Vizualizare sursă pentru „Presiune parțială”

[[Fișier:Dalton's law of partial pressures.svg|thumb|upright=1.5|[[Presiune atmosferică |Presiunea atmosferică]] este în mare egală cu suma presiunilor parțiale ale gazelor constituente — [[oxigen]], [[azot]], [[argon]], [[vapori]] de [[apă]], [[dioxid de carbon]] etc.]]
{{Termodinamică|expanded=proprietăți}}
Într-un [[amestec]] de [[gaz]]e, fiecare gaz constitutiv are o '''presiune parțială''', care este [[presiune]]a gazului constitutiv dacă ar ocupa singur întregul [[volum]] al amestecului original, la aceeași [[temperatură]].<ref>{{en icon}} {{cite book|author=Charles Henrickson|title=Chemistry|publisher=Cliffs Notes|year=2005|isbn=978-0-7645-7419-1|url-access=registration|url=https://archive.org/details/chemistry00henr}}</ref> '''Presiunea totală''' a unui amestec de [[gaz ideal |gaze ideale]] este suma presiunilor parțiale ale gazelor din amestec ([[Legea lui Dalton]]).

Presiunea parțială a unui gaz este o măsură a activității termodinamice a [[moleculă |moleculelor]] gazului. Gazele se [[dizolvare |dizolvă]], [[difuzie |difuzează]] și [[reacție chimică |reacționează]] în funcție de presiunile lor parțiale, nu în funcție de [[concentrație masică |concentrația lor masică]] în amestecuri.

== Simboluri ==
Simbolul pentru presiune este de obicei {{mvar|p}}, care poate folosi un indice pentru a identifica presiunea, iar [[specie chimică |speciile]] de gaze sunt și ele identificate prin indici.<ref>{{en icon}} {{GoldBookRef |title=pressure,  ''p'' |file=P04819 }}</ref>

Exemple:
* <math>p_1</math> = presiunea la momentul 1
* <math chem>p_\ce{H2}</math> = presiunea parțială a [[hidrogen]]ului

== Legea lui Dalton privind presiunile parțiale ==
{{Articol principal|Legea lui Dalton}}
Legea lui Dalton exprimă faptul că presiunea totală a unui amestec de gaze ideale este egală cu suma presiunilor parțiale ale gazelor individuale din amestec.<ref>{{en icon}} [http://www.chm.davidson.edu/vce/gaslaws/daltonslaw.html Dalton's Law of Partial Pressures]</ref> Această egalitate rezultă din faptul că într-un gaz ideal moleculele sunt atât de îndepărtate între ele încât nu interacționează între ele. Majoritatea gazelor reale din lumea reală se apropie foarte mult de gazul ideal. De exemplu, având în vedere un amestec de gaze ideale de [[azot]] (N<sub>2</sub>), [[hidrogen]] (H<sub>2</sub>) și [[amoniac]] (NH<sub>3</sub>), presiunea totală, {{mvar|p}} este:
:<math chem>p = p_\ce{N2} + p_\ce{H2} + p_\ce{NH3}</math>

== Amestecuri de gaze ideale ==
La gaze ideale raportul presiunilor parțiale este egal cu raportul dintre numărul de molecule. Adică, [[fracție molară |fracția molară]] <math>x_i</math> a unei componente individuale de gaz într-un amestec de gaze ideale poate fi exprimată în funcție de presiunea parțială a componentei {{mvar|p<sub>i</sub>}} sau de numărul de [[mol]]i {{mvar|n<sub>i</sub>}} ai componentei:
:<math>x_i = \frac{p_i}{p} = \frac{n_i}{n}</math>
unde {{mvar|n}} este numărul total de moli ai amestecului.

Dacă se cunoaște fracția molară, presiunea parțială a unei componente din amestec poate fi obținută cu expresia:
:<math>p_i = x_i \cdot p</math>

== Legea lui Amagat privind volumele parțiale ==
Volumul parțial al unui anumit gaz dintr-un amestec este volumul unei componente a amestecului de gaze. Acesta poate fi aproximat atât din presiunea parțială, cât și din fracția molară a componentei X:<ref>[[Bazil Popa]] și colab., ''Manualul inginerului termotehnician'', vol. 1, București: [[Editura Tehnică]], 1986, p. 145</ref>
:<math>V_X = \frac{p_X}{p} V = \frac{n_X}{n} V</math>
unde {{mvar|V}} este volumul total al amestecului.

== Note ==
<references />

== Vezi și ==
* [[Presiune de vapori]]
{{Portal|Fizică}}
{{Control de autoritate}}

[[Categorie:Presiune]]
[[Categorie:Legile gazelor]]
[[Categorie:Chimie fizică]]