |trans_title=Trump și adolescenta: o confruntare despre climă la Davos |url=https://www.nytimes.com/2020/01/21/climate/greta-thunberg-trump-davos.html |journal=[[New York Times]] |date=2022-11-15 |access-date=2024-10-10}}</ref>. În 2020, o analiză sistematică a peste {{nowrap|450 de publicații}} științifice a ajuns la concluzia că decuplarea PIB-ului de consumul de resurse și de emisiile de {{CO2}} este doar parțial posibilă. Utilizarea PIB-ului ca indicator al bunăstării este, așadar, insuficientă pe termen mediu, deoarece sunt stabilite stimulente opuse<ref>{{cite journal |author=Haberl, Helmut; Wiedenhofer, Dominik; Virág, Doris; Kalt, Gerald; Plank, Barbara; Brockway, Paul; Fishman, Tomer; Hausknost, Daniel; Krausmann, Fridolin; Leon-Gruchalski, Bartholomäus; Mayer, Andreas; Pichler, Melanie; Schaffartzik, Anke; Sousa, Tânia; Streeck, Jan; Creutzig, Felix |title=A systematic review of the evidence on decoupling of GDP, resource use and GHG emissions, part II: synthesizing the insights |trans_title=O revizuire sistematică a dovezilor privind decuplarea PIB-ului de utilizarea resurselor și emisiile de GES, partea II: sintetizarea perspectivelor |url=https://iopscience.iop.org/article/10.1088/1748-9326/ab842a |journal=Environmental Research Letters |volume=15 |number=6 |DOI=10.1088/1748-9326/ab842a |date=2020-06-11 |doi-access=free |access-date=2024-10-10}}</ref>.

=== Cartografierea factorilor economici nemonetari și externalizați ===

Numeroși analiști critică faptul că PIB nu s-a adaptat la schimbările socio-tehnologice pentru a oferi o imagine mai exactă a economiei. De exemplu, nu reflectă valoarea producerii de informații și divertisment gratuite pe internet<ref>{{cite journal |author=Kapoor, Amit; Debroy, Bibek |title=GDP Is Not a Measure of Human Well-Being |trans_title=PIB nu este o măsură a bunăstării umane |url=https://hbr.org/2019/10/gdp-is-not-a-measure-of-human-well-being |journal=Harvard Business Review |publisher=Harvard Business Publishing |date=2019-10-04 |access-date=2024-10-10}}</ref>. Munca neremunerată, de exemplu pentru dezvoltarea de software cu sursă deschisă (''open-source''), care poate înlocui software-ul comercializat și are în mod clar valoare economică, nu este înregistrată<ref>{{cite journal |author=Coyle, Diane |title=Rethinking GDP |trans_title=Regândirea PIB-ului |url=https://www.imf.org/external/pubs/ft/fandd/2017/03/coyle.htm |journal=Finance & Development |volume=54 |number=1 |date=2017-03-01 |editor=International Monetary Fund |access-date=2024-10-10}}</ref>. În plus, PIB-ul nu acordă nicio valoare protecției mediului și nu poate diferenția în funcție de criteriul de protecție a mediului. De exemplu, PIB-ul regiunilor mai sărace crește mai rapid, deoarece aceste zone atrag mai multe investiții în construcția de fabrici poluante după conectarea la sistemul de autostrăzi, precum în China<ref>{{cite journal |author=He, Guojun; Xie, Yang; Zhang, Bing |title=Expressways, GDP, and the environment: The case of China |trans_title=Drumuri expres, PIB și mediu: cazul Chinei |url=https://www.sciencedirect.com/science/article/abs/pii/S0304387820300602?via%3Dihub |journal=Journal of Development Economics 
|volume=145 |date=2020-06-01 |DOI=10.1016/j.jdeveco.2020.102485 |doi-access=free |access-date=2024-10-10}}</ref>. PIB-ul nu este un instrument capabil să identifice cât de mult capital natural construiește, protejează sau afectează un actor economic<ref>{{cite journal |author=Desai, Pooran |title=GDP is destroying the planet. Here's an alternative |trans_title=PIB-ul distruge planeta. Iată o alternativă |url=https://www.weforum.org/agenda/2018/05/gdp-is-destroying-the-planet-heres-an-alternative/ |journal=[[World Economic Forum]] |date=2018-05-31 |access-date=2024-10-10}}</ref>.

=== Concluzie ===

PIB-ul în sine nu permite decât evaluări limitate referitoare la prosperitate, [[calitatea vieții]] sau [[justiție]] pentru și între oamenii dintr-o economie. Situația pe termen lung a sistemelor de stat (asigurări de pensii, asigurări de sănătate, asigurări de îngrijiri medicale) și alți factori precum pacea socială, calitatea aerului, zonele de agrement și [[Resurse naturale|starea resurselor naturale]] nu sunt înregistrate în PIB<ref>{{cite journal |author= |title=Grossly distorted picture. If you look at GDP per head, the world is a different—and, by and large, a better—place |trans_title=Imagine extrem de distorsionată. Dacă te uiți la PIB-ul per locuitor, lumea pare un loc diferit și, în general, un loc mai bun |url=https://www.economist.com/finance-and-economics/2008/03/13/grossly-distorted-picture |journal=[[The Economist]] |date=2008-05-13 |access-date=2024-10-10}}</ref><ref>{{cite book |author=Boarini, Romina; Johansson, Asa; d’Ercole, Mira |chapter=Alternative Measures of Well-Being |trans_chapter=Măsuri alternative de bunăstare |title=Economic Policy Reforms 2006. Going for Growth |trans_title=Reforme ale politicii economice 2006. Mergând spre creștere |url=https://www.oecd-ilibrary.org/economics/economic-policy-reforms-2006/alternative-measures-of-well-being_growth-2006-7-en |journal=OECD iLibrary |editor=Organisation for Economic Cooperation and Development |DOI=10.1787/growth-2006-en |doi-access=free |access-date=2024-10-10}}</ref>. 

Prin urmare, ca alternativă sau pe lângă încorporarea acestor obiective în politica economică, pot fi utilizați și alți indici economici precum [[Lista țărilor în funcție de indicele statelor fragile|indicele statelor fragile]], indicatorul de progres real (în {{en|Genuine progress indicator}}[[:en:Genuine progress indicator|<sup>[en]</sup>]]), indicele de progres social (în {{en|Social Progress Index}}[[:en:Social Progress Index|<sup>[en]</sup>]]), [[indicele dezvoltării umane]], [[Coeficientul lui Gini |indicele Gini]], ratele de [[Paritatea puterii de cumpărare|paritate a puterii de cumpărare]], indicele fericirii conform ''World Happiness Report''[[:en:World Happiness Report|<sup>[en]</sup>]] sau indicele țării bune (în {{en|Good Country Index}}[[:en:Good Country Index|<sup>[en]</sup>]]).

Conform [[Fondul Monetar Internațional|Fondului Monetar Internațional]], „PIB-ul nu este o măsură a standardului general de viață sau a bunăstării unei țări. Deși schimbările în producția de bunuri și servicii per persoană (PIB per locuitor) sunt adesea folosite ca o măsură a faptului că cetățeanul mediu dintr-o țară este într-o situație mai bună sau mai rea, acesta nu surprinde lucruri care pot fi considerate importante pentru bunăstarea generală. De exemplu, creșterea producției se poate obține cu prețul afectării mediului sau al intensificării altor efecte externe, precum [[Zgomot|poluarea sonoră]]. Sau ar putea implica reducerea timpului liber ori epuizarea resurselor naturale neregenerabile. [[Calitatea vieții]] poate depinde și de distribuția PIB-ului între rezidenții unei țări, nu doar de nivelul general. Pentru a încerca să țină seama de astfel de factori, [[Națiunile Unite]] calculează un [[Indicele dezvoltării umane|indice de dezvoltare umană]], care clasifică țările nu numai în funcție de PIB-ul per locuitor, ci și de alți factori, cum ar fi [[speranța de viață]], [[Alfabetizare|gradul de alfabetizare]] și [[Școală|înscrierea la școală]]. Au fost făcute și alte încercări de a acoperi unele dintre deficiențele PIB-ului, precum ''indicatorul de progres real'' și ''indicele fericirii naționale brute'', dar și acestea au criticii lor”<ref name=imfdef />.

== Note explicative ==
{{notelist|2}}

== Note ==
{{reflist|2}}

== Legături externe ==
* [[Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică]]. [http://data.oecd.org/gdp/gross-domestic-product-gdp.htm Nominal gross domestic product (GDP)]. [Produsul intern brut (PIB) nominal]
* [[Organizația Națiunilor Unite]]. [https://www.un.org/en/library/page/databases Databases]. [Baze de date]
* [[Banca Mondială]]. [https://databank.worldbank.org/source/world-development-indicators World Development Indicators]. [Indicatori de dezvoltare mondială]
* [[Google]]. [https://www.google.com/publicdata/explore?ds=wb-wdi&met=ny_gdp_mktp_cd&idim=country:USA:CHN:FRA:DEU:JPN:GBR#!ctype=l&strail=false&bcs=d&nselm=h&met_y=ny_gdp_mktp_cd&scale_y=lin&ind_y=false&rdim=country&ifdim=country&tdim=true&hl=ro&dl=ro&ind=false Public Data]. [Date publice]. Produs intern brut
* Departamentul de Istorie Economică de la [[Universitatea din Stockholm]]. [http://www.historicalstatistics.org/ ''historicalstatistics.org''. Portal for Historical Statistics]. [Portal pentru statistici istorice]
* Centrul de creștere și dezvoltare de la [[Universitatea din Groningen]]. [https://www.rug.nl/ggdc/historicaldevelopment/maddison/releases/maddison-project-database-2023 The Maddison Project] [Proiectul Maddison]
* {{cite web |url=https://www.britannica.com/money/gross-domestic-product |title=Gross domestic product |trans_title=Produsul intern brut |website=[[Encyclopædia Britannica]]}}
* {{cite web |url=http://www.imf.org/external/pubs/ft/fandd/basics/gdp.htm |title=Gross Domestic Product: An Economy's All |trans_title=Produsul Intern Brut: Totul despre o economie |website=[[Fondul Monetar Internațional]] |first1=Tim |last1=Callen}}
* {{cite web |author=[[Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică]] |url=https://www.oecd-ilibrary.org/economics/oecd-observer_15615529 |title=OECD Observer |ISSN=15615529 |DOI=10.1787/15615529}}

== Vezi și ==
* [[Lista țărilor în funcție de PIB (nominal)]]
* [[Lista țărilor în funcție de PIB-ul pe cap de locuitor|Lista țărilor în funcție de PIB (nominal) per locuitor]]
* [[Lista țărilor în funcție de PIB (PPC)]]
* [[Lista țărilor în funcție de PIB-ul (PPC) pe cap de locuitor|Lista țărilor în funcție de PIB (PPC) per locuitor]]

{{Liste de țări}}
{{Economie (casetă navigare)}}
{{Control de autoritate}}

[[Categorie:Liste de țări]]
[[Categorie:Statistică aplicată]]
[[Categorie:Bogăție după țară]]
[[Categorie:Indicatori economici]]