Vizualizare sursă pentru „Parlamentul Maltei”

{{Short description|Organul legislativ constituțional din Malta}}
{{Infocasetă
|title=Parlamentul Maltei{{br}}''Il-Parlament ta' Malta''{{br}}[[File:Coat of arms of Malta.svg|150px]]
|label1=Tip
|data1=[[unicameral]]
|label2=Camere
|data2=Camera Deputaților{{br}}(''Kamra tad-Deputati'')
|label3=Fondat
|data3=1921
|header4=Conducere
|label5=Președintele Maltei
|data5=Myriam Spiteri Debono
|label6=Purtătorul de cuvânt al Camerei&nbsp;Deputaților
|data6=Anġlu Farrugia
|header7=Structură{{br}}[[File:Malta 14th legislature House of Representatives.svg|250px]]{{clr}}
|label8=Guvern (44)
|data8={{Color box|#ee3224|border=silver|align=left}} Partidul Laburist (43){{br}}
|label10=Opoziție (35)
|data10={{nobr|{{Color box|#5087b2|border=silver}} Partidul Naționalist (35)}}{{br}}
{{Color box|#dcdcdc|border=dark gray}} independent (1)
|header11=[[File:Parliament House (Malta).jpeg|300px]]{{br}}Palatul Parlamentului din Malta
}}

'''Parlamentul Maltei''' (în {{mt|Il-Parlament ta' Malta}}) este [[Legislativ|organul constituțional legislativ]] din [[Malta]]. Situat în capitala țării, [[La Valletta]], [[Parlament|parlamentul maltez]] este [[Unicameralism|unicameral]], fiind format din '''Camera Deputaților''', aleasă democratic și președintele Maltei, ales de legislativ. Conform [[Constituția Maltei|Constituției malteze]], toți [[Ministru|miniștrii]], inclusiv [[Prim Ministru|prim-ministrul]], trebuie să fie membri ai Camerei Deputaților. Dacă persoana numită în funcția de Președinte al Maltei nu este deputat, ea devine la învestire membru al Parlamentului.

Între 1921 și 1933, Parlamentul a fost [[Bicameralism|bicameral]], fiind format din [[Senat]] (în {{mt|Senat}}) și [[Camera inferioară|Adunarea Legislativă]] (în {{mt|Assemblea Leġiżlattiva}}).

== Camera Deputaților ==
Camera Deputaților (în {{mt|Kamra tad-Deputati}}) este organul legislativ unicameral al Maltei și singura componentă a Parlamentului Maltei. Camera este prezidată de Purtătorul de cuvânt al Camerei Deputaților (în {{mt|Speaker tal-Kamra tad-Deputati ta' Malta}}). Președintele Maltei este numit pentru un mandat de cinci ani printr-o rezoluție a Camerei Deputaților.

=== Componență ===
Camera Deputaților este compusă dintr-un număr impar de membri aleși pentru un mandat legislativ de cinci ani. Câte cinci membri sunt aleși în fiecare dintre cele treisprezece districte electorale, folosind sistemul electoral cu vot nominal transferabil{{efn|[[File:Preferential ballot.svg|150px|right]]'''Votul nominal transferabil''' (în {{en|Single transferable vote}}) este un sistem electoral cu opțiuni multiple, în care fiecare alegător exprimă un singur vot sub forma unui buletin de vot cu alegere clasată. Alegătorii au opțiunea de a clasifica candidații, iar votul lor poate fi transferat în funcție de preferințele alternative exprimate în cazul în care candidatul lor preferat este eliminat sau este ales cu număr excedentar de voturi, astfel încât votul lor să fie folosit pentru a alege un candidat pe care îl preferă față de ceilalți înscriși în cursa electorală. Sistemul electoral își propune să abordeze reprezentarea proporțională pe baza tuturor voturilor exprimate în circumscripția în care este folosit{{clr}}}}, dar în cazuri de disproporționalitate sunt aleși membri suplimentari. Pe lângă membrii aleși, atunci când Președintele țării este ales din afara Camerei Deputaților, el este considerat și membru al Camerei. Din 2022, 12&nbsp;locuri suplimentare sunt rezervate candidaților de sex feminin, atâta timp cât aceștia nu reușesc să alcătuiască 40% din membrii aleși, ridicând numărul total al parlamentarilor la 79.

=== Sistem electoral===
Parlamentarii sunt aleși din 13 circumscripții electorale cu cinci mandate fiecare prin vot nominal transferabil<ref name=":0">{{cite web |title=How Malta Votes: An Overview |trans_title=Cum votează Malta: prezentare generală |journal=Malta Elections |url=https://www.um.edu.mt/projects/maltaelections/stvsystem/howmaltavotes |access-date=2024-05-15 |publisher=Universitatea din Malta |archive-date=2022-03-08 |archive-url=https://web.archive.org/web/20220308062851/https://www.um.edu.mt/projects/maltaelections/stvsystem/howmaltavotes |url-status=live }}</ref>. În prima rundă, sunt declarați aleși candidații care trec de numărul minim de voturi necesare pentru asigurarea unui loc în Parlament (''pragul Hagenbach-Bischoff''{{efn|Sistemul '''Hagenbach-Bischoff''' este o variantă a [[Metoda D'Hondt|metodei D'Hondt]], utilizată pentru alocarea locurilor în reprezentarea proporțională pe liste de partid. De obicei, utilizează pragul Hagenbach-Bischoff pentru alocarea de locuri, iar pentru toate locurile rămase se aplică apoi metoda D'Hondt, astfel încât primul și următorii divizori (numărul de locuri câștigate plus 1) pentru totalul voturilor fiecărei liste de partid să includă numărul de locuri care au fost alocate conform pragului electoral}}), iar eventualele surplusuri de voturi sunt transferate candidaților rămași, care vor fi aleși dacă aceasta le permite să treacă de prag<ref name=":0" />. Candidații cu cel mai scăzut punctaj sunt apoi eliminați unul câte unul, voturile lor fiind transferate altor candidați, care sunt declarați aleși pe măsură ce depășesc pragul electoral, până când toate cele cinci locuri sunt ocupate<ref name=":1">{{cite web |title=Malta, electoral system |trans_title=Malta, sistem electoral |url=http://archive.ipu.org/parline-e/reports/2203_B.htm |url-status=live |archive-url=https://web.archive.org/web/20171012044754/http://archive.ipu.org/parline-e/reports/2203_B.htm |archive-date=2017-10-12 |access-date=2024-05-15 |publisher=Inter-Parliamentary Union}}</ref>. Dacă un partid câștigă majoritatea mandatelor de primă preferință, dar nu reușește să obțină o majoritate parlamentară, i se acordă locuri pentru a asigura o majoritate cu un singur loc, dacă doar două partide obțin mandate<ref name=":1" />. În timp ce sistemul electoral de vot prin ierarhizare{{efn|{{multiple image
 | width = 65
 | align = right
 | footer = Tipuri de buletine de vot prin ierarhizare
 | image1 = Rankballotoval.gif
 | caption1 = <div style="text-align:center;">''marcare''</div>
 | image2 = Rankballotname2.gif
 | caption2 = <div style="text-align:center;">''nume''</div>
 | image3 = Preferential ballot.svg
 | caption3 = <div style="text-align:center;">''numere''</div>
}}
Termenul de '''vot prin ierarhizare''', cunoscut și ca '''vot preferențial''', se referă la orice sistem de vot în care alegătorii indică un rang pentru ordonarea candidaților sau opțiunilor de vot, într-o secvență de ''primul'', ''al doilea'', ''al treilea'' și așa mai departe, pe buletinele de vot. Sistemele de votare clasificată variază în funcție de procesul de marcare a buletinului de vot, de modul în care preferințele sunt catalogate și numărate, de numărul de locuri disponibile pentru alegeri și dacă alegătorilor li se permite să clasifice candidații în mod egal{{clr}}}} utilizat este din punct de vedere tehnic [[Reprezentare proporțională|proporțional]], numărul mic de locuri per circumscripție (cinci) înseamnă că partidele pot obține mandate doar dacă ating cel puțin 16,7% din numărul total de voturi{{efn|În cazul Maltei, pragul Hagenbach-Bischoff <math>\frac{\text{numar total de voturi}}{\text{total mandate}+1}</math> reprezintă 1/6 din totalul voturilor exprimate, adică aproximativ 16,7% din voturi}}, deci partidele mai mici nu sunt reprezentate în Parlament. În consecință, Malta are un [[Bipartidism|sistem cu două partide]] stabil, doar Partidul Laburist și Partidul Naționalist având șanse reale de a forma un guvern<ref>{{cite web |last1=Hirczy de Miño |first1=Wolfgang |last2=Lane |first2=John C. |title=Malta: STV in a two-party system |trans_title=Malta: Vot Nominal Transferabil într-un sistem cu două partide |url=https://www.um.edu.mt/__data/assets/pdf_file/0011/179912/2pty.pdf |year=1999 |pages=17 |access-date=2024-05-15}}</ref><ref>{{cite journal |last=Cini |first=Michelle |date=2002 |title=A Divided Nation: Polarization and the Two-Party System in Malta |trans_title=O națiune divizată: polarizarea și sistemul bipartit din Malta |url=http://www.tandfonline.com/doi/abs/10.1080/714004966 |journal=South European Society and Politics |number=7 |pages=6–23 |doi=10.1080/714004966 |issn=1360-8746 |s2cid=154269904 |access-date=2024-05-15 |archive-date=2020-10-16 |archive-url=https://web.archive.org/web/20201016041418/https://www.tandfonline.com/doi/abs/10.1080/714004966 |url-status=live }}</ref>.

În 2018, limita de vârstă pentru exercitarea drepului de vot la nivel național a fost redusă la 16&nbsp;ani<ref>{{cite web |date=2018-03-05 |title=16-year-olds granted the vote in national elections |trans_title=Tinerii de 16 ani au primit drept de vot la alegerile naționale |url=https://timesofmalta.com/articles/view/16-year-olds-granted-the-vote-in-national-elections.672453 |access-date=2024-05-15 |journal=Times of Malta |language=en-GB |archive-date=2022-03-26 |archive-url=https://web.archive.org/web/20220326102348/https://timesofmalta.com/articles/view/16-year-olds-granted-the-vote-in-national-elections.672453 |url-status=live }}</ref>. În 2021, a fost introdus un mecanism de corecție de gen, noul articol&nbsp;52(A) din [[Constituția Maltei]] prevăzând până la 12&nbsp;locuri suplimentare pentru candidații nealeși din „sexul subreprezentat”, în cazul în care unul dintre cele două reprezintă mai puțin de 40% dintre parlamentarii aleși<ref name="maltaind-20220328">{{cite web |last=Abbas Shalan |first=Samira |url=https://www.independent.com.mt/articles/2022-03-28/local-news/Only-4-women-elected-casual-election-results-set-to-trigger-gender-mechanism-6736241838 |title=Only 4 women elected, casual election results set to trigger gender mechanism |trans_title=Doar 4 femei alese, rezultatele alegerilor vor declanșa mecanismul de gen |date=2022-03-28 |access-date=2024-05-15 |journal=The Malta Independent |archive-date=2022-08-19 |archive-url=https://web.archive.org/web/20220819085702/https://www.independent.com.mt/articles/2022-03-28/local-news/Only-4-women-elected-casual-election-results-set-to-trigger-gender-mechanism-6736241838 |url-status=live }}</ref>. Deoarece femeile nu au reprezentat niciodată mai mult de 15% dintre parlamentarii aleși înainte de implementarea acestui mecanism, acest lucru duce efectiv la apariția în parlament a 12&nbsp;locuri suplimentare pentru femei (câte șase din fiecare partid).

=== Sediul Parlamentului ===
Între 1921 și 2015, Camera Deputaților a fost găzduită de Palatul Marelui Maestru (în {{mt|Palazz tal-Gran Mastru}}) din [[La Valletta]]<ref>{{cite journal |title=Parliament House inaugurated, holds first sitting: 'A milestone in Malta's parliamentary history' – President |trans_title=Palatul Parlamentului, inaugurat, găzduiește prima ședință: „O piatră de hotar în istoria parlamentară a Maltei” – Președinte |url=http://www.timesofmalta.com/articles/view/20150504/local/parliament-house-inaugurated-holds-first-sitting-a-milestone-in-maltas.566711 |access-date=2024-05-15 |journal=Times of Malta |date=2015-05-04}}</ref>. Începând cu data de 4 mai 2015, Camera Deputaților se întrunește în Palatul Parlamentului (în {{mt|Dar il-Parlament}}), situat în apropierea porții istorice a capitalei La Valletta.

=== Comisii parlamentare ===
Regulamentul de funcționare al Camerei Deputaților prevede crearea a opt&nbsp;comisii parlamentare permanente, pentru a eficientiza activitatea parlamentară și pentru a spori funcțiile de control ale Parlamentului.

Cele opt comisii permanente sunt:
{{colbegin|2}}
* Comisia permanentă pentru afaceri parlamentare
* Comisia permanentă pentru privilegii
* Comisia permanentă pentru conturi publice
* Comisia permanentă pentru afaceri externe și europene
* Comisia permanentă pentru afaceri sociale
* Comisia permanentă de examinare a proiectelor de lege
* Comisia permanentă pentru afaceri de familie
* Comisia permanentă pentru afaceri economice și financiare
{{colend}}

Alte comisii permanente, constituite prin alte regulamente, sunt:
{{colbegin|2}}
* Comisia permanentă pentru mediu și planificare a dezvoltării
* Comitetul Național de Conturi al Biroului Național de Audit
* Comisia permanentă pentru numiri publice
* Comisia permanentă pentru standarde în viața publică
{{colend}}

Există, de asemenea, comitete restrânse și comitete neoficiale.

== Purtătorul de cuvânt al Camerei Deputaților ==
{{mw-datatable}}
{| class="wikitable mw-datatable" style="margin-left:auto; margin-right:auto;"
|-
| colspan=3 | [[File:Maltaparliament.svg|center]]
|-
! Legislatură
! Purtător de cuvânt
! Perioadă
|-
| style="text-align:right;" | '''I''' (1964-1966)
| Paolo Pace
| 1964 - 1966
|-
| style="text-align:right;" | '''II''' (1966-1971)
| Alfred Bonnici
| 1966 - 1971
|-
| style="text-align:right;" | '''III''' (1971-1976)
| Emmanuel Attard Bezzina
| 1971 - 1976
|-
| rowspan=2 style="text-align:right;" | '''IV''' (1976-1981)
| Nestu Laiviera
| 1976 - 1978
|-
| Kalċidon Agius
| 1978 - 1981
|-
| rowspan=4 style="text-align:right;" | '''V''' (1981-1987)
| Kalċidon Agius
| 1981 - 1982
|-
| Daniel Micallef
| 1982 - 1986
|-
| Pawlu Xuereb
| 1986 - 1987
|-
| Joseph M. Baldacchino
| 1987 - 1987
|-
| rowspan=2 style="text-align:right;" | '''VI''' (1987-1992)
| Jimmy Farrugia
| 1987 - 1988
|-
| Lawrence Gonzi
| 1988 - 1992
|-
| style="text-align:right;" | '''VII''' (1992-1996)
| Lawrence Gonzi
| 1992 - 1996
|-
| style="text-align:right;" | '''VIII''' (1996-1998)
| Miriam Spiteri Debono
| 1996 - 1998
|-
| style="text-align:right;" | '''IX''' (1998-2003)
| Anton Tabone
| 1998 - 2003
|-
| style="text-align:right;" | '''X''' (2003-2008)
| Anton Tabone
| 2003 - 2008
|-
| rowspan=2 style="text-align:right;" | '''XI''' (2008-2013)
| Louis Galea
| 2008 - 2010
|-
| Michael Frendo
| 2010 - 2013
|-
| style="text-align:right;" | '''XII''' (2013-2017)
| Anġlu Farrugia
| 2013 - 2017
|-
| style="text-align:right;" | '''XIII''' (2017-2022)
| Anġlu Farrugia
| 2017 - 2022
|-
| colspan=4 | [[File:Malta 14th legislature House of Representatives.svg|center]]
|-
| style="text-align:right;" | '''XIV''' (2022-2027)
| Anġlu Farrugia
| 2022 - 
|}

== Componența Parlamentului în Legislatura a XIV-a (2022-2027) ==
În actuala legislatură a Parlamentului (a&nbsp;XIV-a, 2022-2027), Partidul Laburist deține majoritatea mandatelor, după ce a obținut în alegeri a treia victorie consecutivă. 44 dintre parlamentari sunt membri ai Partidului Laburist iar 35 ai Partidului Naționalist<ref>{{cite journal |author=Meilak, Nicole |date=2022-03-27 |title=Labour Party secures third historic landslide despite lowest post-war turnout |trans_title=Partidul Laburist asigură a treia continuitate istorică, în ciuda celei mai scăzute prezențe la vot de după război |url=http://www.maltatoday.com.mt/news/election-2022/115970/labour_party_secures_third_historic_landslide_ |access-date=2024-05-15 |journal=Malta Today |language=en}}</ref>. 65 de parlamentari au fost aleși în cele 13&nbsp;districte, iar 14 au primit un loc suplimentar, conform modificărilor prevăzute în 2021 la [[Constituția Maltei]]<ref>{{cite journal |last=Bonnici |first=Julian |date=2022-04-16 |title=Here’s The Final List Of All Of Malta’s MPs |trans_title=Iată lista finală a tuturor parlamentarilor Maltei |url=https://lovinmalta.com/news/election-2022/malta-mps-full-list-parliament/ |access-date=2024-04-15 |website=Lovin Malta |language=en-GB}}</ref>.

{{mw-datatable}}
{| class="wikitable mw-datatable" style="margin-left:auto; margin-right:auto;"
! rowspan="2" | District electoral
! scope="col" | Partidul Laburist
! scope="col" | Partidul Nationalist
! scope="col" | Independenți
|-
! style="background:#EE3224;" |
! style="background:#5087B2" |
! style="background:#dcdcdc" |
|-
| District 1
| Keith Azzopardi Tanti<br/>Deo Debattista<br/>Aaron Farrugia
| Darren Carabott<br/>Mario de Marco
|-
| District 2
| Robert Abela<br/>Christopher Agius<br/>Alison Zerafa Civelli<br/>Glenn Bedingfield
| Stephen Spiteri
|-
| District 3
| Chris Fearne<br/>Carmelo Abela<br/>Andy Ellul<br/>Ray Abela
| Carmelo Mifsud Bonnici
|-
| District 4
| Byron Camilleri<br/>Jonathan Attard<br/>Chris Bonett<br/>Katya De Giovanni
| Mark Anthony Sammut
|-
| District 5
| Miriam Dalli<br/>Owen Bonnici<br/>Stefan Zrinzo Azzopardi<br/>Omar Farrugia
| Stanley Zammit
|-
| District 6
| Silvio Schembri<br/>Roderick Galdes
| Jerome Caruana Cilia<br/>Ryan Callus
| Rosianne Cutajar
|-
| District 7
| Ian Borg<br/>Julia Farrugia Portelli<br/>Malcolm Paul Agius Galea
| Rebekah Cilia<br/>Charles Azzopardi
|-
| District 8
| Edward Zammit Lewis<br/>Clyde Caruana
| Beppe Fenech Adami<br/>Adrian Delia<br/>Justin Schembri
|-
| District 9
| Rebecca Buttigieg<br/>Randolph De Battista
| Karol Aquilina<br/>Graziella Attard Previ<br/>Ivan J Bartolo
|-
| District 10
| Clifton Grima<br/>Michael Falzon
| Joe Giglio<br/>Albert Buttigieg<br/>Graham Bencini
|-
| District 11
| Alex Muscat<br/>Romilda Baldacchino Zarb
| David Agius<br/>Bernard Grech<br/>Ivan Bartolo
|-
| District 12
| Clayton Bartolo<br/>Michael Farrugia
| Ivan Castillo<br/>Robert Cutajar<br/>Graziella Galea
|-
| District 13
| Clint Camilleri<br/>Anton Refalo<br/>JoEtienne Abela
| Alex Borg<br/>Chris Said
|-
| Membri suplimentari<br/>{{small|''(conf. art.&nbsp;52: compensarea disproporționalității)''}}
|
| Toni Bezzina<br/>Ian Vassallo Hagi
|-
| Membri suplimentari<ref>{{cite journal |url=https://electoral.gov.mt/pr2-12-04-22-en |title=General Election 2022 - elected to fill the additional seats |trans_title=Alegeri generale 2022 - aleși pentru ocuparea locurilor suplimentare |date=2022-04-12 |access-date=2024-05-15 |journal=Electoral Commission of Malta}}</ref><br/>{{small|''(conf. art.&nbsp;52(A):&nbsp;sex&nbsp;subreprezentat)''}}{{efn|name="quota"|Articolul 52(A) din [[Constituția Maltei]], adăugat înainte de alegerile din 2022, prevede până la 12&nbsp;locuri suplimentare pentru candidații de „sex subreprezentat” în cazul în care oricare dintre cele două reprezintă mai puțin de&nbsp;40% din totalul parlamentarilor aleși inițial. La alegerile din 2022, lista completă a parlamentarilor femei a fost anunțată de Comisia Electorală pe 12&nbsp;aprilie, ridicând numărul de locuri în parlament la&nbsp;79}}
| Alicia Bugeja Said<br/>Cressida Galea<br/>Abigail Camilleri<br/>Amanda Spiteri Grech<br/>Naomi Cachia<br/>Davina Sammut Hili
| Janice Chetcuti<br/>Paula Mifsud Bonnici<br/>Julie Zahra<br/>Bernice Bonello<br/>Claudette Buttigieg<br/>Eve Borg Bonello
|}

== Președinții Maltei ==
În 1974, [[Constituția Maltei]] a fost modificată, instituind funcția de Președinte al Maltei care a înlocuit [[Casa de Windsor|monarhul britanic]] ca șef de stat, Malta devenind [[republică]] în interiorul [[Commonwealth]]. Președintele maltez este ales de Parlament pentru un mandat de cinci&nbsp;ani. Începând cu 1989, președintele este în mod tradițional învestit la data de 4&nbsp;aprilie a anului nominalizării și alegerii ulterioare a președintelui de către Parlament, cu condiția ca președintele precedent să nu fi demisionat înainte de expirarea mandatului. În cazul în care postul devine vacant sau dacă, din orice motiv, Președintele este în imposibilitatea de a îndeplini funcțiile care îi sunt conferite prin Constituție, aceste funcții sunt preluate de un Președinte interimar (în {{mt|Agent President}}) numit de Prim-ministru, după consultarea liderului opoziției. Până în 2020, pentru numirea Președintelui interimar era necesară o majoritate simplă (jumătate plus unul din numărul deputaților) în Parlament, dar ca urmare a unei modificări a Constituției în 2020, noul Președinte are nevoie de o majoritate calificată, respectiv de sprijinul a două&nbsp;treimi din voturile membrilor Camerei Deputaților. Dacă partidul de guvernământ nu poate întruni majoritatea calificată, Primul Judecător al Maltei{{efn|'''Primul Judecător al Maltei''' este ''[[primus inter pares]]'' al membrilor sistemului judiciar maltez și conduce afacerile curților superioare de justiție din Malta}} (în {{mt|Prim Imħallef ta' Malta}}) este numit Președinte interimar.

{| class="wikitable mw-datatable" style="margin-left:auto; margin-right:auto; text-align:center;"
|+Lista Președinților Maltei ''(1974-prezent)''
|- 
! colspan="8" style="text-align:left; padding-left:50px;" | {{colbegin}}
Apartenență politică
{{legend|#ee3224|Partidul Laburist|border=1px solid #AAAAAA}}
{{legend|#5087b2|Partidul Naționalist|border=1px solid #AAAAAA}}
{{legend|#dcdcdc|independent|border=1px solid #AAAAAA}}
;Status
{{legend|#e6e6aa|Președinte interimar|border=1px solid #AAAAAA}}
&nbsp;
&nbsp;
{{colend}}
|-
! rowspan="2" |Nr.
! colspan="2" rowspan="2" |Președinte
! rowspan="2" |An{{br}}electoral
! colspan="2" |Investitură
! rowspan="2" |Apartenență politică
! rowspan="2" |[[Prim-ministru]]
|-
! Perioadă
! Durată
|-
! style="background:#dcdcdc; color:black;"| 1
| [[File:Sir Anthony Mamo (cropped).jpg|133x133px]]
| style="text-align:left;" | '''Sir Anthony Mamo'''<br />{{nowrap|{{small|(1909–2008)}}}}
| 1974
| {{nowrap|13 dec. 1974}} - {{nowrap|27 dec. 1976}}
| {{ayd|1974|12|13|1976|12|27}}
| independent
| style="text-align:left;" | {{nowrap|Dom Mintoff}}
|-
! style="background:#ee3224; color:white;"| 2
| [[File:Dr. Anton Buttigieg.jpg|119x119px]]
| style="text-align:left;" | '''Anton Buttigieg'''<br />{{nowrap|{{small|(1912–1983)}}}}
| 1976
| {{nowrap|27 dec. 1976}} - {{nowrap|27 dec. 1981}}
| 5 ani
| Partidul Laburist
| style="text-align:left;" | {{nowrap|Dom Mintoff}}
|-style="background:#e6e6aa;"
! style="background:#ee3224; color:white;"| —
| [[File:Dr. Albert V. Hyzler.jpg|140x140px]]
| style="text-align:left;" | '''Albert Hyzler'''<br />{{nowrap|{{small|(1916–1993)}}}}
| —
| {{nowrap|27 dec. 1981}} - {{nowrap|15 feb. 1982}}
| {{ayd|1981|12|27|1982|12|15}}
| Partidul Laburist
| style="text-align:left;" | {{nowrap|Dom Mintoff}}
|-
! style="background:#ee3224; color:white;"| 3
| [[File:Agatha Barbara.jpg|115x115px]]
| style="text-align:left;" | '''[[Agatha Barbara]]'''<br />{{nowrap|{{small|(1923–2002)}}}}
| 1982
| {{nowrap|15 feb. 1982}} - {{nowrap|15 feb. 1987}}
| 5 ani
| Partidul Laburist
| style="text-align:left;" | {{nowrap|Dom Mintoff}}<br />{{nowrap|Mifsud Bonnici}}
|-
|-style="background:#e6e6aa;"
! style="background:#ee3224; color:white;"| —
| [[File:Mr Paul Xuereb.jpg|138x138px]]
| style="text-align:left;" | '''Paul Xuereb'''<br />{{nowrap|{{small|(1923–1994)}}}}
| —
| {{nowrap|15 feb. 1987}} - {{nowrap|4 apr. 1989}}
| {{ayd|1987|2|15|1989|4|4}}
| Partidul Laburist
| style="text-align:left;" | {{nowrap|Mifsud Bonnici}}<br />{{nowrap|Fenech Adami}}
|-
! style="background:#5087b2; color:white;"| 4
| [[File:Dr. Censu Tabone.jpg|149x149px]]
| style="text-align:left;" | '''Ċensu Tabone'''<br />{{nowrap|{{small|(1913–2012)}}}}
| 1989
| {{nowrap|4 apr. 1989}} - {{nowrap|4 apr. 1994}}
| 5 ani
| Partidul Naționalist
| style="text-align:left;" | {{nowrap|Fenech Adami}}
|-
! style="background:#5087b2; color:white;"| 5
| [[File:Dr Ugo Mifsud Bonnici.jpg|140x140px]]
| style="text-align:left;" | '''Ugo Mifsud Bonnici'''<br />{{nowrap|{{small|(n. 1932)}}}}
| 1994
| {{nowrap|4 apr. 1994}} - {{nowrap|4 apr. 1999}}
| 5 ani
| Partidul Naționalist
| style="text-align:left;" | {{nowrap|Fenech Adami}}<br />{{nowrap|Alfred Sant}}<br />{{nowrap|Fenech Adami}}
|-
! style="background:#5087b2; color:white;"| 6
| [[File:Guido de Marco 2003 crop.jpg|113x113px]]
| style="text-align:left;" | '''Guido de Marco'''<br />{{nowrap|{{small|(1931–2010)}}}}
| 1999
| {{nowrap|4 apr. 1999}} - {{nowrap|4 apr. 2004}}
| 5 ani
| Partidul Naționalist
| style="text-align:left;" | {{nowrap|Fenech Adami}}<br />{{nowrap|Lawrence Gonzi}}
|-
! style="background:#5087b2; color:white;"| 7
| [[File:Edward Fenech Adami.jpg|149x149px]]
| style="text-align:left;" | '''Eddie Fenech Adami'''<br />{{nowrap|{{small|(n. 1934)}}}}
| 2004
| {{nowrap|4 apr. 2004}} - {{nowrap|4 apr. 2009}}
| 5 ani
| Partidul Naționalist
| style="text-align:left;" | {{nowrap|Lawrence Gonzi}}
|-
! style="background:#ee3224; color:white;"| 8
| [[File:Photo-president-malta-abela.JPG|127x127px]]
| style="text-align:left;" | '''[[George Abela]]'''<br />{{nowrap|{{small|(n. 1948)}}}}
| 2009
| {{nowrap|4 apr. 2009}} - {{nowrap|4 apr. 2014}}
| 5 ani
| Partidul Laburist
| style="text-align:left;" | {{nowrap|Lawrence Gonzi}}<br />{{nowrap|[[Joseph Muscat]]}}
|-
! style="background:#ee3224; color:white;"| 9
| [[File:Marie-Louise Coleiro Preca.jpg|144x144px]]
| style="text-align:left;" | '''[[Marie-Louise Coleiro Preca]]'''<br />{{nowrap|{{small|(n. 1958)}}}}
| 2014
| {{nowrap|4 apr. 2014}} - {{nowrap|4 apr. 2019}}
| 5 ani
| Partidul Laburist
| style="text-align:left;" | {{nowrap|[[Joseph Muscat]]}}
|-
! style="background:#ee3224; color:white;"| 10
| [[File:Επίσκεψη ΥΠΕΞ Ν. Δένδια στη Μάλτα - Συνάντηση με Πρόεδρο Μάλτας George Vella (10.10.2022) (cropped).jpg|133x133px]]
| style="text-align:left;" | '''[[George Vella]]'''<br />{{nowrap|{{small|(n. 1942)}}}}
| 2019
| {{nowrap|4 apr. 2019}} - {{nowrap|4 apr. 2024}}
| 5 ani
| Partidul Laburist
| style="text-align:left;" | {{nowrap|[[Joseph Muscat]]}}<br />{{nowrap|Robert Abela}}
|-
! style="background:#ee3224; color:white;"| 11
| 
| style="text-align:left;" | '''Myriam Spiteri Debono'''<br />{{nowrap|{{small|(n. 1952)}}}}
| 2024
| {{nowrap|4 apr. 2024}} - {{nowrap|''(în funcție)''}}
| {{ayd|2024|4|4}}
| Partidul Laburist
| style="text-align:left;" | {{nowrap|Robert Abela}}
|}

== Note ==
{{notelist|2}}

== Referințe ==
{{reflist|2}}

== Legături externe ==
* {{Official website|http://www.parliament.gov.mt|Pagina oficială a Parlamentului Maltei}}

{{Europa pe subiecte|Parlamentul|Parlamentele Europei}}
{{Control de autoritate}}
[[Categorie:Parlamente după țară]]
[[Categorie:Politica Maltei]]