Vizualizare sursă pentru „MECIPT”

[[Fișier:MECIPT-1.jpg|thumb|Calculatorul MECIPT-1 în laboratorul Facultății de Electrotehnică, 1961]]
'''MECIPT''' este [[acronim]]ul pentru „Mașina Electronică de Calcul a [[Universitatea Politehnica Timișoara|Institutului Politehnic Timișoara]]". Acronimul s-a referit la trei calculatoare, numerotate 1, 2, respectiv 3.

'''MECIPT-1''', pus în funcțiune în [[1961]], a fost un calculator de generația întâi, cu [[tub electronic |tuburi electronice]], primul calculator electronic construit într-o universitate din [[România]] și al doilea din țară după [[CIFA-1]] de la [[Institutul de Fizică Atomică]]-[[Măgurele]]. Calculatorul a fost folosit atât în procesul didactic, cât și pentru calculele necesare unor obiective cum au fost [[lacul Vidraru |barajul Vidraru]] și pavilionul [[Complexul expozițional Romexpo |RomExpo]].

'''MECIPT-2''', pus în funcțiune în [[1965]], a fost un calculator de generația a doua, cu [[Tranzistor |tranzistoare]] și [[memorie cu ferite]]. Calculatorul a fost construit pentru [[IPROTIM |DSAPCB]] Timișoara și folosit de acesta pentru proiectări.

'''MECIPT-3''' a fost un proiect care n-a mai fost finalizat integral. El urma să fie un calculator de generația a treia, însă imediat după lansarea proiectului România a achiziționat de la [[Compagnie internationale pour l'informatique]] licența calculatorului [[Iris 50]], care a fost produs industrial sub denumirea de [[Felix C]]-256.

== MECIPT-1 ==
Documentarea pentru realizarea calculatorului MECIPT-1 (Mașina Electronică de Calcul a Institutului Politehnic Timișoara<ref name="B2">Baltac, ''MECIPT…'', p.&nbsp;2</ref>) a fost începută în anul [[1955]] de [[MECIPT#Iosif Kaufmann |Iosif Kaufmann]] și [[MECIPT#Wilhelm Löwenfeld |Wilhelm Löwenfeld]],<ref>Gligor, Ionel, ''MECIPT…'', p&nbsp;187, citând o scrisoare a lui Iosif Kaufmann din 26 august 2011</ref> iar proiectarea în [[1956]],<ref name="F4">Farcaș, ''MECIPT…'', p.&nbsp;4</ref><ref name="H4">Holban, ''Forty Years…'', p.&nbsp;4</ref> Kaufmann fiind principalul proiectant.<ref name="F4"/><ref name="F7">Farcaș, ''MECIPT…'', p.&nbsp;7</ref> Construcția propriu-zisă s-a făcut în clădirea [[Liceul Piarist din Timișoara|Liceului Piarist din Timișoara]], sediul din acea perioadă al [[Facultatea de Electrotehnică și Electroenergetică a Universității Politehnica Timișoara |Facultății de Electrotehnică]].<ref name="B7">Baltac, ''MECIPT…'', p.&nbsp;7</ref><ref name="F1">Farcaș, ''MECIPT…'', p.&nbsp;1</ref><ref name="IEEE">{{en icon}} Anonymous,<!-- sic! --> ''History of Computer Developments in Romania'', ''IEEE Anals of the History of Computing, Vol.&nbsp;21, No.&nbsp;3, 1999</ref> Calculatorul a fost pus în funcțiune în [[1961]]. Pentru exploatarea sa, și având în vedere că alt colectiv lucra sub conducerea prof. [[Alexandru Rogojan]] la calculatorul [[CETA]], în cadrul facultății s-a înființat Centrul de Calcul (cu statut de centru de cercetare<ref name="B7"/>), având ca președinte pe prorectorul [[Gheorghe Silaș]].<ref name="F2">Farcaș, ''MECIPT…'', p.&nbsp;2</ref>
La colectiv s-au alăturat în [[1961]] [[Vasile Baltac]], în acel moment student în anul IV la IPT,<ref name="BO">Vasile Baltac, [https://sites.google.com/site/evocarivasilebaltac/home-1/home/ganduri-la-o-aniversare-mecipt-50-ani ''Gânduri la o aniversare: MECIPT 50 ani''] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20151016203849/https://sites.google.com/site/evocarivasilebaltac/home-1/home/ganduri-la-o-aniversare-mecipt-50-ani |date=2015-10-16 }}, ''Orizont'', nr. 3(1542) din 29 martie 2011</ref><ref name="BE">Vasile Baltac, [https://sites.google.com/site/evocarivasilebaltac/home-1/home/mecipt---primii-ani MECIPT - Primii ani] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20151026073254/https://sites.google.com/site/evocarivasilebaltac/home-1/home/mecipt---primii-ani |date=2015-10-26 }}, Evocări Vasile Baltac, accesat 2015-04-15</ref>
angajat propriu-zis la [[29 august]] [[1962]]<ref name="B25">Baltac, ''MECIPT…'', p.&nbsp;25</ref>
și, în octombrie 1962, [[matematician]]ul [[Dan Farcaș]].<ref name="F1"/>

=== Construcție ===
[[Fișier:MECIPT-1 Flip-flop.jpg|thumb|[[Bistabil]] cu triode]]
MECIPT-1 a fost un calculator de prima generație, conceput ca o mașină de tip paralel în virgulă fixă. Era alcătuit din 2000 de tuburi electronice ([[triodă |triode]]), peste 20000 de [[condensator electric |condensatoare]] și [[rezistor |rezistoare]], 30 km de fire și 100&nbsp;000 de lipituri. Puterea consumată era de cca. 10&nbsp;kW.<ref name="F7"/><ref name="H2">Holban, ''Forty Years…'', p.&nbsp;2</ref>

În epocă exista puțină documentație. Documentația de care se dispunea era în majoritate de proveniență sovietică, pentru calculatorul M-3. Exista un protocol („conceptul Sofia”) între țările ce făceau parte din [[CAER]], care prevedea punerea în comun a rezultatelor organizațiilor științifice. M-3 era un proiect științific, astfel că documentația pentru el era gratuită pentru aceste țări. Löwenfeld a obținut o parte din documentație, precum și multe componente (triode, rezistoare, condensatoare) de producție sovietică în urma unei deplasări la Leningrad și [[Moscova]].<ref name="MW111">Victor Megheșan, [http://www.marketwatch.ro/articol/4158/Victor_Meghesan_memorii_pe_calculator/pagina/2 ''Victor Megheșan, memorii pe calculator''], ''Market Watch'' nr. 111/18 decembrie 2008</ref>

Unele componente pentru calculatoare, cum ar fi memoria, erau produse în serie la [[Minsk]], însă diseminarea lor în afara [[URSS]] era limitată. Totuși, componente și documentație au fost livrate și [[China |Chinei]], precum și [[Ungaria |Ungariei]], în acesta din urmă reproducându-se [[Memorie pe tambur magnetic |memoriile pe tambur magnetic]]. Ca urmare, acest tip de calculator era în construcție în mai multe locuri, dar fiecare își construia o variantă proprie. Între colectivele respective nu existau schimburi de experiență, ci, practic, concurență. Programele nu erau portabile, deoarece la început compatibilitatea n-a fost recunoscută ca fiind importantă.<ref name="KG50">{{en icon}} Győző Kovács, [https://hal.inria.fr/hal-01059595/document ''50 Years Ago We Constructed the First Hungarian Tube Computer, the M-3: Short Stories from the History of the first Hungarian Computer (1957-1960)''], Proceedings of IFIP WG 9.7 International Conference, HC 2010, Held as Part of WCC 2010, Brisbane, Australia: Springer, 2010, pp.&nbsp;68–80</ref><ref name="KGHuM3">{{en icon}} Győző Kovács, [http://web.itf.njszt.hu/23r4r23r/uploads/2012/09/KGY_M3.pdf ''The short history of M-3, the first Hungarian Electronic Digital Tube Computer''] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20150418214200/http://web.itf.njszt.hu/23r4r23r/uploads/2012/09/KGY_M3.pdf |date=2015-04-18 }}, itf.njszt.hu, accesat 2014-04-17</ref>. Calculatoarele concepute în această perioadă în România: [[CIFA]], MECIPT, [[DACICC-1|DACICC]] nu aveau nimic în comun cu M-3 și erau de concepție integral a colectivelor de cercetare respective.

==== Unitatea aritmetică și logică ====
Circuitele logice și registrele de lucru erau formate din porți și bistabili realizați cu triode.<ref name="BL3">Baltac, Lucrări de laborator, L3</ref> Tensiunea pentru valoarea logică „0” era de 65&nbsp;V, iar cea pentru valoarea logică „1” de 185&nbsp;V.<ref>Baltac, ''MECIPT…'', p.&nbsp;21</ref> Formatul instrucțiunilor era pe 15 [[bit |biți]], 5 biți pentru partea de comandă (codul instrucțiunii, care permitea deci un set de 32 de instrucțiuni cablate) și o singură adresă, pe 10 biți.<ref name="F8">Farcaș, ''MECIPT…'', p.&nbsp;8</ref>

Unitatea aritmetică și logică, (''dispozitivul aritmetic'') dispunea de registrul acumulator (''sumator'', S), care avea 31 de biți. El putea stoca fie un număr [[sistem binar |binar]] subunitar de 30 de biți precedat de semnul pe un bit, fie două instrucțiuni de 15 biți (intercalate, întâi cele două părți de comandă, apoi cele două adrese<ref name="BL7">Baltac, Lucrări de laborator, L7</ref>), fie 6 caractere, fiecare pe 5 biți.<ref name="F8" /> Pentru operațiile de înmulțire și împărțire era nevoie ca acesta să fie extins (&) cu încă un registru, I, de 30 de biți. Al doilea [[operand]] al operațiilor aritmetice și logice era stocat în registrul M (''memorie''), de 31 de biți. Tot M conținea și valoarea citită din memorie, sau care urma să fie scrisă în memorie conform adresei din instrucțiune.<ref name="BL2">Baltac, Lucrări de laborator, L2</ref>

Calculatorul putea efectua în mod cablat doar operația de adunare. Operațiile de scădere, înmulțire și împărțire erau {{ill2|Microprigramare{{!}}microprogramate|en|Microcode}}, procedeu inspirat din lucrările lui [[Maurice Wilkes]] de la Universitatea Cambridge și aplicat la calculatorul [[EDSAC]].<ref name="IEEE" /><ref name="F78">Farcaș, ''MECIPT…'', pp.&nbsp;7–8</ref>

Reprezentarea numerelor se făcea în {{ill2|complement față de unu|en|Ones' complement}} (''cod invers''). La adunarea operanzilor cu același semn se verifica semnul rezultatului, iar dacă acesta nu corespundea cu semnul operanzilor se semnaliza ''depășirea capacității registrului'' S prin aprinderea indicatorului DCR, după care mașina se oprea. Depășirea capacității registrului nu putea avea loc dacă semnele celor doi operanzi erau diferite. Scăderea se reducea la adunare prin schimbarea semnului celui de al doilea operand.<ref name="BL2" />

La înmulțire și împărțire se opera cu modulele operanzilor, iar la rezultate se atașau semnele corespunzătoare. Deînmulțitul se plasa în registrul I, înmulțitorul în registrul M, iar registrul S era inițializat cu 0. Dacă ultimul bit din registrul I era 1, conținutul registrului M se aduna la S, iar dacă era 0, nu se aduna. Apoi registrele S&nbsp;&amp;&nbsp;I erau deplasate la dreapta cu o poziție. După 30 de pași în registrele S&nbsp;&amp;&nbsp;I se obținea produsul. La operația de înmulțire nu putea apărea depășirea capacității registrului.<ref name="BL2" />

La împărțire deîmpărțitul se afla în registrele S&nbsp;&amp;&nbsp;I (ultimul inițializat de obicei cu 0), iar împărțitorul în M. Împărțitorul era scăzut din S&nbsp;&amp;&nbsp;I. Inversul semnului rezultatului era adăugat la registrul I, iar dacă rezultatul era negativ împărțitorul era readunat la S. Apoi S&nbsp;&amp;&nbsp;I erau deplasate la stânga cu o poziție. După 30 de pași registrul I conținea câtul, iar registrul S restul. La operația de împărțire, dacă deîmpărțitul era mai mare decât împărțitorul apărea depășirea capacității registrului, fapt semnalat încă de la prima cifră a câtului.<ref name="BL2" />

==== Memoria ====
[[Fișier:MECIPT-1 Drum memory.jpg|thumb|Tamburul memoriei MECIPT-1]]
[[Fișier:MECIPT-1 Drum memory 2.jpg|thumb|Instalația de memorie cu tambur magnetic a MECIPT-1]]
Performanțele acestor calculatoare erau dictate de [[Memorie cu acces aleator |memorie]], care era pe un tambur magnetic. Aceasta a fost procurată din [[Ungaria]], în urma „colaborării”&nbsp;&mdash; de fapt a solicitării de a primi fără plată<ref name="BP">Vasile Baltac, [http://www.sas-sibiu.ro/fisiere/Pionieratulcalculatoarelor.pdf ''Pionieratul calculatoarelor în România și nașterea unei industrii de profil''], Simpozionul ''Pionierii informaticii românești'', Universitatea Agora Oradea, 8 decembrie 2007, accesat 2017-03-29</ref><ref name="F8" />&nbsp;&mdash; cu prof. {{ill2|Győző Kovács|hu|Kovács Győző (informatikus)}} un pionier al informaticii maghiare,<ref name="B3">Baltac, ''MECIPT…'', p.&nbsp;3</ref> șeful Grupului de Cercetare pentru Cibernetică ({{hu|Kibernetikai Kutató Csoport}} – KKCs) al {{ill2|Academia Maghiară de Științe{{!}}Academiei Maghiare de Științe|hu|Magyar Tudományos Akadémia|en|Hungarian Academy of Sciences}} (MTA).<ref>{{hu icon}} [http://itf.njszt.hu/23r4r23r/uploads/KKCS/ITF/Drasny-Szeged.pptx ''Az M-3 utóélete: Szeged, 1965-68''] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20160306122226/http://itf.njszt.hu/23r4r23r/uploads/KKCS/ITF/Drasny-Szeged.pptx |date=2016-03-06 }}, njszt.hu, accesat 2015-04-20</ref> Tamburul primit nu era nou, dar era perfect funcțional, cu o capacitate de memorare destul de mare în epocă, de 1024 de adrese, fiecare adresă având 31 de biți&nbsp;&mdash; în termeni actuali aproape 4&nbsp;[[Prefixe binare |Ki]][[octet |B]].<ref name="F9">Farcaș, ''MECIPT…'', p.&nbsp;9</ref> Tamburul era divizat în 33 de piste, care erau citite de 33 de capete fixe, grupate în 8 grupuri distribuite în jurul tamburului, Dintre acestea, 31 de piste corespundeau celor 31 de biți ai unei celule de memorie, iar celelalte două piste serveau la sincronizare și numărarea adreselor (''pista de tact''), respectiv la identificarea începutului pistelor (''pista de inițializare''). Pe fiecare pistă se puteau înregistra 1024 de biți, corespunzători numărului de adrese. Accesul la informația de la o adresă era simultan pentru toți cei 31 de biți ai adresei.<ref name="BL4">Baltac, Lucrări de laborator, L4</ref>

Tamburul se rotea cu viteza de 50&nbsp;rot/s, ceea ce determina și cadența de acces a memoriei, adică numărul de instrucțiuni pe secundă al calculatorului.<ref name="B7"/> Ulterior această cadență a fost mărită (70–80 instrucțiuni pe secundă) prin forțarea numărătorului de adrese de a număra din 2 în 2, întâi cele 512 de adrese pare, apoi cele 512 de adrese impare,<ref name="IEEE"/><ref>Baltac, ''MECIPT…'', p.&nbsp;17</ref><ref>Documentar TVR, 20'&nbsp;53"</ref> operație considerată în epocă ca fiind o inovație.<ref name="B7"/> Interfața, cunoscută în epocă sub denumirea de ''cuplor'', a fost realizată pe baza schemelor primite odată cu tamburul magnetic,<ref name="B3"/> necesitând și ea c. 200 tuburi electronice.<ref name="F9"/> Memoria pe tambur era, în principiu, nevolatilă, astfel că informația din ea nu era pierdută la oprirea calculatorului. Asta permitea oprirea calculatorului seara și reluarea lucrului dimineața, mai ales că, datorită vitezei mici, rularea unor programe dura chiar mai multe zile. Totuși, uneori apăreau și incidente, care la oprire alterau conținutul.<ref name="F9"/>

==== Pupitrul de comandă ====
[[Fișier:MECIPT-1 Control desk.jpg|thumb|Pupitrul de comandă (restaurat)]]
Pupitrul de comandă avea trei părți. Partea din stânga permitea efectuarea programelor pas cu pas, inclusiv pașii microprogramați, în vederea depanării. Partea centrală conținea instrumente de măsură a tensiunii de alimentare. Partea din dreapta afișa conținutul registrelor (memorie – M, instrucțiuni – RI, adresa instrucțiunii curente – RAI) și indicatorilor, cu ajutorul unor beculețe dublate de comutatoare. Beculețul aprins semnifica valoarea „1”, iar stins valoarea „0”.<ref name="F78"/>

==== Periferice ====
[[Fișier:Perforated Tape (Z23) ubt.JPG|thumb|Bandă perforată și cititor de bandă asemănătoare cu cele folosite la MECIPT-1 (dar nu exista întregul teleimprimator)]]
Introducerea programelor (instrucțiunilor) și a datelor se făcea cu {{ill2|bandă perforată|en|Punched tape}} cu 5 coloane, citită cu un cititor de bandă provenit de la un teleimprimator.<ref name="F8"/><ref name="F10">Farcaș, ''MECIPT…'', p.&nbsp;10</ref> Pentru a evita conversiile, perforarea benzii nu se făcea în codul teleimprimatoarelor, ci direct în binar, o perforație corespunzând valorii „0”, iar lipsa ei valorii „1”.<ref name="BL5">Baltac, Lucrări de laborator, L5</ref> Lățimea benzii fiind de 11/16[[țol (unitate) |"]] (17,46&nbsp;mm),<ref name="BL5"/> rola încăpea perfect în cutiile pentru bomboane „CIP”.<ref name="MW104"/> Cititorul de bandă era mecanic, ceea ce uza repede benzile de hârtie, astfel că ele trebuiau recopiate frecvent, înainte de a se deteriora. Problema a fost rezolvată mai bine prin obținerea de la [[Fabrica de bere Timișoreana |Fabrica de bere]] a unor benzi cu inserție de plastic, folosite de unele utilaje ale fabricii, în cadrul unei colaborări privind asistența tehnică pentru acestea.<ref name="F8"/> În caz de agățare a benzii perforate în timpul citirii exista o protecție și situația era indicată la pupitrul de comandă.<ref name="BL5"/><ref name="BL7"/>

Extragerea rezultatelor se făcea cu o mașină de scris obișnuită pe post de imprimantă, având montate deasupra tastelor niște relee sub forma unor bastonașe, care acționau fiecare tastă. La nevoie mașina de scris putea fi înlocuită cu una similară. Schimbarea hârtiei se făcea manual.<ref name="F8"/> Se putea comanda fie imprimarea dintr-un set de 16 caractere (codul 14 nu era folosit) format din cifre, spațiu, minus, punct, virgulă și întoarcerea carului (combinația CR+LF), fie dintr-un set de 30 de caractere (codul 31 nu era folosit) format din spațiu și cele 26 de litere ale alfabetului englez, la care se adăugau literele cu diacritice „ă”, „î”, „ș” și „ț”. Selectarea releului care acționa tasta se făcea cu o matrice decodificatoare cu diode.<ref name="BL6">Baltac, Lucrări de laborator, L6</ref>

Toate aceste echipamente consumau mult curent, care încălzea camera, în zilele călduroase temperatura putând depăși 40{{te}}. Pentru limitatrea temperaturii exista un ventilator puternic care evacua aerul cald (dar care consuma și el 10&nbsp;kW), iar vara se opera noaptea.<ref name="F7"/>

=== Programare ===
==== Instrucțiuni ====
{| class="wikitable" align="right"
|+Setul de instrucțiuni al MECIPT-1<ref name="Geier"/>
! Cod !! Mnemo-<br/>nică !! Adresă !! Efect
|-
| 0 || O || Y || Oprire. La repornire reluare de la ''y''
|-
| 1 || U || Y || S ← ''y''
|-
| 2 || UN || Y || S ← –''y''
|-
| 3 || UM || Y || S ← <nowiki>|</nowiki>''y''<nowiki>|</nowiki>
|-
| 4 || UMN || Y || S ← –<nowiki>|</nowiki>''y''<nowiki>|</nowiki>
|-
| 5 || A || Y || S ← ''s'' + ''y''
|-
| 6 || SC || Y || S ← ''s'' – ''y''
|-
| 7 || AM || Y || S ← ''s'' + <nowiki>|</nowiki>''y''<nowiki>|</nowiki>
|-
| 8 || SCM || Y || S ← ''s''– <nowiki>|</nowiki>''y''<nowiki>|</nowiki>
|-
| 9 || IN || Y || S & I ← ''s'' × ''y''
|-
| 10 || INR || Y || S ← ''s'' × ''y'' , rotunjit
|-
| 11 || D || Y || I ← ''s'' : ''y'' , S ← rest
|-
| 12 || MS || Y || Y ← ''s'' + ''y''
|-
| 13 || T || Y || salt (transfer) la ''y''
|-
| 14 || TPO || Y || salt la ''y'' dacă s ≥ 0
|-
| 15 || TN || Y || salt la ''y'' dacă s < 0
|-
| 16 || TO || Y || salt la ''y'' dacă s ≠ 0
|-
| 17 || DLS || 32-n || deplasare logică stânga<br/> S & I cu „n” poziții
|-
| 18 || DLD || 32-n || deplasare logică dreapta<br/> S & I cu „n” poziții
|-
| 19 || DS || 32-n || deplasare logică stânga<br/> S cu „n” poziții
|-
| 20 || DD || 32-n || deplasare logică dreapta<br/> S cu „n” poziții
|-
| 21|| ME || Y || memorare ''s'' la ''y''
|-
| 22 || ISME || Y || memorare ''i'' la ''y''
|-
| 23 || UI || Y || I ← ''y''
|-
| 24 || CU || &nbsp; || comanda următoare (NOP)
|-
| 25 || IL || Y || S ← ''s'' ∙ ''y'' (produs logic)
|-
| rowspan="5" | 26 || rowspan="5" | AC || 0073 || pornește automatul ICR<ref>ICR = Imprimare și Citire Repetată</ref>
|-
| 0091 || imprimă litere conform ''s''<sub>0</sub>''s''<sub>1</sub>''s''<sub>2</sub>''s''<sub>3</sub>''s''<sub>4</sub>
|-
| 0092 || oprește automatul ICR
|-
| 0094 || imprimă cifre conform ''s''<sub>0</sub>''s''<sub>1</sub>''s''<sub>2</sub>''s''<sub>3</sub>
|-
| 0105 || S ← ''i''
|-
| 27 || CIT || Y || citește un caracter de pe bandă<br/>și memorează aliniat la dreapta la ''y''
|-
| 28 || TICR || Y || transfer ''y'' la ICR
|}

Inițial programarea era în cod mașină.<ref name="B7"/> Setul de instrucțiuni conținea instrucțiuni de transfer a numerelor cu semnul lor sau cu semn schimbat, respectiv a modulelor lor între diverse registre, deplasarea registrelor S și S&nbsp;&amp;&nbsp;I la stânga și la dreapta, operații aritmetice, produs logic,<ref name="BL2"/> o instrucțiune de citire a cititorului de bandă,<ref name="BL5"/><ref name="AG"/> o instrucțiune de tipărire la mașina de scris.<ref name="BL5"/><ref name="Geier">A. Geier, ''Programarea calculatorului electronic cifric MECIPT I în regimul virgulă mobilă'', ''Buletinul Științific și Tehnic al IPT, tom 6(20), fasc. 2, Timișoara: Litografia IPT, iulie–decembrie 1961, pp.&nbsp;9–20</ref>
Încă de la început se folosea un pseudocod cu mnemonici pentru instrucțiuni.<ref name="AG">A. Geier, ''Un sistem pentru introducerea informațiilor în memoria calculatorului electronic cifric MECIPT-1'', comunicare prezentată în mai 1961 și publicată în ''Buletinul științific și tehnic al IPT'', tom 8(22), fasc. 2, Timișoara: Litografia IPT, iulie–decembrie 1963, pp.&nbsp;241-250</ref>

Deoarece zona de comandă a instrucțiunii era pe 5 biți, cea de adresă pe 10 biți, iar banda perforată era cu 5 coloane, prof. de [[matematică]] A. Geier preconiza folosirea sistemului de numerație cu baza 32, numerele fiind scrise cu cifre zecimale, în plaja 0&nbsp;÷&nbsp;31. Astfel, comanda era reprezentată printr-o cifră, iar adresa prin două. Notația propusă pentru adrese era cu cifrele separate de caracterul punct și virgulă. De exemplu adresa 945 era notată cu:

:945<sub>10</sub> = 29 x 32 + 17 = 29;17<sub>32</sub>

astfel adresele erau numerotate între 0;0&nbsp;÷&nbsp;31;31. Se propunea întocmirea programelor direct în baza 32, evitându-se sistemul zecimal. Argumentul era că astfel se folosesc toate cele cinci coloane ale benzii perforate, două instrucțiuni de 15 biți (capacitatea unei adrese de pe tambur) putând fi introduse prin doar șase caractere citite, în timp ce folosirea sistemului octal ar fi necesitat 12 caractere citite (2+2 pentru cele două comenzi și 4+4 pentru cele două adrese).<ref name="AG"/> În pseudocod aspectul instrucțiunilor era în acest caz:<ref name="AG"/>

:adresa &nbsp; cmd1 &nbsp; cmd2 &nbsp; &nbsp; adr1 &nbsp; &nbsp; adr2
:&nbsp; 0:3 &nbsp; &nbsp; &nbsp; CIT &nbsp; &nbsp; &nbsp; DS &nbsp; &nbsp; &nbsp; 0;1 &nbsp; &nbsp; &nbsp; 0;5

Această abordare optimiza operațiile de perforare, dar era incomodă pentru introducerea informației de la comutatoare (o activitate curentă), motiv pentru care operatorii (care erau de fapt și programatorii) preferau [[sistem octal |sistemul octal]],<ref name="F8"/><ref name="B11">Baltac, ''MECIPT…'', p.&nbsp;11</ref> în care cifrele binare erau grupate pe câte trei biți, grupe simbolizate de cifrele 0&nbsp;–&nbsp;7. Cifrele octale se introduceau la comutatoare cu trei degete, activitate care aducea cu cântatul la pian.<ref name="F8"/> Sistemul octal a fost preferat chiar și la listarea programelor, motivul fiind depanarea de la comutatoare, aspectul instrucțiunilor de mai sus devenind:<ref>Farcaș, Mărușter, ''MECIPT-1…'', p.&nbsp;11</ref>

:adresa &nbsp; cmd1 &nbsp; adr1 &nbsp; &nbsp; cmd2 &nbsp; &nbsp; adr2
:&nbsp; 0003 &nbsp; &nbsp; 33 &nbsp; &nbsp; &nbsp;0001 &nbsp; &nbsp; &nbsp; 23 &nbsp; &nbsp; &nbsp; 0033<ref>32 - 5 = 27<sub>10</sub> = 33<sub>8</sub>, acest „33” trebuind de fapt introdus prin comutatoare</ref>

Rezolvarea unei probleme presupunea existența în memoria calculatorului a mai multor secvențe de program, numite în epocă chiar ''programe''. În afară de programul principal, care trata problema propriu-zisă, era nevoie de programe care introduceau sau extrăgeau date, calculau funcții matematice etc. Aceste programe lucrau ca subprograme și erau încărcate în memorie la diferite adrese, conform unui plan de ocupare a memoriei, plan care era și el încărcat în memorie și conținea adresele de amplasare ale programelor. Programarea se făcea cu adrese relative la începutul secvenței, urmând ca la introducere aceste adrese să fie relocate printr-un proces asemănător cu acțiunea {{ill2|editor de legături{{!}}editorului de legături|en|Linker (computing)}} actual. Ca urmare, câmpul de adresă al instrucțiunii putea conține fie o adresă absolută, fie una relativă, fie un parametru („pseudoadresă”). La încărcare, adresele absolute și parametrii rămâneau cum erau, dar la adresele relative trebuia adunată adresa de amplasare în memorie. Pentru a-i semnala programului încărcător că o instrucțiune conținea o adresă relativă, acestă instrucțiune era ''marcată''. Marcajul era un caracter pe banda perforată plasat înaintea fiecărei instrucțiuni, având valoarea „0” pentru instrucțiunile care conțin adrese relative și „1” pentru celelalte.<ref name="AG"/> Faptul că memoria pe tambur nu era volatilă permitea [[Overlay (programare)|reacoperirea]] unor programe executate succcesiv.

==== Numere în virgulă fixă ====
Reprezentarea numerelor în virgulă fixă era inițial pe 30 de biți, cu virgula imediat după bitul semn.<ref name="F8"/> Acesta avea valoarea „0” pentru numere pozitive și „1” pentru numere negative. Cei 30 de biți ai [[mantisă |mantisei]] corespundeau unui număr de <math>30 \lg 2 = 9,03 \approx 9 \,</math> cifre zecimale, de aceea numerele erau introduse cu 10 cifre zecimale, prima fiind semnul, iar celelalte nouă mantisa.<ref name="AG"/>

Ulterior s-a folosit și stocarea numerelor întregi din domeniul –10000&nbsp;÷&nbsp;10000 pe câte 15&nbsp;biți, câte două la o adresă. Asta a mărit capacitatea calculatorului pentru probleme care nu necesitau precizie ridicată.<ref name="FM10">Farcaș, Mărușter, ''MECIPT-1…'', p.&nbsp;10</ref>

==== Numere în virgulă mobilă ====
Reprezentarea numerelor în virgulă mobilă se făcea pe două adrese consecutive, în prima era plasată mantisa în formă normalizată, iar în a doua exponentul, care era aliniat la dreapta și putea fi numai pozitiv. Exponentul era introdus printr-o singură cifră zecimală, plasată după număr. Exemple de astfel de numere:<ref name="AG"/>
:<math>\sqrt{2} = 1,414213562 = 10^{1} \cdot 0,141421356 \to \mathbf{0}_{(,)}141421356\mathbf{1} \,</math>
:<math>-0,07321 = -10^{0} \cdot 0,073210000 \to \mathbf{1}_{(,)}073210000\mathbf{0} \,</math>
:<math>- \frac{3 \pi}{4} = -2,356193284 = -10^{1} \cdot 0,235619328 \to \mathbf{1}_{(,)}235619328\mathbf{1} \,</math><ref>De fapt, valoarea expresiei este –2,356194490</ref>
Întrucât exponentul era o singură cifră zecimală, se puteau introduce numere între 10<sup>–9</sup>&nbsp;÷&nbsp;10<sup>9</sup> <ref name="AG"/> (de fapt, mașina trata doar cifrele din intervalul 10<sup>–8</sup>&nbsp;÷&nbsp;10<sup>8</sup> <ref name="FM10"/>), cele subunitare fiind afectate de erori similare celor reprezentate în virgulă fixă. Ulterior s-a folosit un format de virgulă mobilă „lungă”, care permitea reprezentarea numerelor din gama 10<sup>–512</sup>&nbsp;÷&nbsp;10<sup>512</sup>.<ref name="FM10"/> Evident, tratarea acestor numere nu era simplă, [[MECIPT#Gavril Gavrilescu |Gavril Gavrilescu]] elaborând un program de conversie.<ref>Baltac, ''MECIPT…'', p.&nbsp;19</ref>

=== Software ===
==== Programe de testare ====
[[Fișier:MECIPT-1 sinus table.jpg|thumb|Tabelă de sinusuri – rezultate]]
Primul program de test a bunei funcționări, a fost program din 1961 care tabela funcția [[sinus]] în intervalul 1°&nbsp;÷&nbsp;45° din grad în grad. Precizia de calcul era de 8 cifre zecimale.<ref>Baltac, ''MECIPT…'', p.&nbsp;13</ref> Altă metodă de testare a bunei funcționări se baza pe programe care foloseau {{ill2|Detectarea și corectarea erorilor{{!}}coduri detectoare și corectoare de erori|en|Error detection and correction}}.<ref name="BL8">Baltac, Lucrări de laborator, L8</ref> 

==== Supervizor I/O ====
Era un rudiment de [[sistem de operare]] rezident în memorie care trata introducerea/extragerea programelor prin intermediul benzii perforate, introducerea numerelor întregi reprezentate pe 15 biți și a numerelor în virgulă mobilă „scurtă” și „lungă” și extragerea rezultatelor la mașina de scris în formă naturală. Evident că și el trebuia încărcat în memorie, încărcare care se făcea cu un program preîncărcător de c. 15 instrucțiuni, care trebuia introdus manual de la comutatoare.<ref>Farcaș, Mărușter, ''MECIPT-1…'', pp.&nbsp;10–13</ref><ref name="M">Ștefan Mărușter, [http://www.atic.org.ro/ktml2/files/uploads/Stefan_maruster.pdf Povestea unei lucrări''] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20110301073904/http://www.atic.org.ro/ktml2/files/uploads/Stefan_maruster.pdf |date=2011-03-01 }}, atic.org.ro, accesat 2015-04-30</ref><ref>Gligor, Ionel, ''MECIPT…'', p.&nbsp;163</ref>

==== Compilatoare ====
Memoria mică a MECIPT 1 nu a permis realizarea de asambloare sau compilatoare. Pentru MECIPT 2 Gavril Gavrilescu, Dan Farcaș și Ștefan Mărușter au realizat în 1965 un asamblor. În [[1967]] Dan Farcaș a scris un translator pentru limbajul de asamblare („Autocod”).
De asemenea, s-a lucrat la programe care compilau structuri standard ale limbajului [[FORTRAN]], cum ar fi tratarea expresiilor matematice, variabile simple și tablouri, structura IF–THEN, ciclul de forma FOR 1 TO n DO, subrutine cu sau fără parametri.<ref name="M"/><ref>Farcaș, Mărușter, ''MECIPT-1…'', p.&nbsp;14</ref><ref>Gligor, Ionel, ''MECIPT…'', p.&nbsp;165</ref>

==== Bibliotecă matematică ====
Pentru rezolvarea problemelor științifice, s-au scris subprograme care calculau:
* funcții matematice: [[radical]], [[logaritm]]ice, [[funcție exponențială |exponențiale]] și {{ill2|funcție hiperbolică{{!}}hiperbolice|en|hyperbolic functions}}, [[funcție trigonometrică |trigonometrice]];<ref name="F10"/>
* [[sistem de ecuații liniare | sisteme de ecuații liniare]], inversarea [[matrice]]lor, [[vectori și valori proprii]],<ref name="FM15">Farcaș, Mărușter, ''MECIPT-1…'', p.&nbsp;15</ref> {{ill2|metoda Gauss–Seidel|en|Gauss–Seidel method}};<ref name="F10"/><ref name="M"/> 
* {{ill2|sistem neliniar{{!}}sisteme de ecuații neliniare|en|Nonlinear system}}: [[metoda tangentei |Newton]], {{ill2|metoda secantei|en|Secant method}}, {{ill2|metoda gradientului conjugat|en|conjugate gradient method}}, {{ill2|metoda Broyden|en|Broyden's method}};<ref name="M"/><ref name="FM15"/>
* {{ill2|interpolare|en|interpolation}} și {{ill2|aproximare|en|approximation}}: [[Polinomul de interpolare Lagrange |interpolare Lagrange]], [[Polinomul de interpolare Newton |Newton]], aproximare prin [[metoda celor mai mici pătrate]] și prin {{ill2|polinoame Cebîșev|en|Chebyshev polynomials}};<ref name="FM15"/><ref name="M"/>
* {{ill2|integrare numerică|en|Numerical integration}}: {{ill2|metoda trapezelor|en|trapezoidal rule}}, {{ill2|metoda Simpson|en|Simpson's rule}},<ref name="FM15"/> 
* [[ecuație diferențială |ecuații diferențiale]] și [[Ecuație cu derivate parțiale |Ecuații cu derivate parțiale]]: {{ill2|metoda Euler|en|Euler method}}, diverse alte formule, {{ill2|metoda diferențelor finite|en|finite difference method}},<ref name="FM15"/> {{ill2|Metode Runge–Kutta{{!}}metoda Runge–Kutta|en|Runge–Kutta methods}};<ref name="F10"/><ref name="M"/>
* [[statistică matematică |funcții statistice]].<ref name="FM15"/>

=== Utilizări ===
==== Calcul numeric ====
MECIPT-1 a fost utilizat încă de la început în cercetare și diverse proiecte industriale. Au fost făcute calculele pentru turnarea betonului la barajul Vidraru, pe [[Argeș (râu)|Argeș]], lucarea executată de o echipă a ISPH București. Manual aceste calcule ar fi necesitat circa 9 luni iar cu ajutorul lui MECIPT-1 au fost terminate în doar 18 zile, inclusiv cu transcrierea finală a tabelelor ce puteau fi trimise direct pe șantier. Un alt proiect important a fost reproiectarea cupolei de la RomExpo, deteriorată la începutul anilor [[1960]].<ref name="B8">Baltac, ''MECIPT…'', p.&nbsp;8</ref> Proiectul a aparținut acad. [[Dan Mateescu]] de la Catedra de Construcții Metalice a IPT, programarea și calculele lui [[Vasile Baltac]]. De asemenea a fost automatizat procesul de fabricație la Fabrica de Bere, au fost făcute calcule necesare proiectării și consolidării a numeroase clădiri, simulări pentru o posibilă hidrocentrală pe [[Dunărea|Dunăre]] și s-a redimensionat rețeaua de apă a [[Arad]]ului.<ref name="B8">Baltac, ''MECIPT…'', p.&nbsp;8</ref><ref name="F13"/><ref name="F13"/><ref>Documentar TVR, 29'&nbsp;38"&nbsp;– 31'&nbsp;30"</ref>
[[Fișier:MECIPT 1 Early users.jpg|miniatura|Tabel cu utilizarea MECIPT-1 între 1962-1965]]
Principalii beneficiari au fost [[Institutul de Studii și Proiectări Hidroenergetice]] (ISPH), [[Electromotor Timișoara]], [[IPROTIM |Direcția de Sistematizare, Arhitectură și Proiectare a Construcțiilor Banat]] (DSAPCB), [[Institutul de Studii și Proiectări Energetice]] (ISPE).<ref name="B18">Baltac, ''MECIPT…'', p.&nbsp;18</ref>. 

==== Rețele neuronale ====
În 1964 Vasile Baltac și Dan Farcaș au început să se ocupe de simularea [[Rețea neuronală |rețelelor neuronale]], încercând o colaborare cu prof. Iurii Nikolaevici Kușeliov de la Moscova. Principalul scop al acestor cercetări erau automatele autoinstruibile. În principiu se căuta modelarea fenomenelor de excitație și inhibiție a [[neuron]]ilor la apariția, respectiv dispariția stimulilor. În final s-a obținut un model a unei rețele neuronale cu șase straturi, asemănătoare cu cea a [[creier]]ului.<ref name="B8"/><ref>Baltac, ''MECIPT…'', p.&nbsp;24</ref><ref>Farcaș, ''MECIPT…'', pp.&nbsp;16–18, 23–24</ref>

==== Traduceri ====
[[Fișier:MECIPT Scrisoare Kuseliov.jpg|miniatura|Corespondența Vasile Baltac și Dan Farcaș cu profesorul Kuseliov]]
Erika Domokos a scris un program de traducere automată din [[limba engleză]] în [[limba română]]. Datorită memoriei foarte mici a MECIPT-1 dicționarul cuprindea doar 60-70 de cuvinte și foarte puține reguli sintactice. La [[17 mai]] 1962 s-a realizat prima traducere făcută de o mașină a unei fraze cerute pe loc. Dintre cele propuse, prima frază tradusă corect a fost ”You explain the development of science and we help describe the examples”, tradusă drept „Dvs. explicați dezvoltarea științei și noi ajutăm la descrierea exemplelor”.<ref>Farcaș, ''MECIPT…'', p.&nbsp;22</ref> Rezultatul a creat publicului impresia că se vor putea traduce repede și ieftin cărți întregi.<ref>Farcaș, ''MECIPT…'', p.&nbsp;23</ref><ref>Gligor, Ionel, ''MECIPT…'', p.&nbsp;179</ref>

==== Didactic ====
Între anii 1963–1966 pe MECIPT-1 au făcut practică studenți de la institutele politehnice și universitățile din Timișoara, [[Universitatea Politehnica București |București]], [[Universitatea Tehnică Cluj-Napoca |Cluj]] și [[Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi” din Iași |Iași]].<ref>Farcaș, ''MECIPT…'', p.&nbsp;14</ref>

Calculatorul a funcționat cam zece ani. În prezent câteva compenente sunt piese de muzeu care au fost restuarate la [[Muzeul Banatului]].<ref name="MW104">[http://www.marketwatch.ro/articol/3558/Calculatorul_MECIPT-1/ ''Calculatorul MECIPT-1''], ''Market Watch'' nr. 104/aprilie 2008</ref> <ref>{{Citation|last=Baltac|first=Vasile|title=Some Key Aspects in the History of Computers in Romania|url=https://www.academia.edu/11555241/Some_Key_Aspects_in_the_History_of_Computers_in_Romania|language=en|access-date=2021-05-27}}</ref> și nu mai este funcțional.

Pe baza MECIPT-1, în [[1962]] s-a construit calculatorul [[CENA]]-1S (staționar) al [[MApN]].<ref name="MW105">Gabriel Vasile, [http://www.marketwatch.ro/articol/3768/Istoria_informaticii_romanesti_de_la_CENA_la_Independent_100/ ''Istoria informaticii românești: de la CENA la Independent 100''], ''Market Watch'' nr. 105/mai 2008, care-l citează pe Dinu Buznea, profesor la Academia Tehnică Militară și, mai târziu, director la ICI și ITC</ref><!-- <ref name="MW165">Luiza Sandu, [http://www.marketwatch.ro/articol/13182/Scurta_istorie_a_informaticii_romanesti_%281957-1990%29/ ''Scurtă istorie a informaticii românești (1957–1990)''], ''Market Watch'' nr. 165/mai–iunie 2008</ref> nu e bună, citează Wikipedia -->

== MECIPT-2 ==
[[Fișier:MECIPT-2 at Museum of Banat.jpg|thumb|MECIPT-2 la Muzeul Banatului]]
MECIPT-1 era din generația întâi și se știa din momentul punerii în funcțiune că tehnologia avansase, așa că colectivul de la MECIPT și-a propus realizarea unui calculator din generația a doua, tranzistorizat și având memoria cu ferite.<ref name="F2"/> Tema de proiectare a fost stabilită între Löwenfeld, Kaufmann și Baltac în 1962.<ref name="B7"/> În [[1963]] s-a cerut finanțarea de către IPT pentru construirea MECIPT-2, dar aceasta n-a fost acordată, deoarece banii au fost alocați colectivului care lucra la realizarea calculatorului CETA. Ca urmare, colectivul de la MECIPT s-a orientat spre Direcția de Sistematizare, Arhitectură și Proiectare a Construcțiilor (DSAPC) [[Banat]], beneficiarul calculelor din construcții și alimentare cu apă efectuate pe MECIPT-1, care era dispusă să finanțeze construcția unui calculator pentru uz propriu. Proiectul a devenit public la [[25 martie]] [[1964]], urmând ca modulele electronice și memoriile să fie produse în cadrul Centrului de Calcul al IPT, iar montarea să se facă la sediul DSAPC.<ref name="F13">Farcaș, ''MECIPT…'', p.&nbsp;13</ref><ref>Vasile Baltac, [https://sites.google.com/site/evocarivasilebaltac/home-1/remember/mecipt-2 1964 – MECIPT 2] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20150518233555/https://sites.google.com/site/evocarivasilebaltac/home-1/remember/mecipt-2 |date=2015-05-18 }}, sites.google.com, accesat 2015-04-25</ref><ref>Documentar TVR, 41'&nbsp;50"</ref> Construcția calculatorului a fost finalizată la sfârșitul anului [[1965]], calculatorul intrând în exploatare în primăvara anului următor.<ref name="F13"/><ref>Documentar TVR, 41'&nbsp;32"</ref> 

=== Construcție ===
A fost conceput ca un calculator electronic binar paralel cu virgulă fixă cablată și virgulă mobilă programată, cu o frecvența a generatorului de 1 MHz. Memoria principală era inițial pe un tambur magnetic și avea 4096 adrese, ulterior tamburul fiind înlocuit cu o memorie cu ferite. Viteza de calcul era mult mai mare față de cea a predecesorul său, de până la 10&nbsp;000 de operații/secundă.

Acumulatorul avea 37 de biți. El putea stoca fie un număr binar de 36 de biți plus semnul pe un bit, fie 6 caractere pe 6 biți, fie o instrucțiune pe 36 de biți. Zona de adresă, de 12 biți, putea accesa 4096 de adrese de memorie. Instrucțiunile erau cu două adrese.<ref>Documentar TVR, 40'&nbsp;30"</ref>

=== Utilizări ===
A fost utilizat cu succes în diferite lucrări de [[topometrie]], [[inginerie]] termică și a apelor, construcții, [[algebră]] și [[geometrie]] [[vectori]]ală.

Calculatorul a fost în serviciu timp de 22 de ani.<ref>Documentar TVR, 41'&nbsp;40"</ref> În prezent parte din calculator poate fi văzut la Muzeul UPT. MECIPT-2 încă mai este funcțional.<ref>Documentar TVR, 41'&nbsp;03"</ref>

Pe baza MECIPT-2 a fost construit calculatorul [[CENA]]-2M („mobil”), care a fost realizat în 10 exemplare la [[Electronica București]]. Acestea au intrat în dotarea Direcțiilor Centrale ale celor patru corpuri de armată.<ref name="MW105"/> Unii au considerat calculatorul CENA ca fiind MECIPT-3, dar prin acest nume colectivul de la Timișoara se referea la alt proiect.<ref name="BO"/>

== MECIPT-3 ==
[[Fișier:MECIPT-3.jpg|thumb|right|250px|Componentă a MECIPT-3 în fază de testare]]
A existat un proiect pentru MECIPT-3 care urma sa fie realizat în colaborare cu [[Institutul pentru Tehnică de Calcul]] (ITC) Timișoara. Tema de proiectare a fost elaborată de [[Vasile Baltac]], Wilhelm Löwenfeld, Iosif Kaufmann și Mircea Fildan<ref name="B11"/> după revenirea lui Baltac din [[Anglia]] (1967).<ref name="BO"/>

MECIPT-3 se intenționa să fie un calculator din generația a treia. Includea o serie de concepte avansate, atât din punctul de vedere al concepției hardware cât și din punctul de vedere al inovațiilor software pe care le aducea. Era preconizat de a avea c. 10&nbsp;000 de tranzistoare, o memorie cu ferite de 4&nbsp;Ki cuvinte de 37+1 biți, lector de bandă perforată, mașină de scris și imprimantă. Urma să dispună de un monitor pentru conversie de date (INEX) și putea lucra în limbaj de asamblare. Cuvintele erau prelucrate în paralel sau microprogramat. Puterea consumată de MECIPT-3 era de 2&nbsp;kW. Actual un asemenea calculator este încadrat în generația treia. Deși construcția lui a început<ref>Ionela Gogoț, [http://timisoara.tvr.ro/mecipt-in-1956-la-politehinca-din-timi-oara-se-concepeau-calculatoare_12331.html ''MECIPT: în 1956 la Politehnica din Timișoara se concepeau calculatoare''], înregistrare a ''MECIPT: Începuturile Științei și Ingineriei Calculatoarelor la Politehnica din Timișoara'', film documentar TVR Timișoara, 2014, difuzat la 2 mai 2015, ora 17:00 la TVR Timișoara ([https://www.youtube.com/watch?v=sTEPP5CEDXw trailer]) 13'&nbsp;27"&nbsp;– 14'&nbsp;07", trailer sec 4–8</ref> proiectul n-a mai fost finalizat,<ref name="B11"/><ref name="F13"/<ref name=BG>{{en icon}} Vasile Baltac, Horia Gligor, [http://www.cepis.org/media/SomeKeyAspectsintheHistoryofComputersinRomaniafinalversion1.pdf ''Some Key Aspects in the History of Computing in Romania''] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20160304234616/http://www.cepis.org/media/SomeKeyAspectsintheHistoryofComputersinRomaniafinalversion1.pdf |date=2016-03-04 }}, 8<sup>th</sup>IT STAR Workshop on History of Computers, Szeged, 19 septembrie 2014, accesat 2017-03-29</ref> deoarece România producea deja industrial calculatoare din generația a treia. A fost abandonat definitiv în [[1974]] deoarece deja din [[1973]] Politehnica avea acces la calculatorul Centrului Teritorial de Calcul Timișoara. În [[1976]] Centrul de Calcul al politehnicii se dota cu propriul său calculator Felix C-256.<ref>[http://www.cs.upt.ro/main.php?operation=content&section=istoric&sectid=11&slinkid=23&detail=26 Istoricul specializării calculatoare] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20150518090529/http://www.cs.upt.ro/main.php?operation=content&section=istoric&sectid=11&slinkid=23&detail=26 |date=2015-05-18 }}, [[Universitatea Politehnica Timișoara]], accesat 2015-05-02</ref>

== Colectivul de cercetare ==
=== Wilhelm Löwenfeld ===
[[Fișier:MECIPT 1 Wilhem Lowenfeld and Vasile Baltac 1962.jpg|miniatura|MECIPT 1 în 1962]]
Wilhelm Löwenfeld (n. [[19 august]] [[1922]], [[Caransebeș]] – d. [[2004]], [[Pittsburgh, Pennsylvania |Pittsburgh]]), fiind evreu, în timpul celui de [[al Doilea Război Mondial]] ([[1941]]–[[1944]]) este internat într-un lagăr de muncă. Inginer, este profesor la liceul electrotehnic din Timișoara ([[1950]]–[[1952]]), apoi asistent și șef de lucrări la IPT ([[1952]]–[[1973]]). Între [[1968]]–[[1973]] este și directorul Centrului Teritorial de Calcul Electronic Timișoara. În [[1974]] emigrează în [[SUA]], continuându-și cariera între [[1975]]–[[1993]] la {{ill2|Case Western Reserve University|en|}} (CWRU) din [[Cleveland]].<ref name="BP"/><ref>Gligor, Ionel, ''MECIPT…'', p.&nbsp;201</ref> Decorat în [[2003]] cu [[Ordinul Național Steaua României]] în grad de cavaler.<ref name="B2"/><ref name="SB">Ștefan Both, [http://adevarul.ro/locale/timisoara/cum-arata-functiona-calculator-romania-1_50ac9d937c42d5a66386e5d2/index.html ''Cum arăta și funcționa primul calculator din România''], adevarul.ro, 6 februarie 2011, accesat 2015-04-19</ref>

=== Iosif Kaufmann ===
[[Fișier:MECIPT 2.jpg|miniatura|Iosif Kaufmann, Vasile Baltac, Ioan Mihăescu, Viorel Vițan, Andrei Weisz, Ioan Weber, Ladislau Kelemen la testarea MECIPT-2, DSAPC 1965]]
Iosif Kaufmann (n. [[21 decembrie]] [[1921]], [[Arad]] – d. [[2016]] [[RFG |R. F. Germania]]), al cărui tată era văr primar cu Wilhelm Löwenfeld,<ref>Gligor, Ionel, ''MECIPT…'', p.&nbsp;188</ref> fiind evreu, în timpul celui de al Doilea Război Mondial ([[1941]]–[[1944]]) este internat și el într-un lagăr de muncă.<ref>Documentar TVR, 10'&nbsp;54"</ref> unde îl întâlnește pe Wilhelm Löwenfeld. Licențiat ([[1946]]), apoi [[doctor]] în matematici ([[1948]]) la [[Universitatea Babeș-Bolyai |Universitatea din Cluj]], între [[1946]]–[[1954]] este profesor la un liceu din [[Cluj]], apoi asistent și lector universitar. Între [[1954]]–[[1983]] este șef de lucrări și conferențiar la IPT, predând limbaje de programare. Între anii [[1956]]–[[1964]] își pierde postul didactic, rămânând încadrat ca simplu muncitor, ca urmare a unei cereri de emigrare în [[Israel]]. În [[1983]] emigrează în Israel, apoi în [[Germania]], unde până la pensionare (în [[1987]]) își continuă cariera didactică în cadrul [[Universitatea din Münster |Universității din Münster]].<ref name="BP"/><ref name="F26">Farcaș, ''MECIPT…'', p.&nbsp;26</ref> Decorat în [[2003]] cu Ordinul Național Steaua României în grad de cavaler.<ref name="B2"/><ref name="SB"/><ref>Gligor, Ionel, ''MECIPT…'', p.&nbsp;189</ref>

=== Vasile Baltac ===
[[Vasile Baltac]] (n. [[9 noiembrie]] [[1940]], [[Ploiești]]), student eminent, este invitat în 1961 de Kaufmann să se alăture lui și lui Löwenfeld la realizarea MECIPT-1. Realizează împreună și MECIPT-2. În [[1968]] trece la ITC. Între [[1981]]–[[1994]] este director, secretar de stat și ministru în domeniile electrotehnică, electronică și tehnică de calcul. În [[1994]] este cofondator al grupului [[SoftNet]]. Profesor universitar din [[1996]].<ref>Gligor, Ionel, ''MECIPT…'', p.&nbsp;95</ref> Președinte al Asociației pentru Tehnologiile Informației și Comunicații din Romaânia. Decorat în 2003 cu Ordinul Național pentru Merit.

=== Dan Farcaș ===
[[Dan Farcaș]] (n. [[1 aprilie]] [[1940]], [[Reșița]]) a absolvit Facultatea de Matematică–Fizică a [[Universitatea de Vest din Timișoara |Universității de Vest din Timișoara]] (1960), doctor în matematici la Universitatea din București (1979). Profesor de matematică la [[Gătaia]] și [[Deta]] (1960–1962), matematician și cercetător științific la Centrul de Calcul al IPT (1962–1967). Apoi trece la [[Centrul de perfecționare a cadrelor de conducere din întreprinderi |CEPECA]] București. Între [[1983]]–[[2010]] se ocupă de informatica medicală, devenind membru al [[Academia de Științe Medicale |Academiei de Științe Medicale]]. Autor de lucrări de [[literatură științifico-fantastică]].<ref>[http://www.revistamagazin.ro/content/view/1142/21/ Dan Farcaș doctor in matematici] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20150316085006/http://www.revistamagazin.ro/content/view/1142/21/ |date=2015-03-16 }}, ''Magazin'', 1 noiembrie 2000, accesat 2015-04-28</ref><ref>[http://www.banaterra.eu/biblioteca/content/farcas-dan-d-biografie Farcaș, Dan D. – biografie] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20160311125628/http://www.banaterra.eu/biblioteca/content/farcas-dan-d-biografie |date=2016-03-11 }}, banaterra.eu, accesat 2015-04-30</ref><ref>[http://www.asfan.ro/farcas.htm Dan D. Farcaș], asfan.ro, accesat 2015-04-30</ref>

=== Gavril Gavrilescu ===
Gavril Gavrilescu (n. [[23 august]] [[1931]], [[Botești, Neamț |Botești]] – d. [[23 ianuarie]] [[2018]], Timișoara) s-a pregătit pentru o carieră în [[aviație]] la [[Școala de Aplicație pentru Forțele Aeriene „Aurel Vlaicu” din Boboc | Școala de Ofițeri de aviație]], pe atunci la [[Tecuci]]. În 1960 a absolvit Facultatea de Matematică–Fizică a Universității de Vest din Timișoara. După un stagiu ca profesor, în 1964 se angajează la IPT ca matematician. Programator foarte talentat, realizează [[Program (informatică)#Program asamblor |asamblorul]] pentru MECIPT-2 și multe programe pentru DSAPCB. Între 1968–1990 lucrează la ITC Timișoara, realizând asambloare și editoare de legături pentru calculatoarele românești.<ref>Gligor, Ionel, ''MECIPT…'', p.&nbsp;172</ref><ref>''Renașterea Bănățeană'', Nr.&nbsp;8530, 25 ianuarie 2018, p.&nbsp;13 (Decese)</ref>

=== Ștefan Mărușter ===
Ștefan Mărușter (n. [[5 septembrie]] [[1937]], [[Ineu]] – d. [[24 decembrie]] [[2017]], Timișoara), a absolvit Facultatea de Matematică–Fizică a Universității de Vest din Timișoara (1960), devenind doctor în matematici la [[Universitatea Babeș-Bolyai]] (1974) cu teza ''Metode numerice pentru ecuații operatoriale monotone''. A fost profesor de matematică la [[Baia Mare]] (1960–1965), matematician și cercetător științific la Centrul de Calcul al IPT (1965–1972), unde a realizat programe ale bibliotecii matematice, și, împreună cu Gavril Gavrilescu, supervizorul I/O pentru MECIPT-1. Lector, conferențiar și [[profesor emerit]] la Catedra de Matematică–Informatică a Universității de Vest (1972–2003). Conducător de doctorat din 1994. Director al Oficiului de Calcul și șeful Catedrei de Informatică. Decan al Facultății de Informatică (1990–1992). [[Doctor Honoris Causa]] al Universității Babeș-Bolyai (<!--9 iulie -->2016).<ref>Gligor, Ionel, ''MECIPT…'', p.&nbsp;161</ref><ref name="Laudatio">{{en icon}} [http://www.math.uvt.ro/anmath/index.php/ami/article/view/17/15 ''Laudatio''] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20160304221719/http://www.math.uvt.ro/anmath/index.php/ami/article/view/17/15 |date=2016-03-04 }}, ''Analele Universitatii de Vest din Timișoara'', Seria Matematică-Informatică, vol.&nbsp;46, no.&nbsp;2 (2008)</ref><ref>[http://www.math.uvt.ro/v2/documents/facultate/informatii_publice/Necrolog_StefanMarusterDec2017.pdf Necrolog] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20171229052258/http://www.math.uvt.ro/v2/documents/facultate/informatii_publice/Necrolog_StefanMarusterDec2017.pdf |date=2017-12-29 }}, [[Universitatea de Vest din Timișoara]], 24 decembrie 2017, accesat 2017-12-28</ref><ref>Alexandra Găbudean, [http://oldnews.ubbcluj.ro/prof-univ-dr-stefan-maruster-phc-al-ubb/ ''Prof. univ. dr. Ștefan Mărușter, Profesor Honoris Causa al UBB''] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20171228232438/http://oldnews.ubbcluj.ro/prof-univ-dr-stefan-maruster-phc-al-ubb/ |date=2017-12-28 }}, [[Universitatea Babeș-Bolyai]], accesat 2017-12-28</ref><ref>[http://www.bzc.ro/cercetatorul-stefan-maruster-a-devenit-profesor-honoris-causa-la-ubb-galerie-foto-40217 Cercetătorul Ștefan Mărușter a devenit Profesor Honoris Causa la UBB] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20171228232433/http://www.bzc.ro/cercetatorul-stefan-maruster-a-devenit-profesor-honoris-causa-la-ubb-galerie-foto-40217 |date=2017-12-28 }}, ''Bună Ziua'', Cluj, 10 iunie 2016, accesat 2017-12-28</ref>

Din colectivul MECIPT au mai făcut parte [[inginer]]ii Walter Bernath, Sergiu Budu, Viorel Vițan, Ioan Weber, matematicianul Tiberiu Ilin (ulterior director al ITC Timișoara<ref name="F6">Farcaș, ''MECIPT…'', p.&nbsp;6</ref>), transferați în 1968 la ITC Timișoara,<ref>Baltac, p.&nbsp;31</ref> Alexandru Cicortaș (prof. univ. la Universitatea de Vest<ref>[http://web.info.uvt.ro/~cico/cv1.htm Alexandru Cicortaș – CV] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20151019001735/http://web.info.uvt.ro/~cico/cv1.htm |date=2015-10-19 }}, [[Universitatea de Vest din Timișoara]], accesat 2015-05-02</ref>) și tehnicienii Herbert Hartmann, Iosif Skolek, Nicolae Negruț,<ref name="B29">Baltac, ''MECIPT…'', p.&nbsp;29</ref> Maria Moldovan<ref name="F6"/> și încă câțiva.<ref name="B29"/>

La DSAPCB, pe MECIPT-2 au lucrat și Ioan Mihăescu, Andrei Weisz și Ladislau Kelemen.<ref name="B2"/><ref name="BE"/><ref name="F13"/>

== Aniversare MECIPT 50 ani ==
Aniversarea a 50 de ani de la punerea în funcțiune a MECIPT-1 a avut loc în anul [[2011]] la Timișoara. Cu această ocazie s-a organizat o conferință omagială, a fost dezvelită o placă comemorativă, a avut loc o întâlnire a veteranilor și s-a publicat o carte.<ref>Gligor, Ionel, ''MECIPT…''</ref>

== Restaurare MECIPT-1 ==
Muzeul Banatului a finalizat o parte din efortul de restaurare și a deschis o expoziție permanentă dedicată istoriei calculatoarelor. Activitatea de restaurare este în curs la Muzeul Banatului din Timișoara în cooperare cu ATIC - Asociația pentru Tehnologia Informației și Comunicațiilor din România. Au fost deja restaurate panoul de comandă, circuite logice și memoria cu tambur magnetic<ref name=BG/>.<ref>{{Citation|last=Baltac|first=Vasile|title=Some Key Aspects in the History of Computers in Romania|url=https://www.academia.edu/11555241/Some_Key_Aspects_in_the_History_of_Computers_in_Romania|language=en|access-date=2021-05-27}}</ref> 

== Note ==
{{listănote|3}}

== Bibliografie ==
* Vasile Baltac, [https://sites.google.com/site/evocarivasilebaltac/home-1/remember/1965_1966-lucrari-de-laborator-la-cursul-de-calculatoare-numerice ''Lucrări practice la cursul de calculatoare numerice, partea II, 1965/1966''] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20151016200304/https://sites.google.com/site/evocarivasilebaltac/home-1/remember/1965_1966-lucrari-de-laborator-la-cursul-de-calculatoare-numerice |date=2015-10-16 }}, manuscris, accesat 2015-04-25
* Horia Gligor, Sabin Ionel, ''MECIPT: începuturile Științei și Ingineriei Calculatoarelor la Politehnica din Timișoara'', Timișoara: Editura „Politehnica”, 2011, ISBN 978-606-554-271-6, culegere în care au fost incluse și lucrările lui Vasile Baltac, Dan Farcaș și Ștefan Mărușter de mai jos.
* Vasile Baltac, [http://www.atic.org.ro/ktml2/files/uploads/MECIPT-IPT.pdf ''MECIPT – Mașină Electronică de Calcul a Institutului Politehnic din Timișoara – Evocări și Documente''] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20160304224036/http://www.atic.org.ro/ktml2/files/uploads/MECIPT-IPT.pdf |date=2016-03-04 }}, Simpozion SCIENAR (Science&art) cu ocazia aniversării a 50 de ani de la punerea în funcțiune a MECIPT-1 (CD), Timișoara: 2011
* Dan D. Farcaș, [http://www.banaterra.eu/romana/files/MECIPT-o_istorie_subiectiva.pdf ''MECIPT, o istorie subiectivă''] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20160311222652/http://www.banaterra.eu/romana/files/MECIPT-o_istorie_subiectiva.pdf |date=2016-03-11 }}, București: 2005
* {{en icon}} Dan Farcaș, Ștefan Mărușter, [http://www.powershow.com/view1/d16d8-ZDc1Z/MECIPT1_A_PAGE_OF_HISTORY_powerpoint_ppt_presentation ''MECIPT-1: a page of history''], Simpozion SCIENAR (Science&art) cu ocazia aniversării a 50 de ani de la punerea în funcțiune a MECIPT-1 (CD), Timișoara: 2011
* {{en icon}} Ștefan Holban, Ștefan Preitl, Marius Crișan, [http://www.bmf.hu/conferences/Neumann/Holban.pdf ''Forty Years of Education and Research in Computers and Informatics at "Politehnica" University of Timisoara'']

== Lectură suplimentară ==
*{{hu icon}} Győző Kovács, ''Válogatott kalandozásaim Informatikában'', Budapesta: Masszi Kiadó, 2002, ISBN 963-9454-22-2, pp.&nbsp;257–318

== Vezi și ==
{{Portal|informatică}}
* [[Istoria informaticii în România]]
* [[CIFA]]
* [[CET]]
* [[CETA]]
* [[DACICC]]
* [[MARICA]]

== Legături externe ==
* [http://www.atic.org.ro/index.php?file1=meniu-mat.php&id_pag=4%20&&%20file2=stiri-cont.php&id_st=13 MECIPT – File de istorie] la Asociația pentru Tehnologia Informației și Comunicații (ATIC) din România.

{{Calculatoare românești}}

[[Categorie:Calculatoare românești]]
[[Categorie:Istoria Timișoarei]]
[[Categorie:Acronime de șase litere]]