Vizualizare sursă pentru „Max Born”

{{Infocaseta Om de știință}}
{{Medalie premiu Nobel}}
'''Max Born''' ({{Date biografice}}) a fost un [[fizician]] și [[matematician]] german care a contribuit la dezvoltarea [[Mecanică cuantică|mecanicii cuantice]]. El a adus contribuții și în [[Fizica stării solide|fizica solidului]] și în [[optică]] și a îndrumat activitatea unui număr remarcabil de fizicieni din deceniile anilor 1920 și 1930. Born a primit [[Premiul Nobel pentru Fizică]] în 1954 pentru „cercetarea fundamentală în mecanica cuantică, în special în interpretarea statistică a funcției de undă”.<ref name="quantenmechanik">{{Cite journal | last1 = Born | first1 = M. | last2 = Jordan | first2 = P. | doi = 10.1007/BF01328531 | title = Zur Quantenmechanik | journal = Zeitschrift für Physik | volume = 34 | pages = 858–888 | year = 1925 | pmid =  | pmc = | bibcode=1925ZPhy...34..858B}}</ref><ref>{{Cite journal | last1 = Born | first1 = M. | title = Zur Quantenmechanik der Stoßvorgänge| doi = 10.1007/BF01397477 | journal = Zeitschrift für Physik| volume = 37 | issue = 12 | pages = 863–867 | year = 1926 | pmid =  | pmc = | bibcode=1926ZPhy...37..863B}}</ref><ref name="Nobel Prize"/><ref name="mactutor">{{MacTutor Biography|id=Born}}</ref>

Născut în 1882 la [[Wrocław|Breslau]], pe atunci în [[Germania]], astăzi în [[Polonia]] și cunoscut sub numele de Wrocław, Born a intrat la [[Universitatea Georg-August din Göttingen|Universitatea din Göttingen]] în 1904, unde a găsit trei renumiți matematicieni, [[Felix Klein]], [[David Hilbert]] și [[Hermann Minkowski]]. El și-a scris teza de [[Philosophiæ doctor|doctorat]] pe tema „Stabilitatea elastică în plan și în spațiu”, câștigând Premiul Catedrei de Filosofie a Universității. În 1905, el a început cercetarea [[Teoria relativității restrânse|relativității restrânse]] cu Minkowski, și, ulterior, a scris teza de habilitare pe tema [[Modelul atomic Thomson|modelului Thomson]] al atomului. O întâlnire întâmplătoare cu [[Fritz Haber]] în Berlin în 1918 a condus la discuții despre modul în care se formează compuși ionici atunci când un [[metal]] reacționează cu un [[halogen]], fenomen astăzi cunoscut ca {{Ill-wd|Q893909|3=ciclul Born–Haber}}.

În [[Primul Război Mondial]], după ce inițial a fost încadrat ca operator de radio, el a fost mutat, datorită specialității sale, în echipele de cercetare pe tema {{Ill-wd|Q1416829|3=localizării sunetelor}}. În 1921, Born a revenit la Göttingen, aranjând o angajare pentru vechiul său prieten și coleg [[James Franck]]. Sub conducerea lui Born, Göttingen a devenit unul dintre cele mai importante centre pentru fizică din lume. În 1925, Born și [[Werner Heisenberg]] au formulat reprezentarea mecanică matriceală a mecanicii cuantice. În anul următor, el a formulat interpretarea astăzi devenită standard a {{Ill-wd|Q653850|3=funcției de densitate de probabilitate}} pentru ψ*ψ din [[ecuația lui Schrödinger]], pentru care a fost distins cu Premiul Nobel în 1954. Influența lui s-a extins mult dincolo de propriul domeniu de cercetare. [[Max Delbrück]], {{Ill-wd|Q89028}}, {{Ill-wd|Q61201}}, [[Pascual Jordan]], [[Maria Goeppert-Mayer]], {{Ill-wd|Q215973}}, [[Robert Oppenheimer]], și [[Victor Weisskopf]] și-au făcut toți studiile de doctorat sub conducerea lui Born la Göttingen, și printre asistenții săi s-au numărat [[Enrico Fermi]], Werner Heisenberg, [[Gerhard Herzberg]], Friedrich Hund, Pascual Jordan, [[Wolfgang Pauli]], {{Ill-wd|Q1063692|3=Leon Rosenfeld}}, [[Edward Teller]], și [[Eugene Paul Wigner|Eugene Wigner]].

În ianuarie 1933, [[NSDAP|Partidul Nazist]] a venit la putere în Germania, și Born, care era evreu, a fost suspendat. El a emigrat în Regatul Unit, unde s-a angajat la {{Ill-wd|Q691283}}, și a scris o carte de popularizare a științei, ''Universul agitat'', precum și ''Fizica atomică'', care în curând a devenit manual standard. În octombrie 1936, el a devenit Profesor Tait de [[Filozofie naturală|Filozofie Naturală]] la [[Universitatea din Edinburgh]], unde, lucrând cu asistenții săi de origine germană Walter E. Kellermann și [[Klaus Fuchs]], și-a continuat cercetările în fizică. Max Born a devenit cetățean britanic naturalizat la 31 august 1939, cu o zi înainte de izbucnirea celui de [[al Doilea Război Mondial]] în Europa. El a rămas la Edinburgh până în 1952. S-a retras în [[Bad Pyrmont]], [[Germania de Vest]], și a murit într-un spital din Göttingen pe 5 ianuarie 1970.<ref name=nbwdis>{{cite news |url=https://news.google.com/newspapers?id=iZtRAAAAIBAJ&sjid=2mwDAAAAIBAJ&pg=5297%2C1066126 |newspaper=Pittsburgh Post-Gazette |location=(Pennsylvania, U.S.)|agency=Associated Press |title=Nobel prize winner dies |date=6 January 1970 |page=26 }}</ref>

Alături de [[Otto Hahn]], este inițiatorul [[Declarația de la Mainau|Declarației de la Mainau]] din 1955, ca un apel împotriva utilizării [[Armă nucleară|armelor nucleare]].<ref>Burmester, Ralph (2015). ''Science at First Hand, 65 years Lindau Nobel Laureate Meetings''. Germany: Deutsches Museum Bonn. pp. 48/49.</ref>

== Primii ani ==
Max Born s-a născut pe 11 decembrie 1882 la Breslau (în prezent [[Wrocław]], Polonia), care, la momentul nașterii făcea parte din provincia [[Regatul Prusiei|prusacă]] {{Ill-wd|Q675032|3=Silezia}} din [[Imperiul German]], într-o familie de origine [[evrei]]ască.<ref name="family">{{Cite journal | last1 = Born | first1 = G. V. R. | title = The wide-ranging family history of Max Born | doi = 10.1098/rsnr.2002.0180 | journal = Notes and Records of the Royal Society | volume = 56 | issue = 2 | pages = 219–262 | year = 2002 | pmid = | pmc = }}</ref> El a fost unul din cei doi copii ai lui {{Ill-wd|Q5621157|3=Gustav Born}}, [[Anatomie|anatomist]] și [[Embriologie|embriolog]], fost profesor de embriologie la [[Universitatea din Wrocław|Universitatea din Breslau]],{{sfn|Kemmer|Schlapp|1971|p=17}} și ai soției acestuia, Margarethe (Gretchen), născută Kauffmann, dintr-o familie de industriași din Silezia. Ea a murit când Max avea patru ani, la 29 august 1886.{{sfn|Greenspan|2005|pp=5–7}} Max a avut o soră, Käthe, care s-a născut în 1884, și un frate vitreg, Wolfgang, din a doua căsătorie a tatălui său, cu Bertha Lipstein. Wolfgang a devenit mai târziu profesor de istoria artelor la {{Ill-wd|Q1093910|3=Colegiul din New York}}.{{sfn|Born|2002|p=231}}

Inițial educat la König-Wilhelm-[[Gimnaziu|Gymnasium]] din Breslau, Born a intrat la Universitatea din Breslau în anul 1901. Sistemul universitar german le permitea studenților să se mute cu ușurință de la o universitate la alta, așa că și-a petrecut semestrele de vară la [[Universitatea din Heidelberg]] în 1902 și la [[Universitatea din Zürich]] în 1903. Colegii de la Breslau, {{Ill-wd|Q61763}} și {{Ill-wd|Q91663}}, i-a vorbit lui despre [[Universitatea Georg-August din Göttingen|Universitatea din Göttingen]],{{sfn|Kemmer|Schlapp|1971|pp=16–18}} și Born a mers acolo în aprilie 1904. La Göttingen, el a găsit trei matematicieni renumiți: [[David Hilbert]], [[Felix Klein]] și [[Hermann Minkowski]]. Foarte curând după sosirea lui, Born a format legături strânse cu cei doi din urmă. De la primul curs cu Hilbert, Hilbert l-a identificat pe Born ca având abilități excepționale și l-a selectat drept copist, rol din care trebuia să scrie notele de curs pentru studenții de matematică la sala de lectură a Universității din Göttingen. Această poziție l-a pus pe Born în contact regulat cu Hilbert, timp în care larghețea intelectuală a lui Hilbert i-a slujit mult minții fertile a lui Born. Hilbert a devenit mentorul lui Born după ce l-a ales să fie primul care a ocupat postul neplătit și semi-oficial de asistent al său. Born a luat legătura cu Minkowski prin mama lui vitregă, Bertha, care îl cunoștea pe Minkowski de cursurile de dans din [[Königsberg, Prusia|Königsberg]]. După ce a fost prezentat, Born a fost invitat în casa familiei Minkowski la mesele de duminică. În plus, în exercitarea atribuțiilor sale în calitate de copist și asistent, Born îl vedea de multe ori pe Minkowski în casa lui Hilbert.{{sfn|Greenspan|2005|pp=22–28}}<ref>{{citation |url=http://do.nw.schule.de/mbr/schule/maxbornengl.htm |title=Max Born's Life |publisher=Max Born Realschule |accessdate=5 March 2013 |archive-date=2013-11-13 |archive-url=https://web.archive.org/web/20131113202504/http://do.nw.schule.de/mbr/schule/maxbornengl.htm |dead-url=yes }}</ref>

Relația lui Born cu Klein a fost mai problematică. Born a participat la un seminar organizat de către Klein și de profesorii de [[matematică aplicată]] [[Carl David Tolmé Runge|Carl Runge]] și [[Ludwig Prandtl]], pe tema {{Ill-wd|Q5353573|3=elasticității}}. Deși nu era deosebit de interesat de subiect, Born a fost obligat să prezinte un articol pe această temă. Folosind [[Calcul variațional|calculul variațiunilor]] al lui Hilbert, a prezentat o lucrare în care, folosind configurația curbată a unui cablu cu ambele capete fixate, el a demonstrat că este cea mai stabilă. Klein a fost impresionat, și l-a invitat pe Born să prezinte o teză pe tema „Stabilitatea elastică în plan și în spațiu” – un subiect apropiat și drag lui Klein – care Klein a aranjat să fie subiectul prestigiosului Premiu anual al Catedrei de Filosofie oferit de către Universitate. Tezele admise se puteau califica și ca disertații de doctorat. Born a răspuns refuzând oferta, întrucât matematica aplicată nu era aria lui de studiu preferată. Klein a fost foarte ofensat.{{sfn|Greenspan|2005|pp=22–28}}<ref>{{citation |url=http://do.nw.schule.de/mbr/schule/maxbornengl.htm |title=Max Born's Life |publisher=Max Born Realschule |accessdate=5 March 2013 |archive-date=2013-11-13 |archive-url=https://web.archive.org/web/20131113202504/http://do.nw.schule.de/mbr/schule/maxbornengl.htm |dead-url=yes }}</ref>

Klein avea puterea de a distruge o carieră academică, astfel încât Born s-a simțit obligat să ispășească prin depunerea unei intrări pentru premiu. Întrucât Klein a refuzat să-l supravegheze, Born a aranjat să-l aibă ca supervizor pe Carl Runge. {{Ill-wd|Q62645}} și [[Karl Schwarzschild]] au devenit ceilalți examinatori ai lui. Pornind de la lucrarea sa, Born a dezvoltat ecuațiile pentru condițiile de stabilitate. Pe măsură ce devenea mai interesat de subiect, el și-a construit un aparat cu care își putea testa experimental predicțiile. Pe 13 iunie 1906, [[rector]]ul a anunțat că Born a câștigat premiul. O lună mai târziu, a trecut de {{Ill-wd|Q7099387|3=examinarea orală}} și a primit titlul de [[Philosophiæ doctor|doctorat]] în matematică ''{{Ill-wd|Q6581478}}''.{{sfn|Greenspan|2005|pp=33–36}}

La absolvire, Born a fost obligat să efectueze serviciul militar, pe care îl amânase pe timpul studiilor. S-a găsit înrolat în [[Armata Germană (Imperiul German)|armata germană]], și postat în Regimentul 2 Gardă Dragoni „Împărăteasa Alexandra a Rusiei”, staționat la [[Berlin]]. Serviciul a fost de scurtă durată, el fiind lăsat la vatră după un atac de [[Astm bronșic|astm]] în ianuarie 1907. El a plecat apoi în Anglia, unde a fost admis la {{Ill-wd|Q863940}}, și a studiat fizica timp de șase luni la {{Ill-wd|Q181892|3=Laboratorul Cavendish}} sub [[Joseph John Thomson|J. J. Thomson]], {{Ill-wd|Q355686|3=George Searle}} și [[Joseph Larmor]]. După ce s-a întors în Germania, Armata l-a recrutat din nou, și a servit în Regimentul 1 Silezian „Marele Elector” până când a fost din nou lăsat la vatră după doar șase săptămâni de serviciu. Apoi, el a revenit la Breslau, unde a lucrat sub supravegherea lui {{Ill-wd|Q66885}} și {{Ill-wd|Q71047|3=Ernst Pringsheim}}, sperând să-și obțină [[Abilitare|habilitarea]] în fizică. Un accident minor în contextul experimentelor lui Born cu [[Corp absolut negru|corpul negru]], o ruptură a unui furtun de apă de răcire, soldată cu inundarea laboratorului, l-a făcut pe Lummer să-i spună că nu va ajunge niciodată fizician.{{sfn|Greenspan|2005|pp=36–41}}

În 1905, [[Albert Einstein]] a publicat lucrarea sa ''Despre electrodinamica corpurilor în mișcare'' ce enunța [[Teoria relativității restrânse|relativitatea restrânsă]]. Born a fost intrigat, și a început să cerceteze subiectul. Cu mare tristețe a descoperit că și Minkowski cerceta relativitatea restrânsă de-a lungul acelorași linii, dar când i-a scris lui Minkowski despre rezultatele sale, Minkowski i-a cerut să se întoarcă la Göttingen și să-și facă habilitarea acolo. Born a acceptat. Toeplitz l-a ajutat pe Born să se pună la punct cu {{Ill-wd|Q2915729|3=algebra matriceală}} pentru a putea lucra cu [[Matrice|matricile]] din [[Spațiu Minkowski|spațiile Minkowski]] utilizate în acest din urmă proiect pentru a reconcilia relativitatea cu [[Electrodinamică|electrodinamica]]. Born și Minkowski s-au înțeles bine, iar munca lor a făcut progrese, dar Minkowski a murit subit de [[apendicită]] pe 12 ianuarie 1909. Studenții de la matematică l-au delegat pe Born să vorbească în numele lor la înmormântare.{{sfn|Greenspan|2005|pp=42–43}}

Born a încercat să prezinte rezultatele obținute împreună cu Minkowski la o reuniune a Societății de Matematică din Göttingen câteva săptămâni mai târziu. El nu a ajuns prea departe înainte de a fi contestat public de Klein și [[Max Abraham]], care respingeau relativitatea, și l-au obligat să-și încheie prelegerea. Cu toate acestea, Hilbert și Runge erau interesați de munca lui Born și, după câteva discuții cu Born, au devenit convinși de veridicitatea rezultatelor sale, și l-au convins să țină din nou prezentarea. De această dată, el nu a mai fost întrerupt, iar Voigt s-a oferit să sponsorizeze teza de habilitare a lui Born.{{sfn|Greenspan|2005|pp=45-49}} Born și-a publicat ulterior prezentarea ca un articol despre „Teoria corpurilor rigide în cinematica principiului relativității” (în [[Limba germană|germană]]&#x3A; <span lang="de">''Die Theorie des starren Elektrons in der Kinematik des Relativitätsprinzips''</span>
),<ref name="dietheorie">{{Cite journal | last1 = Born | first1 = M. | title = Die Theorie des starren Elektrons in der Kinematik des Relativitätsprinzips | doi = 10.1002/andp.19093351102 | journal = Annalen der Physik | volume = 335 | issue = 11 | pages = 1–56 | year = 1909 | pmid = | pmc = |bibcode = 1909AnP...335....1B }}</ref> care a introdus noțiunea de {{Ill-wd|Q4945922|3=rigiditate Born}}. Pe 23 octombrie Born și-a prezentat prelegerea de habilitare pe tema [[Modelul atomic Thomson|modelului Thomson]] al atomului.{{sfn|Greenspan|2005|pp=45–49}}

== Cariera ==

=== Berlin și Frankfurt ===
{{Fizica modernă}}
Born s-a stabilit ca tânăr universitar la Göttingen cu rolul de {{Ill-wd|Q1402736|3=privatdozent}}. În Göttingen, Born stătea la o {{Ill-wd|Q1558858|3=pensiune}} administrată de Sora Annie în Dahlmannstraße 17, cunoscută sub numele de El BoKaReBo. Numele venea de la primele litere din numele celor care locuiau acolo: "El" de la Ella Philipson (studentă la medicină), "Bo" pentru Born și Hans Bolza (student la fizică), "Ka" de la [[Theodore von Kármán]] (un privatdozent), și "Re" de la Albrecht Renner (alt student la medicină). Un vizitator frecvent la pensiune era {{Ill-wd|Q65204|3=Peter Paul Ewald}}, un student de doctorat al lui [[Arnold Sommerfeld]] împrumutat lui Hilbert la Göttingen ca asistent special pentru fizică. {{Ill-wd|Q61046}}, matematician și privatdozent, îi numea pe aceștia „grupul interior”.{{sfn|Greenspan|2005|pp=49–55}}

În 1912, Born s-a întâlnit cu Hedwig (Edy) Ehrenberg, fiica unui profesor de drept de la [[Universitatea Leipzig|Universitatea din Leipzig]] și prietenă cu fiica lui Carl Runge, {{Ill-wd|Q1672752|3=Iris}}. Ea avea origine evreiască din partea tatălui, deși practica [[luteranism]]ul când s-a căsătorit, la fel ca și sora lui Max, Käthe. În ciuda faptului că nu practica religia, el a refuzat să se convertească, și nunta din 2 august 1913 a fost o ceremonie în grădină. Cu toate acestea, el a fost botezat în religia luterană în martie 1914 de către același preot care a efectuat ceremonia de nuntă. Born considera „practicile religioase și bisericile, o chestiune lipsită de importanță”.{{sfn|Greenspan|2005|pp=61–62}} Decizia lui de a fi botezat a fost luată parțial din respect pentru soția lui, și parțial din cauza dorinței lui de a fi asimilat în societatea germană.{{sfn|Greenspan|2005|pp=61–62}} Căsătoria a produs trei copii: două fiice, Irene, născută în 1914, și Margarethe (Gritli), născută în 1915, și un fiu, {{Ill-wd|Q1556492|3=Gustav}}, născut în 1921.{{sfn|Born|2002|p=225}} Prin căsătorie, Born a ajuns în familia juriștilor {{Ill-wd|Q86350|3=Victor Ehrenberg}}, socrul său, și [[Rudolf von Jhering]], bunicul soției lui din partea mamei, precum și cu {{Ill-wd|Q87021}}, și este unchi al actorului de comedie britanic [[Ben Elton]].{{sfn|Born|2002|pp=238–241}}

Până la sfârșitul anului 1913, Born a publicat 27 de lucrări, inclusiv opere importante pe tema relativității și dinamica structurilor cristaline,{{sfn|Greenspan|2005|pp=56–62}} care au devenit o carte.{{sfn|Kemmer|Schlapp|1971|p=20}} În 1914 a primit o scrisoare de la [[Max Planck]] în care i se explica că s-a creat un nou post de [[Profesor|profesor extraordinarius]] la catedra de [[fizică teoretică]] de la [[Universitatea Humboldt din Berlin|Universitatea din Berlin]]. Postul i se oferise lui [[Max von Laue]], dar acesta l-a refuzat. Born a acceptat.{{sfn|Greenspan|2005|pp=63–67}} [[Primul Război Mondial]] era acum în plină desfășurare. Curând după sosirea în Berlin, în 1915 s-a înrolat într-o unitate militară de semnale. În octombrie, s-a alăturat ''Artillerie-Prüfungs-Kommission'', organizația de cercetare și dezvoltare din Berlin a Armatei, sub comanda lui {{Ill-wd|Q87502}}, care a înființat o unitate specială dedicată noii tehnologii de {{Ill-wd|Q1416829|3=localizare sonoră}}. În Berlin, Born a format o prietenie de o viață cu Einstein, care a devenit un frecvent vizitator al casei lui Born.{{sfn|Greenspan|2005|pp=70–75}} La câteva zile după [[Armistițiul de la Compiègne (1918)|armistițiul]] din noiembrie 1918, Planck a cerut Armatei să-l elibereze pe Born din postul său. O întâlnire întâmplătoare cu [[Fritz Haber]] în acea lună a dus la discuții despre modul în care un [[Compus ionic|compus ionic]] se formează atunci când un [[metal]] reacționează cu un [[halogen]], azi cunoscut ca {{Ill-wd|Q893909|3=ciclu Born–Haber}}.{{sfn|Greenspan|2005|pp=83–86}}

Chiar înainte ca Born să preia postul de la Berlin, von Laue s-a răzgândit și a hotărât că totuși îl vrea.{{sfn|Greenspan|2005|pp=63–67}} El a aranjat cu Born și cu facultățile implicate ca Born să preia postul lui. În aprilie 1919 Born a devenit [[Profesor|profesor ordinarius]] și director al Institutului de Fizică Teoretică de la Facultatea de Științe a [[Universitatea Johann Wolfgang Goethe Frankfurt|Universității din Frankfurt pe Main]].{{sfn|Kemmer|Schlapp|1971|p=20}} Aflat acolo, el a fost abordat de către Universitatea din Göttingen, care era în căutarea unui înlocuitor pentru [[Peter Debye]] ca director al Institutul de Fizică.{{sfn|Kemmer|Schlapp|1971|p=21}} „Fizica teoretică,” l-a sfătuit Einstein, „va înflori oriunde se întâmplă să fii ''tu''; nu există niciun alt Born de găsit în Germania de astăzi.”{{sfn|Greenspan|2005|p=96}} Negociind postul cu ministerul educației, Born a aranjate un alt post, de profesor de fizică experimentală la Göttingen, pentru vechiul său prieten și coleg [[James Franck]].{{sfn|Kemmer|Schlapp|1971|p=21}}

=== Göttingen ===
[[Fișier:Solvay_conference_1927.jpg|dreapta|miniatura|Conferința Solvay din 1927. Born este al doilea din dreapta, în al doilea rând, între [[Louis de Broglie]] și [[Niels Bohr]]. ]]
Cei 12 ani cât Born și Franck au fost la Göttingen, între 1921 și 1933, Born avut un colaborator cu aceleași idei în raport cu conceptele științifice — avantaj clar pentru predare și cercetare în dezvoltarea teoriei cuantice. Abordarea unei colaborări strânse între fizicienii teoreticieni și experimentaliști era împărtășită de către Born la Göttingen și cu [[Arnold Sommerfeld]] de la [[Universitatea din München]], care era profesor ordinarius de fizică teoretică și director al Institutului de Fizică Teoretică— și acesta o forță motrice de prim rang în dezvoltarea [[Teoria cuantică a câmpurilor|teoriei cuantice]]. Born și Sommerfeld aveau în comun nu numai abordarea în utilizarea fizicii experimentale pentru a-și testa și a-și promova teoriile. În 1922, pe când era în Statele Unite ale Americii să țină cursuri la [[University of Wisconsin–Madison|Universitatea din Wisconsin–Madison]], Sommerfeld își trimisese elevul [[Werner Heisenberg]] pentru a-i fi asistent lui Born. Heisenberg a revenit la Göttingen în anul 1923, unde și-a terminat habilitarea sub Born în 1924, și a devenit privatdozent la Göttingen.{{sfn|Greenspan|2005|pp=113, 120, 123}}{{sfn|Jungnickel|McCormmach|1986|pp=274, 281–285, 350–354}}

În 1925, Born și Heisenberg au formulat reprezentarea {{Ill-wd|Q603198|3=mecanică matriceală}} reprezentare a [[Mecanică cuantică|mecanicii cuantice]]. Pe 9 iulie, Heisenberg i-a dat lui Born un document intitulat ''Über quantentheoretische Umdeutung kinematischer und mechanischer Beziehungen'' („Reinterpretare prin teoria cuantică a relațiilor cinematice și mecanice”) pentru a o revizui și a o transmite spre publicare. În lucrare, Heisenberg a formulat teoria cuantică, evitând reprezentările concrete, dar neobservabile ale orbitelor electronului utilizând parametri cum ar fi probabilități de tranziție ale salturilor cuantice, care impuneau folosirea a doi indici corespunzători stărilor inițială și finală.{{sfn|Heisenberg|1925|pages=879–893}}{{sfn|Segrè|1980|pp=153–157}} Când Born a citit lucrare, el a recunoscut formularea ca fiind una care ar putea fi transcrisă și a extins în mod sistematic limbajul matricelor,{{sfn|Pais|1991|pp=275–279}} pe care îl învățase din studiile sale sub Jakob Rosanes la [[Universitatea din Wrocław|Universitatea din Breslau]].<ref name=Born1954>{{cite web |url=http://nobelprize.org/nobel_prizes/physics/laureates/1954/born-lecture.pdf |title=The Statistical Interpretation of Quantum Mechanics — Nobel Lecture |year=1954 |first=Max |last=Born |publisher=Official Web Site of the Nobel Prize |accessdate=9 March 2013 }}</ref>

Până în acest moment, matricele fuseseră rareori utilizate de fizicieni; acestea au fost considerate a aparține tărâmului [[Matematică pură|pur matematic]]. {{Ill-wd|Q67020}} le-a folosit într-o lucrare despre electrodinamică în 1912 și Born le-a folosit în activitatea sa de teoria structurilor cristaline în 1921. Deși matricele erau folosite în aceste cazuri, algebra matricelor cu [[înmulțirea matricilor |înmulțirea]] lor nu intra în peisaj așa cum o făceau în formularea matriceală a mecanicii cuantice.{{sfn|Jammer|1966|pp=206–207}} Cu ajutorul asistentului și fostului său student [[Pascual Jordan]], Born a început imediat să facă o transcriere și o extensie, și ei și-au prezentat rezultatele pentru publicare; lucrarea a fost primită pentru publicare la doar 60 de zile după cea a lui Heisenberg.{{sfn|Born|Jordan|1925|pp=858–888}} O lucrare de continuare a fost trimisă apoi spre publicare înainte de sfârșitul anului de către toți cei trei autori.{{sfn|Born|Heisenberg|Jordan|1925|pp=557–615}} Rezultatul a fost o formulare surprinzătoare:
: <math> p q - q p = { h \over 2 \pi i } I </math>
unde p și q erau matrice pentru locație și [[impuls]]ul p, iar I era [[Matrice unitate|matricea identitate]]. Rezultatul apare deoarece [[înmulțirea matricilor]] nu este [[Comutativitate|comutativă]].<ref name="Born1954"/> Această formulare a fost în întregime atribuită lui Born, care a stabilit și că toate elementele care nu sunt pe diagonala matricei sunt zero. Born a considerat că lucrarea sa cu Jordan cuprinde „cele mai importante principii ale mecanicii cuantice, inclusiv [[Electrodinamică cuantică|extensia sa la electrodinamică]].”<ref name="Born1954"/> Articolul a pus abordarea lui Heisenberg pe o bază matematică solidă.{{sfn|Kemmer|Schlapp|1971|p=35}}

Born a fost surprins să descopere că [[Paul Dirac]] gândea la fel ca Heisenberg. În curând, [[Wolfgang Pauli]] a folosit metoda matricei pentru a calcula valorile energetice ale atomului de hidrogen, și a constatat că ele sunt în acord cu [[Modelul atomic Bohr|modelul Bohr]]. O altă contribuție importantă a fost făcută de [[Erwin Schrödinger]], care a privit problema folosind [[Undă|mecanica ondulatorie]]. Aceasta era foarte atrăgătoare la acea dată, pentru că oferea posibilitatea de a reveni la fizica clasică deterministă. Born nu voia să accepte, întrucât ea intra în contradicție cu faptele stabilite de experiment.<ref name="Born1954"/> El a formulat interpretarea acum devenită standard a {{Ill-wd|Q653850|3=funcției densității de probabilitate}} pentru ψ*ψ în [[ecuația lui Schrödinger]], interpretare pe care a publicat-o în iulie 1926.{{sfn|Born|1926|pp=863–867}}{{sfn|Kemmer|Schlapp|1971|p=35}}

Într-o scrisoare adresată lui Born la 4 decembrie 1926, Einstein a făcut celebra sa remarcă privind mecanica cuantică:
{{quote|Mecanica cuantică este, cu siguranță, impunătoare. Dar o voce lăuntrică îmi spune mie că încă nu este lucrul adevărat. Teoria spune multe, dar nu ne aduce de fapt mai aproape de secretul «celui bătrân». Eu, în orice caz, sunt convins că ''El'' nu joacă zaruri.{{sfn|Born|Born|Einstein|1971|p=91}} }}

Acest citat este adesea descrisă ca „{{Ill-wd|Q898521|3=Dumnezeu nu dă cu zarurile}}”.{{sfn|Born|1969|p=113}}

În 1928, Einstein i-a nominalizat Heisenberg, Born, și Jordan pentru [[Premiul Nobel pentru Fizică]],{{sfn|Bernstein|2005|p=1004}} {{sfn|Greenspan|2005|p=190}} dar Heisenberg singur a primit Nobelul din 1932 „pentru crearea mecanicii cuantice, a cărei aplicare a condus la descoperirea formelor alotropice ale hidrogenului”,<ref name="nobelprize.org">{{cite web |title=Nobel Prize in Physics 1933 |url=http://nobelprize.org/nobel_prizes/physics/laureates/1933/press.html |accessdate=9 March 2013 }}</ref> în timp ce Schrödinger și Dirac au primit împreună în 1933 Nobelul „pentru descoperirea de noi forme productive ale teoriei atomice”.<ref name="nobelprize.org"/> Pe 25 noiembrie 1933, Born a primit o scrisoare de la Heisenberg în care îi spunea că a amânat scrisoarea din cauza unei „probleme de conștiință” pentru că a primit Premiul Nobel „pentru activitatea desfășurată în Göttingen, în colaborare — tu, eu și Jordan.”{{sfn|Greenspan|2005|p=191}} Heisenberg continua scriind că contribuția lui Born și a lui Jordan la mecanica cuantică nu poate fi schimbată cu „o decizie greșită din exterior.”{{sfn|Greenspan|2005|p=191}} În 1954, Heisenberg a scris un articol în care onora perspectiva lui Planck din 1900, și în care îi credita pe Born și pe Jordan pentru formularea matematică finală a mecanicii matriceale. Heisenberg continua subliniind cât de mari erau contribuțiile lor la mecanica cuantică, și care nu erau „în mod adecvat recunoscute în ochii publicului.”{{sfn|Greenspan|2005|pp=285-286}}

Între cei care au primit doctorate sub îndrumarea lui Born la Göttingen s-au numărat [[Max Delbrück]], {{Ill-wd|Q89028}}, {{Ill-wd|Q61201}}, Pascual Jordan, [[Maria Goeppert-Mayer]], {{Ill-wd|Q215973}}, [[Robert Oppenheimer]], și [[Victor Weisskopf]].<ref name="mathgene">{{MathGenealogy|id=18245}}</ref>{{sfn|Greenspan|2005|pp=142, 262}} Printre asistenții lui Born de la Institutul pentru Fizică Teoretică al Universității din Göttingen s-au numărat [[Enrico Fermi]], Werner Heisenberg, [[Gerhard Herzberg]], Friedrich Hund, Pascual Jordan, Wolfgang Pauli, {{Ill-wd|Q1063692|3=Leon Rosenfeld}}, [[Edward Teller]], și [[Eugene Paul Wigner|Eugene Wigner]].{{sfn|Greenspan|2005|pp=178, 262}} [[Walter Heitler]] a devenit asistent al lui Born în 1928, și și-a încheiat habilitarea sub îndrumarea sa, în 1929. Born nu numai că recunoștea talentul celor cu care lucra, ci „lăsa superstarurile să i-o ia în față; pentru cei mai puțin dotați, le înmâna cu răbdare teme respectabile, dar realizabile.”{{sfn|Greenspan|2005|p=143}} Delbrück, și Goeppert-Mayer aveau și ei să primească Premii Nobel.<ref>{{cite web |url=http://www.nobelprize.org/nobel_prizes/medicine/laureates/1969/delbruck.html |title=Max Delbrück – Biography|publisher=The Official Web Site of the Nobel Prize|accessdate=10 March 2013 }}</ref><ref>{{cite web |url=http://www.nobelprize.org/educational/nobelprize_info/goeppert-mayer-edu.html |title=Maria Goeppert-Mayer – Biography|publisher=The Official Web Site of the Nobel Prize|accessdate=10 March 2013 }}</ref>

== Sfârșitul vieții ==
[[Fișier:Göttingen-Grave.of.Max.Born.jpg|dreapta|miniatura|Piatra funerară a lui Born în Göttingen pe care este înscris principiul de incertitudine, pe care l-a pus pe fundamente matematice solide.]]
În ianuarie 1933, [[NSDAP|Partidul Nazist]] a venit la putere în Germania. În luna mai, Born a fost unul dintre cei șase profesori evrei la Göttingen care au fost suspendați cu plată; Franck demisionase deja. În cei doisprezece ani, ei construiseră la Göttingen unul dintre cele mai importante centre de fizică din lume.{{sfn|Greenspan|2005|pp=174–177}} Born a început să-și caute un nou loc de muncă, i-a scris lui Maria Göppert-Mayer de la [[Universitatea Johns Hopkins]] și lui Rudi Ladenburg de la [[Universitatea Princeton]]. Ofertele au început curând să vină în valuri, iar el a acceptat una de la {{Ill-wd|Q691283}}.{{sfn|Greenspan|2005|pp=180-184}} La Cambridge, el a scris o carte de popularizare a științei, ''Univers Agitat'', și un manual, ''Fizica Atomică'', care în curând a devenit lectură standard la universitate, fiind republicat în șapte ediții. Familia lui s-a obișnuit cu viața în Anglia, fiicele lui Irene și Gritli logodindu-se cu galezul Brinley (Bryn) Newton-John (părinții [[Olivia Newton-John|Oliviei Newton-John]]; Born este bunicul Oliviei, iar Irene este mama ei)<ref name=sdcohlrts>{{cite news |url=https://news.google.com/newspapers?id=zlVOAAAAIBAJ&sjid=3PgDAAAAIBAJ&pg=6791%2C3415413|newspaper=Spokane Daily Chronicle |location=(Washington, U.S.) |agency=Associated Press |title=Olivia had long road to stardom |date=15 April 1976 |page=19 }}</ref> și, respectiv, cu englezul {{Ill-wd|Q1287944}}.{{sfn|Kemmer|Schlapp|1971|p=22}}{{sfn|Greenspan|2005|pp=200–201}}

Poziția lui Born la Cambridge a fost doar una temporară, iar postul său de la Göttingen a fost desființat în luna mai 1935. Prin urmare, în 1935, el a acceptat o ofertă de la [[Chandrasekhara Venkata Raman|C. V. Raman]] să vină în [[Bengaluru|Bangalore]].{{sfn|Greenspan|2005|p=199}} Born a luat în calcul acceptarea unei poziții permanente acolo, dar {{Ill-wd|Q948720|3=Institutul Indian de Știință}} nu a înființat un post suplimentar pentru el.{{sfn|Greenspan|2005|pp=205–208}} În noiembrie 1935, familiei Born i s-a retras cetățenia germană, și ei au devenit [[Apatrid|apatrizi]]. Câteva săptămâni mai târziu, Göttingen a anulat doctoratul lui Born.{{sfn|Greenspan|2005|p=224}} Born a luat în calcul o ofertă de la [[Piotr Kapița]] la Moscova, și a început să ia lecții de rusă de la soția rusoaică a lui [[Rudolf Peierls]], Genia. Dar apoi {{Ill-wd|Q1064506}} l-a rugat pe Born să devină succesorul său ca profesor Tait de [[Filozofie naturală|filosofie naturală]] la [[Universitatea din Edinburgh]], ofertă pe care Born a acceptat-o imediat,{{sfn|Greenspan|2005|pp=210–211}} preluând postul în octombrie 1936.{{sfn|Kemmer|Schlapp|1971|p=22}}

La Edinburgh, Born a promovat predarea [[Fizică matematică|fizicii matematice]]. El a avut doi asistenți germani, Walter E. Kellermann și [[Klaus Fuchs]], și împreună au continuat să investigheze misteriosul comportament al [[electron]]ilor.{{sfn|Greenspan|2005|pp=218-220}} Born a devenit un membru al {{Ill-wd|Q117467|3=Societății Regale din Edinburgh}} în 1937, și al [[Royal Society|Societății Regale din Londra]], în martie 1939. De-a lungul lui 1939, a scos din țară pe cât mai mulți din prietenii și rudele sale din Germania, inclusiv pe sora lui, Käthe, pe socrii Kurt și Marga, și pe fiicele prietenului său Heinrich Rausch von Traubenberg. Hedi a condus un birou prin care găsea locuri de muncă pentru tinerele evreice. Born a primit certificatul de naturalizare ca cetățean britanic la 31 august 1939, cu o zi înainte ca [[al Doilea Război Mondial]] să izbucnească în Europa.{{sfn|Greenspan|2005|pp=225–226}}

Born a rămas la Edinburgh până la vârsta de pensionare de 70 de ani, în 1952. S-a retras în [[Bad Pyrmont]], în [[Germania de Vest]], în 1954.{{sfn|Kemmer|Schlapp|1971|pp=23–24}} În octombrie, el a primit vestea că a fost distins cu Premiul Nobel. Colegii săi fizicieni nu încetaseră niciodată să-l nominalizeze. Franck și Fermi îl nominalizaseră în 1947 și 1948 pentru munca sa în domeniul structurilor cristaline, și de-a lungul anilor, a mai fost nominalizat pentru activitatea din domeniul stării solide, mecanicii cuantice și altor subiecte{{sfn|Greenspan|2005|p=299}} În 1954, a primit premiul pentru „cercetarea fundamentală în mecanica cuantică, în special în interpretarea statistică a funcției de undă”<ref name="Nobel Prize">{{cite web |url=http://www.nobelprize.org/nobel_prizes/physics/laureates/1954/ |title=The Nobel Prize in Physics 1954 |publisher=The Official Web Site of the Nobel Prize|accessdate=10 March 2013 }}</ref> — ceva la care el lucrase singur.{{sfn|Greenspan|2005|p=299}} În prelegerea Nobel, el a reflectat asupra implicațiilor filosofice ale operei sale:
{{quote|Cred că idei ca certitudine absolută, precizie absolută, adevăr final etc. sunt plăsmuiri ale imaginației care nu ar trebui să mai fie admisibile în niciun domeniu al științei. Pe de altă parte, orice afirmare a probabilității este fie corectă, fie greșită din punctul de vedere al teoriei pe care se bazează. Această slăbire a gândirii (''Lockerung des Denkens'') îmi pare a fi cea mai mare binecuvântare pe care ne-a dat-o știința modernă. Căci credința într-un singur adevăr și în deținerea lui este cauza tuturor relelor din lume.{{sfn|Born|2002|p=261}} }}

La pensie, și-a continuat activitatea științifică, și a produs noi ediții ale cărților sale. A murit la vârsta de 87 de ani într-un spital din Göttingen pe 5 ianuarie 1970,<ref name="nbwdis"/> și este înmormântat acolo, în ''{{Ill-wd|Q2327123|3=Stadtfriedhof}}'', în același cimitir cu [[Walther Nernst]], [[Wilhelm Eduard Weber|Wilhelm Weber]], [[Max von Laue]], [[Otto Hahn]], [[Max Planck]], [[David Hilbert]].<ref>{{cite web |url=http://librairie.immateriel.fr/fr/read_book/9780596523206/ch22 |title=Stadtfriedhof, Göttingen, Germany |publisher=Librairie Immateriel |accessdate=10 March 2013 }}</ref> I-a supraviețuit soția Edy, care a murit în 1972, și copiii Irene, Gritli și Gustav.{{sfn|Kemmer|Schlapp|1971|pp=23–24}} Printre strănepoții lui se mai numără compozitorul {{Ill-wd|Q18043958}}, cântăreața {{Ill-wd|Q7828487}} și pilotul de curse {{Ill-wd|Q1335559}}.<ref>{{cite news|last=McMahon|first=Neil|title=Mother, model was much more than 'Olivia's older sister'|url=http://www.smh.com.au/national/mother-model-was-much-more-than-olivias-older-sister-20130525-2n460.html|newspaper={{Ill-wd|Q390216}}|date=25 May 2013 |accessdate=20 June 2015}}</ref>

== Bibliografie ==
În timpul vieții lui, Born a scris mai multe cărți tehnice și semi-populare. Volumele sale pe teme cum ar fi [[Fizică atomică|fizica atomică]] și [[Optică|optica]] au fost foarte bine primite. Acestea sunt considerate clasice în domeniile lor, și încă se tipăresc. Următoarea este o listă a lucrărilor sale de căpătâi:
* Max Born ''Inerpretarea statistică a mecanicii cuantice''. [http://nobelprize.org/nobel_prizes/physics/laureates/1954/born-lecture.pdf Prelegere Nobel] – 11 decembrie 1954.
* ''Über das Thomson'sche Atommodell'' Habilitations-Vortrag (FAM, 1909) - Habilitarea a fost efectuată la Universitatea din Göttingen, la 23 octombrie 1909.<ref>Greenspan, 2005, pp. 49, 51, and 353.</ref>
* ''Dynamik der Kristallgitter'' (Teubner, 1915)<ref name="Greenspan, 2005, p. 352">Greenspan, 2005, p. 352.</ref> – După publicare, fizicianul Arnold Sommerfeld l-a rugat pe Born să scrie un articol pe baza ei pentru volumul al 5-lea al ''Enciclopediei Matematice''. Primul Război Mondial a amânat începutul lucrului la acest articol, dar a fost reluat în 1919 și terminat în 1922. A fost publicat ca ediție revizuită sub titlul ''Teoria atomică a stării solide''.<ref>Greenspan, 2005, pp. 66, 110, and 115.</ref>
**''{{Ill-wd|Q5319038|3=Teoria dinamică a structurilor cristaline}}'', cu {{Ill-wd|Q713524}}. (Oxford, Clarendon Press, 1954)<ref>A new edition of ''Dynamical Theory of Crystal Lattices '' is available from Oxford University Press in hard cover ISBN 978-0-19-850369-9 and in soft cover ISBN 0-19-850369-5.</ref>
* ''Die Relativitätstheorie Einsteins und ihre physikalischen Grundlagen '' (Springer, 1920) – Pe baza prelegerilor lui Born la Universitatea din Frankfurt am Main.<ref>Greenspan, 2005, p. 100.</ref>
** În engleză, sub titlul ''Einstein's Theory of Relativity''.<ref>''Einstein's Theory of Relativity'', Dover Publications, 1962 edition, ISBN 0-486-60769-0.</ref>
* ''Vorlesungen über Atommechanik'' (Springer, 1925)<ref name="Greenspan, 2005, p. 352">Greenspan, 2005, p. 352.</ref>
** ''Mecanica atomului'' (George Bell & Sons, 1927) – traducere în engleză de J. W. Fisher și revizuită de {{Ill-wd|Q451770|3=D. R. Hartree}}.<ref>[http://libserv.aip.org:81/ipac20/ipac.jsp?uri=full=3100001~!16749~!0&profile=newcustom-aipnbl#focus AIP Niels Bohr Library] and [http://www.abebooks.com AbeBooks]: Search on ''Mechanics of the Atom''.</ref>
* ''Probleme de dinamică atomică'' (MIT Press, 1926) – O primă relatare a dezvoltării mecanicii matriceale în Germania, după două serii de prelegeri la [[Massachusetts Institute of Technology|MIT]], de-a lungul a trei luni, la sfârșitul lui 1925 și începutul lui 1926.<ref>Greenspan, 2005, p. 132.</ref><ref>''Problems of Atomic Dynamics'' is available from MIT Press, ISBN 0-262-52019-2, and Dover Publications, ISBN 0-486-43873-2.</ref>
* ''Elementare Quantenmechanik (Zweiter Band der Vorlesungen über Atommechanik)'', cu Pascual Jordan. (Springer, 1930) – Acesta a fost primul volum din ceea ce urma a fi operă în două volume. Acest volum se limita la munca lui Born cu Jordan despre mecanica matriceală. Al doilea volum urma să trateze mecanica undelor a lui Erwin Schrödinger. Al doilea volum nu a mai fost însă început de Born, el crezând că prietenul și colegul său Hermann Weyl îl scrisese înaintea lui.<ref>Greenspan, 2005, pp.&nbsp;159–160.</ref><ref>Jungnickel, Volume 2, 1990, p. 378.</ref>
* ''Optik: Ein Lehrbuch der elektromagnetische Lichttheorie'' (Springer, 1933) – Cartea a fost lansată chiar când familia Born emigra în Anglia.
**''Principiile opticii: teoria electromagnetică a propagării, interferenței și difracției luminii'',<ref>''Principles of Optics'' is now in its 7th revised printing, ISBN 0-521-64222-1. </ref> cu Emil Wolf. (Pergamon, 1959) – nu este o traducere în engleză a lui ''Optik'', ci o carte nouă. La scurt timp după al Doilea Război Mondial, mai mulți oameni de știință i-au propus lui Born să actualizeze și să traducă această operă în engleză. Cum în optică se făcuseră multe progrese în anii scurși între timp, o actualizare era necesară. În 1951, [[Emil Wolf]] a început ca asistent particular al lui Born; ea a fost în cele din urmă publicată în 1959 de {{Ill-wd|Q333468}} la Pergamon Press.<ref>Paul Rosbaud, a former editor at Springer who remained in Germany during World War II and spied for the allies, was initially involved with Born and the endeavor to publish ''Optik'' in English, as Rosbaud was organizing a publishing company in England after the war. </ref> – întârzierea a fost cauzată de timpul necesar pentru „a rezolva toate problemele financiare și editoriale create de Maxwell.”<ref>Greenspan, 2005, pp. 174, 292–294.</ref>
* ''Moderne Physik'' (1933) – după șapte prelegeri ținute la Technische Hochschule Berlin.<ref name="Greenspan, 2005, p. 201">Greenspan, 2005, p. 201.</ref>
** ''Fizică atomică'' (Blackie, London, 1935) – traducere autorizată a lui ''Moderne Physik'' de {{Ill-wd|Q14949068|3=John Dougall}}, cu actualizări.<ref>The eighth edition was published in 1969, including revisions by R. J. Blin-Stoyle & J. M. Radcliffe. </ref>
* ''The Restless Universe''<ref>''The Restless Universe'' was last published by Dover Publications, 1951, ISBN 0-486-20412-X, but it is no longer in print.</ref> (Blackie and Son Limited, 1935) - redare populară a atelierului naturii, tradusă de Winifred Margaret Deans. Nepotul de soră al lui Born, {{Ill-wd|Q7109698}}, a cărui carieră de succes ca arhitect în Berlin a fost întreruptă când naziștii au preluat puterea, a fost adus temporar în Anglia să ilustreze cartea.<ref name="Greenspan, 2005, p. 201">Greenspan, 2005, p. 201.</ref>
* ''Experiment and Theory in Physics'' (Cambridge University Press, 1943) – cuvântarea ținută la King's College, [[Newcastle-upon-Tyne|Newcastle upon Tyne]], la cererea Societății Filosofice Durham și a Societății de Știință Pură. O versiune extinsă a prelegerii a apărut în ediția 1956 Dover Publications.<ref>Greenspan, 2005, 245–246</ref>
* [[iarchive:naturalphilosoph032159mbp|''Natural Philosophy of Cause and Chance'']] (Oxford University Press, 1949) – după prelegerile lui Born din 1948 din Waynflete, ținute la College of St. Mary Magdalen, Universitatea Oxford. O ediție ulterioară (Dover, 1964) cuprindea două anexe: „Simbol și realitate” și cuvântarea lui Born de la întâlnirea laureaților premiului Nobel din 1964 de la Landau, Germania.<ref>[http://www.mala.bc.ca/~mcneil/cit/citlcborn1.htm Citations for Max Born Based on the Library of Congress] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20070930154529/http://www.mala.bc.ca/~mcneil/cit/citlcborn1.htm |date=2007-09-30 }} – See the entry for Natural Philosophy of Cause and Chance.</ref>
* ''A General Kinetic Theory of Liquids'' cu H. S. Green (Cambridge University Press, 1949) – cele șase articole din această carte au fost reproduse cu permisiunea ''[[The Proceedings of the Royal Society of London|Proceedings of the Royal Society]]''.
* ''Physics in My Generation: A Selection of Papers'' (Pergamon, 1956)<ref>''Physics in My Generation'' (Springer, 1969), ISBN 0-387-90008-X.</ref>
* ''Physik im Wandel meiner Zeit'' (Vieweg, 1957)
* ''Physik und Politik'' (VandenHoeck und Ruprecht, 1960)
* ''Zur Begründung der Matrizenmechanik'', cu Werner Heisenberg și Pascual Jordan (Battenberg, 1962) – Publicat în cinstea aniversării de 80 de ani a lui Max Born. Această ediție a reluat articolele autorilor pe tema mecanicii matriceale în ''Zeitscrift für Physik'', Volumes '''26''' and '''33'''–'''35''', 1924–1926.<ref>[http://libserv.aip.org:81/ipac20/ipac.jsp?session=11C35BG761245.424&menu=search&aspect=subtab129&npp=10&ipp=20&spp=20&profile=newcustom-aipnbl&ri=2&source=%7E%21horizon&index=.GW&term=Matrizenmechanik&aspect=subtab129&x=12&y=10#focus AIP Niels Bohr Library]</ref>
* ''My Life and My Views: A Nobel Prize Winner in Physics Writes Provocatively on a Wide Range of Subjects'' (Scribner, 1968) – Part II (pp.&nbsp;63–206) traducere a ''Verantwortung des Naturwissenschaftlers''.<ref>[http://libserv.aip.org:81/ipac20/ipac.jsp?session=11C35BG761245.424&menu=search&aspect=subtab129&npp=10&ipp=20&spp=20&profile=newcustom-aipnbl&ri=4&source=%7E%21horizon&index=.GW&term=My+Life+My+Views&aspect=subtab129#focus AIP Niels Bohr Library]</ref>
* ''Briefwechsel 1916–1955, kommentiert von Max Born'' cu Hedwig Born și Albert Einstein (Nymphenburger, 1969)
**''The Born–Einstein Letters: Correspondence between Albert Einstein and Max and Hedwig Born from 1916–1955, with commentaries by Max Born'' (Macmillan, 1971).<ref>''The Born–Einstein Letters'', Macmillan Publishers, 2004, ISBN 1-4039-4496-2.</ref>
* ''Mein Leben: Die Erinnerungen des Nobelpreisträgers'' (Munich: Nymphenburger, 1975). Memoriile publicate ale lui Born.
**''My Life: Recollections of a Nobel Laureate'' (Scribner, 1978).<ref>''My Life: Recollections of a Nobel Laureate'' was also published by Taylor and Francis/Charles Scribner's Sons, ISBN 0-85066-174-9. </ref> Translation of ''Mein Leben.''
Pentru o listă completă a articolelor publicate, vezi [http://www.garfield.library.upenn.edu/histcomp/born-m_auth/index-so-2.html HistCite] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20190226050320/http://www.garfield.library.upenn.edu/histcomp/born-m_auth/index-so-2.html |date=2019-02-26 }}. Pentru lucrările publicate, vezi [http://bibliothek.bbaw.de/kataloge/literaturnachweise/born/literatur.pdf Lucrări Publicate – Berlin-Brandenburgische Akademie der Wissenschaften Akademiebibliothek] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20070210134906/http://bibliothek.bbaw.de/kataloge/literaturnachweise/born/literatur.pdf |date=2007-02-10 }}.

== Premii și distincții ==
* 1934 – {{Ill-wd|Q7618534|3=Medalia Stokes}} la Cambridge<ref name="Born Biographic Data"/>
* 1939 – membru al [[Royal Society|Societății Regale]]<ref name="Born Biographic Data"/><ref name="frs"><cite class="citation journal">Kemmer, N.; Schlapp, R. (1971). </cite></ref>
* 1945 – Medalia MacDougall–Brisbane a {{Ill-wd|Q117467|3=Societății Regale din Edinburgh}}<ref>The award was presented for research on quantum mechanics of fields and shared with Born's collaborator H. W. Peng. </ref>
* 1945 – Premiul Jubiliar Gunning–Victoria al Societății Regale din Edinburgh<ref name="Born Biographic Data"/>
* 1948 – {{Ill-wd|Q317038|3=Medalia Max Planck}} a Deutschen Physikalischen Gesellschaft<ref name="Born Biographic Data"/>
* 1950 – {{Ill-wd|Q844872|3=Medalia Hughes}} a [[Royal Society|Societății Regale din Londra]]<ref name="Born Biographic Data">[http://www.asap.unimelb.edu.au/bsparcs/biogs/P000246b.htm Born Biographic Data]</ref>
* 1953 – cetățean de Onoare al orașului Göttingen<ref name="Born Biographic Data"/>
* 1954 – [[Premiul Nobel pentru Fizică]] a fost acordat pentru cercetările fundamentale în mecanica cuantică, în special pentru interpretarea statistică a funcției de undă.<ref name="Born Biographic Data"/>
** 1954 – Discurs la banchetul Premiului Nobel<ref>[http://nobelprize.org/nobel_prizes/physics/laureates/1954/born-speech.html Nobel Prize Banquet Speech]</ref>
** 1954 – Prelegerea Nobel a lui Born<ref>[http://nobelprize.org/nobel_prizes/physics/laureates/1954/born-lecture.pdf Born Nobel Prize Lecture]</ref>
* 1956 – Medalia de Drept Internațional [[Hugo Grotius]], München<ref name="Born Biographic Data"/>
* 1959 – [[Crucea Federală de Merit|Marea Cruce de Merit cu Stea a Ordinului de Merit al Republicii Federale Germania]]<ref>[http://nobelprize.org/nobel_prizes/physics/laureates/1954/born-bio.html Nobel Biographic Data]</ref>
* 1972 – {{Ill-wd|Q678979|3=Premiul Max Born}} a fost creat de către {{Ill-wd|Q819187|3=Societatea Germană de Fizică}} și {{Ill-wd|Q513283|3=Institutul Britanic de Fizică}}. Acesta este acordat anual.<ref><cite class="citation web">[http://www.iop.org/about/awards/bilateral/born/page_38469.html "The Born medal and prize"] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20200308002210/http://www.iop.org/about/awards/bilateral/born/page_38469.html |date=2020-03-08 }}. </cite></ref><ref name="DPG_Born_Prize"><cite class="citation web">[http://www.dpg-physik.de/preise/preistraeger_mb.html "Max-Born-Preis" &#x5B;Max Born Prize&#x5D;] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20110813233420/http://www.dpg-physik.de/preise/preistraeger_mb.html |date=2011-08-13 }} (in German). </cite></ref>
* 1982 – Ceremonia de la Universitatea din Göttingen, în al 100-lea An de la Nașterea lui Max Born și James Franck, directori ai Institutului 1921-1933.<ref>''James Franck und Max Born in Göttingen: Reden zur akademischen Feier aus Anlass der 100. ''</ref>
* 1991 – Max-Born Institut für Nichtlineare Optik und Kurzzeitspektroskopie im Forschungsverbund Berlin e.V. - institut numit în onoarea lui.<ref><cite class="citation web">[http://www.mbi-berlin.de/en/general/development/index.html "Max-Born-Institute for Nonlinear Optics and Short Pulse Spectroskopy - Developement of the MBI"] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20141006204009/http://www.mbi-berlin.de/en/general/development/index.html |date=2014-10-06 }}<span class="reference-accessdate">. </span></cite></ref>

== Note ==
<references />

== Bibliografie ==
* <cite class="citation journal" id="CITEREFBernstein2005">Bernstein, Jeremy (2005). </cite><cite class="citation journal" id="CITEREFBernstein2005">"Max Born and the Quantum Theory". ''American Journal of Physics''. '''73''' (11): 999–1008. </cite><cite class="citation journal" id="CITEREFBernstein2005">[[Bibcode]]:[[bibcode:2005AmJPh..73..999B|2005AmJPh..73..999B]]. [[Digital object identifier|doi]]:[[doi:10.1119/1.2060717|10.1119/1.2060717]].</cite><span class="Z3988" title="ctx_ver=Z39.88-2004&rfr_id=info%3Asid%2Fen.wikipedia.org%3AMax+Born&rft.atitle=Max+Born+and+the+Quantum+Theory&rft.aufirst=Jeremy&rft.aulast=Bernstein&rft.date=2005&rft.genre=article&rft_id=info%3Abibcode%2F2005AmJPh..73..999B&rft_id=info%3Adoi%2F10.1119%2F1.2060717&rft.issue=11&rft.jtitle=American+Journal+of+Physics&rft.pages=999-1008&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.volume=73">&nbsp;</span>
* <cite class="citation journal" id="CITEREFBornHeisenbergJordan1925">Born, M.; [[Werner Heisenberg|Heisenberg, W.]]; [[Pascual Jordan|Jordan, P.]] (1925). </cite><cite class="citation journal" id="CITEREFBornHeisenbergJordan1925">[http://link.springer.com/article/10.1007%2FBF01379806#page-1 "Zur Quantenmechanik II"]. ''Zeitschrift für Physik''. '''35''' (557–615). </cite><cite class="citation journal" id="CITEREFBornHeisenbergJordan1925">[[Bibcode]]:[[bibcode:1926ZPhy...35..557B|1926ZPhy...35..557B]]. [[Digital object identifier|doi]]:[[doi:10.1007/BF01379806|10.1007/BF01379806]].</cite><span class="Z3988" title="ctx_ver=Z39.88-2004&rfr_id=info%3Asid%2Fen.wikipedia.org%3AMax+Born&rft.atitle=Zur+Quantenmechanik+II&rft.aufirst=M.&rft.au=Heisenberg%2C+W.&rft.au=Jordan%2C+P.&rft.aulast=Born&rft.date=1925&rft.genre=article&rft_id=http%3A%2F%2Flink.springer.com%2Farticle%2F10.1007%252FBF01379806%23page-1&rft_id=info%3Abibcode%2F1926ZPhy...35..557B&rft_id=info%3Adoi%2F10.1007%2FBF01379806&rft.issue=557%93615&rft.jtitle=Zeitschrift+f%C3%BCr+Physik&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.volume=35">&nbsp;</span>
* <cite class="citation journal" id="CITEREFBornJordan1925">Born, M.; [[Pascual Jordan|Jordan, P.]] (1925). </cite><cite class="citation journal" id="CITEREFBornJordan1925">[http://www.cond-mat.physik.uni-mainz.de/~oettel/ws10/born_jordan_ZPhys_34_858_1925.pdf "Zur Quantenmechanik"] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20131004232115/http://www.cond-mat.physik.uni-mainz.de/~oettel/ws10/born_jordan_ZPhys_34_858_1925.pdf |date=2013-10-04 }} (PDF). ''Zeitschrift für Physik''. '''34''': 858–888. </cite><cite class="citation journal" id="CITEREFBornJordan1925">[[Bibcode]]:[[bibcode:1925ZPhy...34..858B|1925ZPhy...34..858B]]. [[Digital object identifier|doi]]:[[doi:10.1007/BF01328531|10.1007/BF01328531]].</cite><span class="Z3988" title="ctx_ver=Z39.88-2004&rfr_id=info%3Asid%2Fen.wikipedia.org%3AMax+Born&rft.atitle=Zur+Quantenmechanik&rft.aufirst=M.&rft.au=Jordan%2C+P.&rft.aulast=Born&rft.date=1925&rft.genre=article&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.cond-mat.physik.uni-mainz.de%2F~oettel%2Fws10%2Fborn_jordan_ZPhys_34_858_1925.pdf&rft_id=info%3Abibcode%2F1925ZPhy...34..858B&rft_id=info%3Adoi%2F10.1007%2FBF01328531&rft.jtitle=Zeitschrift+f%C3%BCr+Physik&rft.pages=858-888&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.volume=34">&nbsp;</span>
* <cite class="citation journal" id="CITEREFBorn1926">Born, M. (1926). </cite><cite class="citation journal" id="CITEREFBorn1926">[http://www.springerlink.com/content/h06w8465t710u328/ "Zur Quantenmechanik der Stoßvorgänge"]{{Legătură nefuncțională|date=octombrie 2022 |bot=InternetArchiveBot |fix-attempted=yes }}. ''Zeitschrift für Physik''. '''37''' (12): 863–867. [[Bibcode]]:[[bibcode:1926ZPhy...37..863B|1926ZPhy...37..863B]]. [[Digital object identifier|doi]]:[[doi:10.1007/BF01397477|10.1007/BF01397477]]<span class="reference-accessdate">. </span></cite><cite class="citation journal" id="CITEREFBorn1926"><span class="reference-accessdate">Retrieved <span class="nowrap">16 December</span> 2008</span>.</cite><span class="Z3988" title="ctx_ver=Z39.88-2004&rfr_id=info%3Asid%2Fen.wikipedia.org%3AMax+Born&rft.atitle=Zur+Quantenmechanik+der+Sto%C3%9Fvorg%C3%A4nge&rft.aufirst=M.&rft.aulast=Born&rft.date=1926&rft.genre=article&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.springerlink.com%2Fcontent%2Fh06w8465t710u328%2F&rft_id=info%3Abibcode%2F1926ZPhy...37..863B&rft_id=info%3Adoi%2F10.1007%2FBF01397477&rft.issue=12&rft.jtitle=Zeitschrift+f%C3%BCr+Physik&rft.pages=863-867&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.volume=37">&nbsp;</span>
* <cite class="citation book" id="CITEREFBorn1969">Born, Max (1969). </cite><cite class="citation book" id="CITEREFBorn1969">''Physics in my Generation''. New York: [[Springer-Verlag]]. </cite><cite class="citation book" id="CITEREFBorn1969">[[OCLC]]&nbsp;[//www.worldcat.org/oclc/53116 53116].</cite><span class="Z3988" title="ctx_ver=Z39.88-2004&rfr_id=info%3Asid%2Fen.wikipedia.org%3AMax+Born&rft.aufirst=Max&rft.aulast=Born&rft.btitle=Physics+in+my+Generation&rft.date=1969&rft.genre=book&rft_id=info%3Aoclcnum%2F53116&rft.place=New+York&rft.pub=Springer-Verlag&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook">&nbsp;</span>
* <cite class="citation book" id="CITEREFBornBornEinstein1971">Born, M.; Born, M. E. H. & [[Albert Einstein|Einstein, A.]] (1971). ''The Born–Einstein Letters: Correspondence between Albert Einstein and Max and Hedwig Born from 1916 to 1955, with commentaries by Max Born''. I. Born, trans. [[Londra|London, UK]]: Macmillan. </cite><cite class="citation book" id="CITEREFBornBornEinstein1971">[[International Standard Book Number|ISBN]]&nbsp;978-0-8027-0326-2.</cite><span class="Z3988" title="ctx_ver=Z39.88-2004&rfr_id=info%3Asid%2Fen.wikipedia.org%3AMax+Born&rft.au=Born%2C+M.+E.+H.&rft.au=Einstein%2C+A.&rft.aufirst=M.&rft.aulast=Born&rft.btitle=The+Born%93Einstein+Letters%3A+Correspondence+between+Albert+Einstein+and+Max+and+Hedwig+Born+from+1916+to+1955%2C+with+commentaries+by+Max+Born&rft.date=1971&rft.genre=book&rft.isbn=978-0-8027-0326-2&rft.place=London%2C+UK&rft.pub=Macmillan&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook">&nbsp;</span>
* <cite class="citation journal" id="CITEREFBorn2002">Born, G. V. R. (May 2002). </cite><cite class="citation journal" id="CITEREFBorn2002">"The Wide-Ranging Family History of Max Born". ''Notes and Records of the Royal Society of London''. '''56''' (2): 219–262. [[Digital object identifier|doi]]:[[doi:10.1098/rsnr.2002.0180|10.1098/rsnr.2002.0180]]. </cite><cite class="citation journal" id="CITEREFBorn2002">JSTOR&nbsp;[//www.jstor.org/stable/3557669 3557669].</cite><span class="Z3988" title="ctx_ver=Z39.88-2004&rfr_id=info%3Asid%2Fen.wikipedia.org%3AMax+Born&rft.atitle=The+Wide-Ranging+Family+History+of+Max+Born&rft.aufirst=G.+V.+R.&rft.aulast=Born&rft.date=2002-05&rft.genre=article&rft_id=%2F%2Fwww.jstor.org%2Fstable%2F3557669&rft_id=info%3Adoi%2F10.1098%2Frsnr.2002.0180&rft.issue=2&rft.jtitle=Notes+and+Records+of+the+Royal+Society+of+London&rft.pages=219-262&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.volume=56">&nbsp;</span>
* <cite class="citation book" id="CITEREFGreenspan2005">Greenspan, Nancy Thorndike (2005). </cite><cite class="citation book" id="CITEREFGreenspan2005">''The End of the Certain World: The Life and Science of Max Born''. New York: Basic Books. [[International Standard Book Number|ISBN]]&nbsp;0-7382-0693-8. </cite><cite class="citation book" id="CITEREFGreenspan2005">[[OCLC]]&nbsp;[//www.worldcat.org/oclc/56534998 56534998].</cite><span class="Z3988" title="ctx_ver=Z39.88-2004&rfr_id=info%3Asid%2Fen.wikipedia.org%3AMax+Born&rft.aufirst=Nancy+Thorndike&rft.aulast=Greenspan&rft.btitle=The+End+of+the+Certain+World%3A+The+Life+and+Science+of+Max+Born&rft.date=2005&rft.genre=book&rft_id=info%3Aoclcnum%2F56534998&rft.isbn=0-7382-0693-8&rft.place=New+York&rft.pub=Basic+Books&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook">&nbsp;</span> Also published in Germany: ''Max Born – Baumeister der Quantenwelt. Eine Biographie'' Spektrum Akademischer Verlag, 2005, ISBN 3-8274-1640-X.
* <cite class="citation journal" id="CITEREFHeisenberg1925">Heisenberg, W. (1925). "Über quantentheoretische Umdeutung kinematischer und mechanischer Beziehungen". </cite><cite class="citation journal" id="CITEREFHeisenberg1925">''Zeitschrift für Physik''. '''33''': 879–893. </cite><cite class="citation journal" id="CITEREFHeisenberg1925">[[Bibcode]]:[[bibcode:1925ZPhy...33..879H|1925ZPhy...33..879H]]. [[Digital object identifier|doi]]:[[doi:10.1007/BF01328377|10.1007/BF01328377]].</cite><span class="Z3988" title="ctx_ver=Z39.88-2004&rfr_id=info%3Asid%2Fen.wikipedia.org%3AMax+Born&rft.atitle=%C3%9Cber+quantentheoretische+Umdeutung+kinematischer+und+mechanischer+Beziehungen&rft.aufirst=W.&rft.aulast=Heisenberg&rft.date=1925&rft.genre=article&rft_id=info%3Abibcode%2F1925ZPhy...33..879H&rft_id=info%3Adoi%2F10.1007%2FBF01328377&rft.jtitle=Zeitschrift+f%C3%BCr+Physik&rft.pages=879-893&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.volume=33">&nbsp;</span>
* <cite class="citation book" id="CITEREFJammer1966">Jammer, Max (1966). </cite><cite class="citation book" id="CITEREFJammer1966">''The Conceptual Development of Quantum Mechanics''. New York: McGraw–Hill. </cite><cite class="citation book" id="CITEREFJammer1966">[[OCLC]]&nbsp;[//www.worldcat.org/oclc/534562 534562].</cite><span class="Z3988" title="ctx_ver=Z39.88-2004&rfr_id=info%3Asid%2Fen.wikipedia.org%3AMax+Born&rft.aufirst=Max&rft.aulast=Jammer&rft.btitle=The+Conceptual+Development+of+Quantum+Mechanics&rft.date=1966&rft.genre=book&rft_id=info%3Aoclcnum%2F534562&rft.place=New+York&rft.pub=McGraw%93Hill&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook">&nbsp;</span>
* <cite class="citation book" id="CITEREFJungnickelMcCormmach1986">Jungnickel, Christa; McCormmach, Russell (1986). </cite><cite class="citation book" id="CITEREFJungnickelMcCormmach1986">''Intellectual Mastery of Nature. Theoretical Physics from Ohm to Einstein, Volume 2: The Now Mighty Theoretical Physics, 1870 to 1925''. Chicago: University of Chicago Press. [[International Standard Book Number|ISBN]]&nbsp;0-226-41585-6. </cite><cite class="citation book" id="CITEREFJungnickelMcCormmach1986">[[OCLC]]&nbsp;[//www.worldcat.org/oclc/489992471 489992471].</cite><span class="Z3988" title="ctx_ver=Z39.88-2004&rfr_id=info%3Asid%2Fen.wikipedia.org%3AMax+Born&rft.aufirst=Christa&rft.aulast=Jungnickel&rft.au=McCormmach%2C+Russell&rft.btitle=Intellectual+Mastery+of+Nature.++Theoretical+Physics+from+Ohm+to+Einstein%2C+Volume+2%3A+The+Now+Mighty+Theoretical+Physics%2C+1870+to+1925&rft.date=1986&rft.genre=book&rft_id=info%3Aoclcnum%2F489992471&rft.isbn=0-226-41585-6&rft.place=Chicago&rft.pub=University+of+Chicago+Press&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook">&nbsp;</span>
* <cite class="citation journal" id="CITEREFKemmerSchlapp1971">Kemmer, N.; Schlapp, R. (1971). </cite><cite class="citation journal" id="CITEREFKemmerSchlapp1971">"Max Born 1882-1970". </cite><cite class="citation journal" id="CITEREFKemmerSchlapp1971">''Biographical Memoirs of Fellows of the Royal Society''. '''17''': 17–52. [[Digital object identifier|doi]]:[[doi:10.1098/rsbm.1971.0002|10.1098/rsbm.1971.0002]].</cite><span class="Z3988" title="ctx_ver=Z39.88-2004&rfr_id=info%3Asid%2Fen.wikipedia.org%3AMax+Born&rft.atitle=Max+Born+1882-1970&rft.aufirst=N.&rft.aulast=Kemmer&rft.au=Schlapp%2C+R.&rft.date=1971&rft.genre=article&rft_id=info%3Adoi%2F10.1098%2Frsbm.1971.0002&rft.jtitle=Biographical+Memoirs+of+Fellows+of+the+Royal+Society&rft.pages=17-52&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Ajournal&rft.volume=17">&nbsp;</span>
* <cite class="citation book" id="CITEREFPais1991">[[Abraham Pais|Pais, Abraham]] (1991). </cite><cite class="citation book" id="CITEREFPais1991">''Niels Bohr's Times, In Physics, Philosophy and Polity''. Oxford: Clarendon Press. </cite><cite class="citation book" id="CITEREFPais1991">[[International Standard Book Number|ISBN]]&nbsp;978-0-19-852049-8.</cite><span class="Z3988" title="ctx_ver=Z39.88-2004&rfr_id=info%3Asid%2Fen.wikipedia.org%3AMax+Born&rft.aufirst=Abraham&rft.aulast=Pais&rft.btitle=Niels+Bohr%27s+Times%2C+In+Physics%2C+Philosophy+and+Polity&rft.date=1991&rft.genre=book&rft.isbn=978-0-19-852049-8&rft.place=Oxford&rft.pub=Clarendon+Press&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook">&nbsp;</span>
* <cite class="citation book" id="CITEREFSegr.C3.A81980">[[Emilio Segrè|Segrè, Emilio]] (1980). </cite><cite class="citation book" id="CITEREFSegr.C3.A81980">''From X-Rays to Quarks: Modern Physicists and their Discoveries''. San Francisco: W. H. Freeman and Company. [[International Standard Book Number|ISBN]]&nbsp;0-7167-1147-8. </cite><cite class="citation book" id="CITEREFSegr.C3.A81980">[[OCLC]]&nbsp;[//www.worldcat.org/oclc/5946636 5946636].</cite><span class="Z3988" title="ctx_ver=Z39.88-2004&rfr_id=info%3Asid%2Fen.wikipedia.org%3AMax+Born&rft.aufirst=Emilio&rft.aulast=Segr%C3%A8&rft.btitle=From+X-Rays+to+Quarks%3A+Modern+Physicists+and+their+Discoveries&rft.date=1980&rft.genre=book&rft_id=info%3Aoclcnum%2F5946636&rft.isbn=0-7167-1147-8&rft.place=San+Francisco&rft.pub=W.+H.+Freeman+and+Company&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook">&nbsp;</span>

== Legături externe ==
* [http://www.aip.org/servlet/plainHistory?collection=HISTORY&queryText=Max+Born American Institute of Physics History Search: Max Born] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20150402141755/http://www.aip.org/servlet/plainHistory?collection=HISTORY&queryText=Max+Born |date=2015-04-02 }}
* [http://www.britannica.com/eb/article-9080764/Max-Born Encyclopaedia Britannica, Max Born – articolul complet]
* [http://alsos.wlu.edu/qsearch.aspx?browse=people/Born,+Max Bibliografie adnotată a lui Max Born din Biblioteca Digitală Alsos pentru Probleme Nucleare] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20060828133536/http://alsos.wlu.edu/qsearch.aspx?browse=people%2FBorn%2C+Max |date=2006-08-28 }}
* [http://www.vega.org.uk/video/programme/92 Video cu Gustav Born (fiul lui Max), cu conversație și de film despre amintirile lui Gustav despre tatăl său de la Vega Science Trust]
* [http://www.nobel-winners.com/Physics/max_born.html Informații despre Max Born de pe site-ul laureaților Premiului Nobel]
* [http://www.nobel.se/physics/laureates/1954/born-bio.html Biografia de laureat al premiului Nobel]
* [http://www.archiveshub.ac.uk/news/0412born.html Actele profesorului Max Born (1882-1970)] ținute la Biblioteca Universității din Edinburgh, Divizia Colecții Speciale
* [http://www.springerlink.com/(csrmskyqgy1ghombklkrigzj)/app/home/contribution.asp?referrer=parent&backto=issue,25,26;journal,152,584;linkingpublicationresults,1:100241,1 Amintirile lui Max Born]{{Legătură nefuncțională|date=octombrie 2022 |bot=InternetArchiveBot |fix-attempted=yes }}, de Emil Lup, în ''Astrophysics and Space Science'', Volum 227, Numerele 1-2. (Omagiu biografic)
* [[Thomas Kuhn|Kuhn, Thomas S.]], {{Ill-wd|Q1700413}}, {{Ill-wd|Q2059589}}, și Lini Allen [http://www.amphilsoc.org/library/guides/ahqp/index.htm ''Sources for History of Quantum Physics''] (American Philosophical Society, 1967)
* [http://www.aip.org/history/ohilist/4522_1.html Oral History: transcrierea interviului cu Max Born din iunie 1960, 17 și 18 octombrie 1962, Institutul American de Fizică, Biblioteca și Arhivele Niels Bohr] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20111218184028/http://www.aip.org/history/ohilist/4522_1.html |date=2011-12-18 }}
* <cite class="citation web">[http://www.mediatheque.lindau-nobel.org/videos/31519/optical-problems-german-presentation-1959 "Video - Max Born (1959) : Probleme de optică (prezentare în germană)"]. </cite><cite class="citation web">Întâlnirea de la Lindau a laureaților Premiului Nobel<span class="reference-accessdate">. </span></cite><cite class="citation web"><span class="reference-accessdate">Accesat la <span class="nowrap">19 Decembrie</span> 2014</span>.</cite>
* [https://www.findagrave.com/cgi-bin/fg.cgi?page=gr&GRid=6447871 Max Born] la ''[[Find a Grave]]''

{{Premiul Nobel pentru Fizică}}
{{Control de autoritate}}
{{DEFAULTSORT:Born, Max}}
[[Categorie:Nașteri în 1882]]
[[Categorie:Nașteri pe 11 decembrie]]
[[Categorie:Decese în 1970]]
[[Categorie:Decese pe 5 ianuarie]]
[[Categorie:Absolvenți ai Universității din Göttingen]]
[[Categorie:Absolvenți ai Universității din Heidelberg]]
[[Categorie:Absolvenți ai Universității din Wrocław]]
[[Categorie:Cadre didactice universitare ale Universității Humboldt din Berlin]]
[[Categorie:Eponime ale craterelor de pe Lună]]
[[Categorie:Evrei britanici]]
[[Categorie:Evrei germani]]
[[Categorie:Fellows of the Royal Society]]
[[Categorie:Fizicieni din secolul al XX-lea]]
[[Categorie:Fizicieni britanici]]
[[Categorie:Fizicieni evrei]]
[[Categorie:Fizicieni germani]]
[[Categorie:Fizicieni teoreticieni]]
[[Categorie:Gânditori deiști]]
[[Categorie:Laureați evrei ai Premiului Nobel]]
[[Categorie:Laureați ai Medaliei Max Planck]]
[[Categorie:Laureați ai Premiului Nobel pentru Fizică]]
[[Categorie:Laureați germani ai Premiului Nobel]]
[[Categorie:Luterani germani]]
[[Categorie:Membri ai Academiei Prusace de Științe]]
[[Categorie:Oameni din Wrocław]]
[[Categorie:Persoane care au emigrat din cauza nazismului]]
[[Categorie:Specialiști în fizică cuantică]]
[[Categorie:Scriitori de popularizare a științei]]