Vizualizare sursă pentru „Luna”

{{Pp-semi-vandalism|small=yes}}
{{Infocaseta Planetă
| apsis = geu
| symbol=[[Fișier:Moon decrescent symbol (bold).svg|24px|☾]]
| image = FullMoon2010.jpg
| caption = [[Lună plină]] văzută din [[emisfera nordică]] a Pământului
| background = #ddd
| periapsis = {{gaps |362 |600}}&nbsp;km<br />({{gaps |356 |400}}–{{gaps |370 |400}}&nbsp;km)
| apoapsis = {{gaps |405 |400}}&nbsp;km<br />({{gaps |404 |000}}–{{gaps |406 |700}}&nbsp;km)
| semimajor = {{val |384399 |u=km}}{{nbsp |2}}({{val |0.00257 |u=UA}})<ref name="W06"/>
| eccentricity = {{val |0.0549}}<ref name="W06"/>
| period = {{longitem |class=nowrap |{{val |27.321661 |ul=z}}<br />{{smaller |(27&thinsp;z 7&thinsp;h 43&thinsp;min 11.5&thinsp;s<ref name="W06"/>)}}}}
| synodic_period = {{longitem |class=nowrap |{{val |29.530589 |u=z}}<br />{{smaller |(29&thinsp;z 12&thinsp;h 44&thinsp;min 2.9&thinsp;s)}}}}
| avg_speed = {{val |1.022 |ul=km/s}}
| inclination = {{nowrap |5.145° față de [[ecliptică]]<ref name="Lang2011"/>{{efn|name=inclination}}}}
| asc_node = {{longitem |În regresie cu o [[Orbită (astronomie)|revoluție]] la 18,61&nbsp;ani}}
| arg_peri = {{longitem |În progresie cu o revoluție la 8,85&nbsp;ani}}
| satellite_of = [[Pământ]]{{efn|name=near-Earth asteroids}}<ref name="Morais2002"/>
| flattening = {{val |0.0012}}<ref name="NSSDC"/>
| equatorial_radius = {{nowrap |{{val |1738.1 |u=km}}{{nbsp |2}}{{smaller |(0,273 din a Pământului)}}<ref name="NSSDC"/>}}
| polar_radius = {{nowrap |{{val |1736.0 |u=km}}{{nbsp |2}}{{smaller |(0,273 din a Pământului)}}<ref name="NSSDC"/>}}
| mean_radius = {{nowrap |{{val |1737.1 |u=km}}{{nbsp |2}}{{smaller |(0,273 din a Pământului)}}<ref name="W06"/><ref name="NSSDC"/><ref>{{cite journal |last1=Smith |first1=David E. |last2=Zuber |first2=Maria T. |last3=Neumann |first3=Gregory A. |last4=Lemoine|first4=Frank G. |title=Topography of the Moon from the Clementine lidar |journal={{Ill-wd|Q2738009}} |date=1 January 1997 |volume=102 |issue=E1 |page=1601 |doi=10.1029/96JE02940 |bibcode=1997JGR...102.1591S}}</ref>}}
| circumference = {{nowrap |{{val |10921 |u=km}}{{nbsp |2}}{{smaller |([[ecuator]]ial)}}}}
| surface_area = {{nowrap |{{val |3.793 |e=7 |u=km2}}{{nbsp |2}}{{smaller |(0,074 din a Pământului)}}}}
| volume = {{nowrap |{{val |2.1958 |e=10 |u=km3}}{{nbsp |2}}{{smaller |(0,020 din al Pământului)<ref name="NSSDC"/>}}}}
| mass = {{nowrap |{{val |7.342 |e=22 |u=kg}}{{nbsp |2}}{{smaller |({{val |0,012300}} din a Pământului)<ref name="W06"/><ref name="NSSDC"/>}}}}
| density = {{val |3.344 |ul=g/cm3}}<ref name="W06"/><ref name="NSSDC"/><br /><small>{{val |0.606}} × Pământ</small>
| surface_grav = {{nowrap |{{val |1.62 |ul=m/s2}}{{nbsp |2}}{{smaller |({{val |0.1654 |u={{Ill-wd|Q284602|3=g}}}})<ref name="NSSDC"/>}}}}
| moment_of_inertia_factor = {{val |0.3929 |0.0009}}<ref name="Williams1996" /> 
| escape_velocity = {{val |2.38 |ul=km/s}}
| sidereal_day = {{nowrap |{{val |27.321661 |u=d}}{{nbsp |2}}{{smaller |([[Rotație sincronă|sincronă]])}}}}
<!-- Wieczorek et al. 2006 -->
| rot_velocity = {{nowrap |4.627 m/s}}
| axial_tilt = {{ublist |class=nowrap |1.5424° față de [[ecliptică]]<!--1.533° according to Conn 2007-->|6.687° față de {{Ill-wd|Q800358|3=planul orbital}}<ref name="Lang2011"/><!--6.4° according to Grego;<ref name="Grego2005">Grego, Peter, {{Google books|z6Pgt9xEW9gC|page=48|title=The Moon and How to Observe It}}, Springer, 2005</ref> 6.6783° according to Conn.<ref name="Conn2007">Conn, David (2007); ''Lednorf's Dilemma'', AuthorHouse, Bloomington (IN)</ref>-->}}
| albedo = 0.136<ref name="Saari"/>
| temp_name1 = Ecuator
| min_temp_1 = 100 [[Kelvin|K]]
| mean_temp_1 = 220 K
| max_temp_1 = 390 K
| temp_name2 = 85°N&nbsp;
| min_temp_2 = 
| mean_temp_2 = 150 K
| max_temp_2 = 230 K<ref name="Vasavada1999"/>
| magnitude = {{ublist |class=nowrap |−2.5 to −12.9{{efn |name=maxval}} |−12.74{{nbsp |2}}{{smaller |([[lună plină]] medie)}}<ref name="NSSDC"/>}}
| angular_size = {{nowrap |29.3 to 34.1 {{Ill-wd|Q12097402|3=arcminute}}<ref name="NSSDC"/>{{efn |name=angular size}}}}
| atmosphere = yes
| atmosphere_ref = <ref name="L06"/>
| surface_pressure = {{ublist |class=nowrap |10{{sup |−7}} [[Pascal (unitate de măsură)|Pa]] (1 [[Bar|picobar]]){{nbsp |2}}{{smaller |(ziua)}} |10{{sup |−10}} Pa (1 femtobar) {{nbsp |2}}{{smaller |(noaptea)}}{{efn |name=pressure explanation}}}}
| atmosphere_composition = {{hlist |[[Heliu|He]] |[[Argon|Ar]] |[[Neon|Ne]] |[[Sodiu|Na]] |[[Potasiu|K]] |[[Hidrogen|H]] |[[Radon|Rn]]}}
}}
'''Luna''' este un [[Corp ceresc|corp astronomic]] care [[Orbită (astronomie)|orbitează]] [[Planetă|planeta]] [[Pământ]], fiind singurul său [[satelit natural]] [[Alți sateliți ai Pământului|permanent]]. Este {{Ill-wd|Q514436|3=al cincilea cel mai mare}} satelit natural din [[Sistemul solar|Sistemul Solar]], și cel mai mare dintre sateliți planetari relativ la dimensiunea planetei pe care o orbitează ([[Obiect primar|obiectul său primar]]). După satelitul lui [[Jupiter]], [[Io (satelit)|Io]], Luna este [[Densitate|al doilea cel mai dens]] satelit dintre cei ale căror densități sunt cunoscute.

Se consideră că Luna s-a format acum circa 4,51 miliarde de ani, [[Vârsta Pământului|nu mult după Pământ]]. Există mai multe ipoteze pentru originea sa; cea mai acceptată explicație este că Luna s-a format din resturile rămase după un [[Ipoteza impactului gigantic|impact uriaș]] între Pământ și un corp de dimensiunile lui [[Marte (planetă)|Marte]], numit [[Theia (planetă)|Theia]].

Luna este în [[rotație sincronă]] cu Pământul, adică arată întotdeauna aceeași față către el, [[Fața vizibilă a Lunii|partea vizibilă]] fiind marcată de [[Mare lunară|mări lunare]] vulcanice întunecate, care umplu spațiile dintre zonele înalte ale scoarței și [[Crater de impact|craterele de impact]] mai proeminente. Văzută de pe Pământ, este al doilea [[Corp ceresc|obiect ceresc]] vizibil de pe Pământ ca strălucire, după Soare. Suprafața sa este de fapt întunecată, deși prin comparație cu cerul nopții pare foarte luminoasă, [[Reflectanță|reflectanța]] ei fiind doar puțin mai mare decât cea a [[asfalt]]ului uzat. Influența ei gravitațională produce [[Maree|mareele oceanice]], {{Ill-wd|Q1349211|3=mareele de uscat}}, și {{Ill-wd|Q2477230|3=o ușoară prelungire}} a zilei.

Distanța orbitală actuală a Lunii este de {{Dim|384400|km}},<ref>{{cite web|url=http://spaceplace.nasa.gov/moon-distance/en/|title=How far away is the moon? :: NASA Space Place|publisher=}}</ref><ref>Scott, Elaine. ''Our Moon: New Discoveries About Earth's Closest Companion''. Houghton Mifflin Harcourt (2016) {{ISBN|9780544750586}}. Pagina 7.</ref> sau 1,28 secunde-lumină. Această valoare este de aproximativ treizeci de ori mai mare ca diametrul Pământului, [[Diametru unghiular|mărimea aparentă]] pe cer fiind aproape la fel de mare ca cea a Soarelui, ca urmare Luna acoperă Soarele aproape perfect în timpul [[Eclipsă de Soare|eclipselor totale de Soare]]. Această potrivire de aparență vizuală nu va continua în [[Cronologia viitorului îndepărtat|viitorul îndepărtat]], pentru că distanța între Lună și Pământ este într-o lentă creștere.

{{Ill-wd|Q192372|3=Programul Luna}} al [[Uniunii Sovietice]] a fost primul care a ajuns pe Lună cu {{Ill-wd|Q1528166|3=nave spațiale fără echipaj}} în 1959; [[Programul Apollo]] al [[NASA]] din Statele Unite ale Americii a realizat singurele misiuni umane până în prezent, începând cu prima orbită a Lunii efectuată de misiunea [[Apollo 8]], în 1968, și continuând cu șase aselenizări între 1969 și 1972, prima fiind a misiunii [[Apollo 11]]. Aceste misiuni au adus {{Ill-wd|Q318438|3=rocă lunară}} care a fost folosită pentru a dezvolta o înțelegere [[Geologia Lunii|geologică]] a originii Lunii, a {{Ill-wd|Q1358214|3=structurii ei interne}}, și a [[Geologia Lunii|istoriei mai recente]]. De la misiunea [[Apollo 17]] din 1972, Luna a fost vizitată doar de nave spațiale fără echipaj.

În cultura umană, atât proeminența naturală a Lunii pe cerul Pământului, cât și ciclul ei regulat de [[Fazele Lunii|faze]] așa cum apare de pe Pământ, au oferit referințe culturale și influențe pentru societățile și culturile umane din timpuri imemoriale. Astfel de influențe culturale pot fi găsite în [[#Numele și etimologia|limbă]], [[Calendar lunar|sistemele de calendare lunare]], {{Ill-wd|Q782683|3=artă}} și {{Ill-wd|Q1569856|3=mitologie}}.

== Numele și etimologia ==
[[Fișier:Lunar_eclipse_October_8_2014_California_Alfredo_Garcia_Jr_mideclipse.JPG|miniatura|Luna, colorată în roșu, în timpul unei [[Eclipsă de Lună|eclipse lunare]]]]

Termenul românesc „Luna” (scris cu inițială mică atunci când e utilizat cu sensul de unitate de timp sau ca sinonim pentru „satelit”, dar nu și cu referire la satelitul Pământului) provine din [[Limba latină|latinescul]] ''lūna'', dintr-un mai vechi *''louksna'', la rândul său provenit din radicalul [[Limba proto-indo-europeană|indoeuropean]] ''leuk-'' cu sensul de „lumină” sau „lumină reflectată”;<ref name="leuk">{{citat web|url=http://www.etymonline.com/index.php?allowed_in_frame=0&search=leuk|title=leuk|publisher=Online etimology dictionary|accessdate=11 mai 2017|language=engleză}}</ref><ref name="Fusco">{{cite book|author=Fulvio Fusco|title=Pianeti e Esopianeti. Nuove scoperte|year=2014|publisher=Youcanprint|page=217|ISBN=88-911-5450-4|language=it}}</ref> din același radical provine și cuvântul [[Limba avestică|avestic]] ''raoxšna'' („strălucitoare”),<ref>{{citat web|url=http://www.etymonline.com/index.php?term=roxanne|title=Online Etymology Dictionary|accessdate=25 septembrie 2011}}</ref> și alte forme din [[Limbi baltice|limbile baltice]], [[Limbi slave|slave]], din [[Limba armeană|armeană]] și din [[Limbi toharice|limbile toharice]];<ref name="Fusco" /> se pot găsi paralele semantice și în [[Limba sanscrită|sanscrită]], unde apare ''chandramā'' („luna”,<ref>{{cite web|url=http://spokensanskrit.de/index.php?script=HK&beginning=0+&tinput=chandra&trans=Translate&direction=AU|title=Sanskrit Dictionary for Spoken Sanskrit|access-date=5 mai 2017}}</ref> considerată divinitate<ref>{{cite web|url=http://www.hindunet.org/god/planet_deities/chandra/index.htm|title=Chandra|accessdate=5 mai 2017}}</ref>) și în [[Limba greacă veche|greaca antică]], cu {{lang|el|σελήνη}} ''selḗnē'' (de la σέλας ''sélas'', „strălucire”, „splendoare”), exemple care păstrează sensul de „luminos”, deși cu [[Istoria limbii spaniole|etimologii]] diferite.<ref name="leuk" />

În [[Limbi germanice|limbile germanice]], numele Lunii provine din termenul [[Limba proto-germanică|proto-germanic]] ''*mǣnōn''<ref name="Barnhart487">{{Harvnb|Barnhart|p=487}}</ref>, asimilat probabil din cuvântul [[Limba greacă veche|grecesc antic]] ''μήν'' și din latinescul ''mensis'', care provin din radicalul [[Limba proto-indo-europeană|indoeuropean]] comun ''*me(n)ses''.<ref>{{citat web|url=http://www.etymonline.com/index.php?term=moon|title=moon|publisher=Online Etymology Dictionary|language=engleză|accessdate=12 mai 2017}}</ref> De la ''*mǣnōn'' rezultă probabil și [[Limba engleză veche|anglo-saxonul]] ''mōna'' (atestat în documente scrise de la 725 e.n.), transformat succesiv în ''mone'' (pe la 1135) de unde a devenit cuvântul actual {{Lang|en|moon}}.<ref name="Barnhart487" /> Termenul [[Limba germană|german]] actual {{lang|de|Mond}} este direct legat etimologic cu cel de {{lang|de|Monat}} (lună, ca interval de timp) și se referă la perioada [[Fazele Lunii|fazelor Lunii]].<ref>{{cite book|title=Deutsches Wörterbuch|url=http://woerterbuchnetz.de/DWB/|author=[[Frații Grimm|Grimm]]|edition=versiunea digitală|chapter=MOND|chapter-url=http://woerterbuchnetz.de/DWB/?sigle=DWB&lemid=GM06838&hitlist=&patternlist=&mode=Gliederung|year=1854|language=de}}</ref>

== Formarea ==
Au fost propuse mai multe variante de mecanisme care ar fi dus la formarea Lunii cu 4,51 miliarde de ani în urmă, {{efn|name=age}} și la circa 60 de milioane de ani după originea Sistemului Solar.<ref>{{cite journal|doi=10.1126/sciadv.1602365|journal=[[Science Advances (journal)|Science Advances]]|date=2017|volume=3|issue=1|title=Early formation of the Moon 4.51 billion years ago|last=Barboni|first=M.|author2=Boehnke, P.|author3=Keller, C.B.|author4=Kohl, I.E.|author5=Schoene, B.|author6=Young, E.D.|author7=McKeegan, K.D.|page=e1602365}}</ref> Printre aceste mecanisme s-au numărat fisiunea Lunii din scoarța Pământului, prin [[forța centrifugă]]<ref name="Binder" /> (care ar necesita un moment cinetic inițial al Pământului prea mare),<ref name="BotM" /> capturarea gravitațională a unui corp anterior format<ref name="Mitler" /> (care ar necesita [[Atmosfera Pământului|atmosferă a Pământului]] mult prea întinsă, pentru a disipa energia corpului aflat în trecere),<ref name="BotM" /> și formarea Pământului și Lunii împreună din [[Disc de acreție|discul de acreție]] primordial (care nu explică însă lipsa de metale de pe Lună).<ref name="BotM" /> Aceste ipoteze nu pot explica nici [[Moment cinetic|momentul cinetic]] mare al ansamblului Pământ–Lună.<ref>{{cite journal|last=Stevenson|first=D.J.|title=Origin of the moon–The collision hypothesis|journal={{Ill-wd|Q2448759}}|date=1987|volume=15|issue=1|pages=271–315|bibcode=1987AREPS..15..271S|doi=10.1146/annurev.ea.15.050187.001415}}</ref>

Ipoteza predominantă este că sistemul Pământ–Lună s-a format ca rezultat al impactului unui corp de dimensiunile lui [[Marte (planetă)|Marte]] (numit ''[[Theia (planetă)|Theia]]'') cu [[Istoria Pământului|proto-Pământul]] ([[Ipoteza impactului gigantic|impactul gigant]]), care a scos material pe orbita Pământului, material care apoi s-a adunat prin acțiunea gravitației pentru a forma actualul sistem Pământ-Lună.<ref name="taylor1998" /><ref>{{cite web|url=http://news.nationalgeographic.com/2015/04/150416-asteroids-scars-moon-formation-space/|title=Asteroids Bear Scars of Moon's Violent Formation|date=16 April 2015|publisher=}}</ref>

Partea îndepărtată a Lunii are o scoarță, cu 48&nbsp;km mai groasă decât cea dinspre Pământ. Se consideră că aceasta este din cauza faptului că Luna a rezultat din amalgamarea a două corpuri diferite.

Această ipoteză, deși nu este perfectă, explică probabil cel mai bine dovezile găsite. Cu optsprezece luni înainte de o conferință ținută în octombrie 1984 despre originile Lunii, Bill Hartmann, Roger Phillips și Jeff Taylor i-au provocat pe colegii cercetători ai Lunii: „Aveți optsprezece luni. Întoarceți-vă la datele de la Apollo, mergeți înapoi la calculatoare, faceți tot ce trebuie, dar hotărâți-vă. Nu veniți la conferința noastră dacă nu aveți ceva de spus despre nașterea Lunii.” La conferința din 1984 de la Kona, Hawaii, [[ipoteza impactului gigantic]] a devenit cea mai populară. <blockquote>Înainte de conferință, erau partizani ai celor trei ipoteze „tradiționale”, plus câțiva care începeau să ia în serios impactul gigant, și între ei era un mare grup apatic care nu credea că se poate ajunge la vreo concluzie. După aceea, mai erau, în esență, numai două grupuri: tabăra impactului gigant și agnosticii.<ref name="Dana-Mackenzie">{{cite book|author=Dana Mackenzie|title=The Big Splat, or How Our Moon Came to Be|url=https://books.google.com/books?id=omVaG7u4qG8C&pg=PA166|date=21 July 2003|publisher=[[Wiley]]|isbn=978-0-471-48073-0|pages=166–168}}</ref></blockquote>

Se crede că impacturile-gigant erau ceva frecvent în Sistemul Solar timpuriu. Simulările pe calculator ale unui impact-gigant au produs rezultate în concordanță cu masa miezului lunii și cu momentul cinetic actual al sistemului Pământ–Lună. Aceste simulări arată și că mare parte din Lună a rezultat din corpul cu care s-a ciocnit proto-Pământul, și nu din proto-Pământ.<ref>{{cite journal|last=Canup|first=R.|author2=Asphaug, E.|title=Origin of the Moon in a giant impact near the end of Earth's formation|journal=[[Nature]]|volume=412|pages=708–712|date=2001|doi=10.1038/35089010|pmid=11507633|issue=6848|bibcode=2001Natur.412..708C}}</ref> Simulările mai recente sugerează că o fracțiune mai mare din Lună a rezultat din masa inițială a Pământului.<ref>{{cite web|url=http://news.nationalgeographic.com/news/2007/12/071219-moon-collision.html|title=Earth-Asteroid Collision Formed Moon Later Than Thought|publisher=[[National Geographic (revistă)|National Geographic]]|date=28 October 2010|accessdate=7 May 2012}}</ref><ref>{{cite web|publisher={{Ill-wd|Q241746}}|title=2008 Pellas-Ryder Award for Mathieu Touboul|date=2008|url=http://digitalcommons.arizona.edu/objectviewer?o=uadc%3A%2F%2Fazu_maps%2FVolume43%2FNumberSupplement%2FTouboul.pdf|accessdate=2017-08-11|archive-date=2018-07-27|archive-url=https://web.archive.org/web/20180727164701/http://digitalcommons.arizona.edu/objectviewer?o=uadc%3A%2F%2Fazu_maps%2FVolume43%2FNumberSupplement%2FTouboul.pdf|dead-url=yes}}</ref><ref>{{cite journal|doi=10.1038/nature06428|title=Late formation and prolonged differentiation of the Moon inferred from W isotopes in lunar metals|date=2007|last1=Touboul|first1=M.|last2=Kleine|first2=T.|last3=Bourdon|first3=B.|last4=Palme|first4=H.|last5=Wieler|first5=R.|journal=[[Nature]]|volume=450|issue=7173|pages=1206–9|pmid=18097403|bibcode=2007Natur.450.1206T}}</ref><ref>{{cite web|url=http://news.nationalgeographic.com/2015/04/150408-moon-form-giant-impact-earth|title=Flying Oceans of Magma Help Demystify the Moon's Creation|publisher=[[National Geographic (revistă)|National Geographic]]|date=8 April 2015}}</ref> Studiul meteoriților proveniți din corpuri din Sistemului Solar interior, cum ar fi [[Marte (planetă)|Marte]] și [[4 Vesta|Vesta]] arată că au compoziții pe [[izotop]]i de oxigen și wolfram foarte diferite în comparație cu Pământul, în timp ce Pământul și Luna au compoziții izotopice aproape identice. Egalizarea izotopică a sistemului Pământ-Lună ar putea fi explicată prin amestecul post-impact a materialelor vaporizate care le-au format pe cele două,<ref name="Pahlevan2007" /> deși această ipoteză încă se mai discută.<ref>{{cite magazine|last=Nield|first=Ted|title=Moonwalk (summary of meeting at Meteoritical Society's 72nd Annual Meeting, Nancy, France)|magazine={{Ill-wd|Q5548527|3=Geoscientist}}|volume=19|page=8|date=2009|url=http://www.geolsoc.org.uk/gsl/geoscientist/geonews/page6072.html|deadurl=yes|archiveurl=https://web.archive.org/web/20120927034348/http://www.geolsoc.org.uk/gsl/geoscientist/geonews/page6072.html|archivedate=27 September 2012|language=en}}</ref>

Cantitatea mare de energie eliberată din impact și din re-acreția ulterioară a acelor materiale în sistemul Pământ-Lună ar fi topit învelișul exterior al Pământului, formând un ocean de magmă.<ref name="Warren1985" /><ref>{{cite journal|last=Tonks|first=W. Brian|author2=Melosh, H. Jay|date=1993|title=Magma ocean formation due to giant impacts|journal={{Ill-wd|Q2738009}}|volume=98|issue=E3|pages=5319–5333|bibcode=1993JGR....98.5319T|doi=10.1029/92JE02726}}</ref> Similar, Luna nou-formată ar fi fost și ea afectată și a avut propriul său {{Ill-wd|Q3039909|3=ocean de magmă lunar}}; estimările adâncimii sale variază de la circa {{dim|500|km}} la întreaga sa adâncime ({{dim|1737|km}}).<ref name="Warren1985" />

În timp ce ipoteza impactului gigantic ar explica multe linii de dovezi, există încă unele probleme nerezolvate, dintre care cele mai multe implică compoziția Lunii.<ref>{{cite journal|journal=[[Science]]|author=Daniel Clery|title=Impact Theory Gets Whacked|volume=342|pages=183–185|date=11 October 2013|doi=10.1126/science.342.6155.183|bibcode=2013Sci...342..183C|issue=6155|pmid=24115419}}</ref>

În 2001, o echipă de la Institutul Carnegie din Washington a raportat cea mai precisă măsurare a semnăturilor izotopice ale rocilor lunare.<ref name="wiechert">{{Cite journal|title=Oxygen Isotopes and the Moon-Forming Giant Impact|display-authors=1|last1=Wiechert|first1=U.|last2=Halliday|first2=A. N.|last3=Lee|first3=D.-C.|last4=Snyder|first4=G. A.|last5=Taylor|first5=L. A.|last6=Rumble|first6=D.|volume=294|issue=12|pages=345–348|date=October 2001|doi=10.1126/science.1063037|url=http://www.sciencemag.org/cgi/content/abstract/294/5541/345|accessdate=5 July 2009|journal=[[Science]]|pmid=11598294|bibcode=2001Sci...294..345W}}</ref> Spre surprinderea lor, echipa a constatat că rocile din [[programul Apollo]] purtau o amprentă izotopică identică cu pietrele de pe Pământ, și că erau diferite de aproape toate celelalte corpuri din Sistemul Solar. Deoarece se credea că mare parte din materialul care a intrat pe orbită pentru a forma Luna provenea de la [[Theia (planetă)|Theia]], această observație a fost neașteptată. În 2007, cercetătorii de la California Institute of Technology au anunțat că sunt mai puțin de 1% șanse ca Theia și Pământul să fi avut semnături izotopice identice.<ref name="ps2007">{{Cite journal|last1=Pahlevan|first1=Kaveh|last2=Stevenson|first2=David|title=Equilibration in the Aftermath of the Lunar-forming Giant Impact|journal={{Ill-wd|Q3046455}}|volume=262|issue=3–4|date=October 2007|pages=438–449|doi=10.1016/j.epsl.2007.07.055|bibcode=2007E&PSL.262..438P|arxiv=1012.5323}}</ref> Publicată în 2012, o analiză a izotopilor de titan din probele recoltate de pe Lună de misiunea Apollo au arătat că Luna are aceeași [[compoziție chimică|compoziție]] ca și Pământul,<ref name="test" /> ceea ce [[Ipoteza impactului gigantic|contrazice]] ceea ce era de așteptat în cazul în care Luna s-ar fi format departe de orbita Pământului sau de Theia. Variațiile ipotezei impactului-gigant pot explica aceste date.

== Caracteristici fizice ==

=== Structura internă ===
[[Fișier:Moon_diagram.svg|stanga|miniatura|Structura Lunii]]
{|class="wikitable floatright" style="margin-left: 1em; text-align: center;"
 |+ Compoziția chimică a regolitului suprafeței lunare (calculată din rocile de scoarță)<ref>{{cite book|author=Taylor, Stuart Ross|title=Lunar science: A post-Apollo view|date=1975|page=64|publisher={{Ill-wd|Q3375355}}|url=http://articles.adsabs.harvard.edu//full/1975lspa.book.....T/0000064.000.html}}</ref>
! rowspan="2" |Compus
! rowspan="2" |Formulă
! colspan="2" |Compoziție (% masă)
 |-
! style="font-size: smaller;" |Mări
! style="font-size: smaller;" |Munți
 |-
 | style="text-align: left;" |[[Dioxid de siliciu|siliciu]]
 |SiO<sub>2</sub>
 |45.4%
 |45.5%
 |-
 | style="text-align: left;" |[[Oxid de aluminiu|alumină]]
 |Al<sub>2</sub>O<sub>3</sub>
 |14.9%
 |24.0%
 |-
 | style="text-align: left;" |[[oxid de calciu]]
 |CaO
 |11.8%
 |15.9%
 |-
 | style="text-align: left;" |[[oxid de fier (II)]]
|FeO
 |14.1%
 |5.9%
 |-
 | style="text-align: left;" |[[Oxid de magneziu|magnezie]]
 |MgO
 |9.2%
 |7.5%
 |-
 | style="text-align: left;" |[[dioxid de titan]]
|TiO<sub>2</sub>
 |3.9%
 |0.6%
 |-
 | style="text-align: left;" |[[oxid de sodiu]]
|Na<sub>2</sub>O
 |0.6%
 |0.6%
 |-
! colspan="2" |Total
! 99.9%
! 100.0%
 |}
Luna este un corp {{Ill-wd|Q910022|3=diferențiat}}: are o scoarță, o manta și un nucleu distincte din punct de vedere [[Geochimie|geochimic]]. Luna are un miez interior bogat în fier cu o rază de {{Conversie|240|km}} și un lichid de bază exterior, în principal format din fier lichid, cu o rază de aproximativ {{Dim|300|km}}. În jurul miezului este un strat limită parțial topit cu o rază de aproximativ {{Dim|500|km}}.<ref>{{cite web|last1=Brown|first1=D.|last2=Anderson|first2=J.|website=NASA|url=http://www.nasa.gov/topics/moonmars/features/lunar_core.html|title=NASA Research Team Reveals Moon Has Earth-Like Core|publisher=[[NASA]]|date=6 January 2011|accessdate=2017-08-11|archive-date=2012-01-11|archive-url=https://web.archive.org/web/20120111112210/http://www.nasa.gov/topics/moonmars/features/lunar_core.html|dead-url=yes}}</ref><ref name="Weber2011">{{cite journal|last1=Weber|first1=R. C.|last2=Lin|first2=P.-Y.|last3=Garnero|first3=E. J.|last4=Williams|first4=Q.|last5=Lognonne|first5=P.|title=Seismic Detection of the Lunar Core|journal=Science|volume=331|issue=6015|date=2011-01-21|pages=309–312|url=http://www.earth.northwestern.edu/people/seth/351/lunarcore.2011.pdf|doi=10.1126/science.1199375|pmid=21212323|access-date=2017-08-11|archive-date=2015-10-15|archive-url=https://web.archive.org/web/20151015035756/http://www.earth.northwestern.edu/people/seth/351/lunarcore.2011.pdf|dead-url=yes}}</ref> Se consideră că această structură s-ar fi dezvoltat prin {{Ill-wd|Q577904|3=cristalizarea fracționată}} a unui {{Ill-wd|Q3039909|3=ocean global de magmă}} la scurt timp după ce s-a format Luna acum 4,5 miliarde de ani.<ref>{{cite journal|doi=10.1038/ngeo417|title=Timing of crystallization of the lunar magma ocean constrained by the oldest zircon|date=2009|last1=Nemchin|first1=A.|last2=Timms|first2=N.|last3=Pidgeon|first3=R.|last4=Geisler|first4=T.|last5=Reddy|first5=S.|last6=Meyer|first6=C.|journal={{Ill-wd|Q1337483}}|volume=2|issue=2|pages=133–136|bibcode=2009NatGe...2..133N}}</ref>
Cristalizarea acestui ocean de magmă ar fi creat o manta {{Ill-wd|Q764372|3=mafică}} din [[Precipitare (chimie)|precipitarea]] și scufundarea mineralelor [[olivină]], [[Piroxeni|clinopiroxen]] și [[Piroxeni|ortopiroxen]]; după ce aproximativ trei sferturi din magma oceanului a cristalizat, s-ar fi format minerale plagioclase mai mici în densitate, care au plutit deasupra, formând o scoarță.<ref name="S06" /> Ultimele lichide care au cristalizat ar fi fost inițial prinse între scoarță și manta, cu o abundență mare de elemente {{Ill-wd|Q967768|3=incompatibile}} și producătoare de căldură.
În concordanță cu acest punct de vedere, cartografierea geochimică făcută din orbită sugerează că scoarța este în cea mai mare parte {{Ill-wd|Q567788|3=anortosit}}. Eșantioanele de rocă lunară ale lavelor care au erupt pe suprafață din topirea parțială în manta confirmă compoziția mafică a mantalei, care este mult mai bogată în fier decât cea a Pământului.<ref name="W06" />
Scoarța este, în medie, de aproximativ 50 kilometri grosime.<ref name="W06" />

Luna este al doilea cel mai dens satelit din Sistemul Solar, după [[Io (satelit)|Io]].<ref name="Schubert2004" /> Cu toate acestea, miezul interior al Lunii este mic, cu o rază de aproximativ 350 kilometri sau mai puțin,<ref name="W06" /> în jur de 20% din raza Lunii. Compoziția sa nu este bine definită, dar este probabil fier metalic aliat cu o cantitate mică de [[sulf]] și nichel; analizele rotației variabile în timp a Lunii sugerează că este cel puțin parțial topit.<ref>{{cite journal|last=Williams|first=J. G.|last2=Turyshev|first2=S. G.|last3=Boggs|first3=D. H.|last4=Ratcliff|first4=J. T.|title=Lunar laser ranging science: Gravitational physics and lunar interior and geodesy|journal={{Ill-wd|Q2493574}}|date=2006|volume=37|issue=1|pages=67–71|bibcode=2006AdSpR..37...67W|doi=10.1016/j.asr.2005.05.013|arxiv=gr-qc/0412049}}</ref>

=== Geologia suprafeței ===
[[Fișier:MoonTopoLOLA.png|alt=Topography of the Moon measured from the Lunar Orbiter Laser Altimeter on the mission Lunar Reconnaissance Orbiter, referenced to a sphere of radius 1737.4 km|miniatura|Topografia Lunii]]
[[Topografie selenară|Topografia Lunii]] a fost măsurată cu {{Ill-wd|Q504027|3=altimetrie laser}} și {{Ill-wd|Q35158|3=analiză a imaginilor stereo}}.<ref>{{cite journal|title=Topography of the South Polar Region from Clementine Stereo Imaging|author1=Spudis, Paul D.|author2=Cook, A.|author3=Robinson, M.|author4=Bussey, B.|author5=Fessler, B.|bibcode=1998nvmi.conf...69S|journal=Workshop on New Views of the Moon: Integrated Remotely Sensed, Geophysical, and Sample Datasets|page=69|date=January 1998}}</ref> Cele mai vizibile {{Ill-wd|Q1031161|3=caracteristici topografice}} sunt uriașul {{Ill-wd|Q936117|3=bazin Polul Sud–Aitken}} de pe fața ascunsă, cu circa {{Dim|2240|km}} în diametru, cel mai mare crater de pe Lună și al doilea cel mai mare {{Ill-wd|Q2981763|3=crater de impact confirmat din Sistemul Solar}}.<ref>{{cite journal|doi=10.1029/97GL01718|first1=C.M.|last1=Pieters|first2=S.|last2=Tompkins|first3=J.W.|last3=Head|first4=P.C.|last4=Hess|title=Mineralogy of the Mafic Anomaly in the South Pole‐Aitken Basin: Implications for excavation of the lunar mantle|journal={{Ill-wd|Q5535576}}|volume=24|issue=15|pages=1903–1906|date=1997|bibcode=1997GeoRL..24.1903P}}</ref> La {{Dim|13|km}} adâncime, fundul său este cel mai jos punct de pe suprafața Lunii.<ref>{{cite web|url=http://www.psrd.hawaii.edu/July98/spa.html|title=The Biggest Hole in the Solar System|last=Taylor|first=G.J.|date=17 July 1998|work=Planetary Science Research Discoveries|publisher=[[Hawai'i Institute of Geophysics and Planetology]]|accessdate=12 April 2007}}</ref> Cele mai mari înălțimi de pe suprafața Lunii sunt situate direct la nord-est, și s-a sugerat că ar putea să fi fost îngroșate de impactul oblic care a dus la formarea bazinului Polul Sud–Aitken.<ref>{{cite journal|last=Schultz|first=P. H.|date=March 1997|page=1259|volume=28|title=Forming the south-pole Aitken basin – The extreme games|journal=Conference Paper, 28th Annual Lunar and Planetary Science Conference|bibcode=1997LPI....28.1259S}}</ref> Alte mari bazine de impact, cum ar fi {{Ill-wd|Q487895|3=Imbrium}}, {{Ill-wd|Q169625|3=Serenitatis}}, [[Mare Crisium|Crisium]], {{Ill-wd|Q168032|3=Smythii}}, și {{Ill-wd|Q488143|3=Orientale}}, posedă și ele altitudini joase și muchii ridicate la nivel regional.<ref name="Spudis1994" /> Partea ascusă a suprafaței lunare este, în medie, cu aproximativ 1,9 kilometri mai sus decât cea vizibilă.<ref name="W06" />

Descoperirea unor {{Ill-wd|Q475080|3=povârnișuri de falie}} de către {{Ill-wd|Q331778}} sugerează că Luna s-a micșorat în ultimele miliarde de ani, cu circa 90 m.<ref>{{cite web|publisher=[[NASA]]|title=NASA's LRO Reveals 'Incredible Shrinking Moon'|date=19 august 2010|url=http://www.nasa.gov/mission_pages/LRO/news/shrinking-moon.html|accessdate=2017-08-11|archive-date=2010-08-21|archive-url=https://web.archive.org/web/20100821124252/http://www.nasa.gov/mission_pages/LRO/news/shrinking-moon.html|dead-url=yes}}</ref> Caracteristici similare de contracție există și pe [[Mercur (planetă)|Mercur]].

==== Caracteristici vulcanice ====
[[Fișier:Moon_names.svg|alt=Lunar nearside with major maria and craters labeled|miniatura|[[Fața vizibilă a Lunii]] cu [[Mare lunară|mările]] și [[Cratere lunare|craterele]] mai importante etichetate]]
Câmpiile lunare mai întunecate și relativ lipsite de trăsături vizibile în mod clar cu ochiul liber, sunt numite ''[[Mare lunară|mări]]'', întrucât odinioară se credea că sunt pline de apă;<ref>{{cite book|author=Wlasuk, Peter|title=Observing the Moon|url=https://books.google.com/?id=TWtLIOlPwS4C|date=2000|publisher=[[Springer Science+Business Media|Springer]]|isbn=978-1-85233-193-1|page=19}}</ref> acum se știe că sunt vaste bazine de lavă [[bazalt]]ică solidificată. Deși similare bazalturilor terestre, bazalturile lunare au mai mult fier și le lipsesc mineralele modificate de apă.<ref>{{cite web|url=http://www.psrd.hawaii.edu/April04/lunarAnorthosites.html|title=The Oldest Moon Rocks|last=Norman|first=M.|work=Planetary Science Research Discoveries|publisher=[[Hawai'i Institute of Geophysics and Planetology]]|date=21 April 2004|accessdate=12 April 2007}}</ref><ref>{{cite book|last=Varricchio|first=L.|title=Inconstant Moon|date=2006|publisher=[[Xlibris Books]]|isbn=978-1-59926-393-9}}</ref> majoritatea acestor lave au erupt sau au curs în depresiuni asociate [[Crater de impact|craterelor de impact]]. Mai multe {{Ill-wd|Q2140450|3=provincii geologice}} care conțin {{Ill-wd|Q212057|3=vulcani-scut}} și domuri vulcanice se găsesc în apropiere de mările de pe emisfera vizibilă.<ref>{{cite journal|last=Head|first=L.W.J.W.|title=Lunar Gruithuisen and Mairan domes: Rheology and mode of emplacement|journal={{Ill-wd|Q2738009}}|date=2003|volume=108|url=http://www.agu.org/pubs/crossref/2003/2002JE001909.shtml|accessdate=12 April 2007|issue=E2|doi=10.1029/2002JE001909|page=5012|bibcode=2003JGRE..108.5012W|archive-date=2007-03-12|archive-url=https://web.archive.org/web/20070312071105/http://www.agu.org/pubs/crossref/2003/2002JE001909.shtml|dead-url=yes}}</ref>

[[Fișier:14284-Moon-Maskelyne-LRO-20141012.jpg|stanga|miniatura|150x150px|Dovezi ale {{Ill-wd|Q21028128|3=vulcanismului din tinerețea Lunii}}]]
Aproape toate mările sunt pe partea vizibilă a Lunii, și acoperă 31% din suprafața acestei emisfere, față de 2% din emisfera ascunsă.<ref>{{cite journal|last1=Gillis|first1=J.J.|last2=Spudis|first2=P.D.|title=The Composition and Geologic Setting of Lunar Far Side Maria|journal={{Ill-wd|Q1159867}}|date=1996|volume=27|pages=413|bibcode=1996LPI....27..413G}}</ref> Se consideră că aceasta este cauzată de {{Ill-wd|Q693461|3=concentrația de elemente producătoare de căldură}} de sub scoarța din partea vizibilă, văzută pe hărțile geochimice obținute de către spectrometrul cu raze gamma al lui ''{{Ill-wd|Q590245}}'', elemente care ar fi provocat încălzirea mantalei de dedesubt, topirea ei parțială, ridicarea ei la suprafață și erupția.<ref>{{cite journal|url=http://www.sciencemag.org/cgi/content/full/281/5382/1484|title=Global Elemental Maps of the Moon: The Lunar Prospector Gamma-Ray Spectrometer|author=Lawrence|journal=[[Science]]|volume=281|issue=5382|pages=1484–1489|doi=10.1126/science.281.5382.1484|date=11 august 1998|accessdate=29 august 2009|pmid=9727970|bibcode=1998Sci...281.1484L|name-list-format=vanc|author2=D. J.|display-authors=2|last3=Barraclough|first3=BL|last4=Binder|first4=AB|last5=Elphic|first5=RC|last6=Maurice|first6=S|last7=Thomsen|first7=DR}}</ref><ref>{{cite web|url=http://www.psrd.hawaii.edu/Aug00/newMoon.html|title=A New Moon for the Twenty-First Century|last=Taylor|first=G.J.|work=Planetary Science Research Discoveries|publisher=[[Hawai'i Institute of Geophysics and Planetology]]|date=31 august 2000|accessdate=12 April 2007}}</ref> Mare parte din [[Mare lunară|bazalturile marine]] ale Lunii au erupt în perioada imbriană, acum circa 3–3,5 miliarde de ani, deși unele probe datate radiometric sunt chiar și de 4,2 miliarde de ani.<ref name="Papike" /> Până de curând, cele mai vechi erupții, datate prin {{Ill-wd|Q930183|3=numărarea craterelor}}, par să fi fost acum doar 1,2 miliarde de ani.<ref name="Hiesinger" /> În 2006, un studiu al craterului {{Ill-wd|Q1660811|3=Ina}}, o mică depresiune în {{Ill-wd|Q487133}}, a găsit niște forme de relief ascuțite și relativ lipsite de praf care, din cauza lipsei de eroziune prin propagată de materialele în cădere, păreau a fi vechi de doar 2 milioane de ani.<ref name="Berardelli">{{cite web|url=http://news.sciencemag.org/2006/11/long-live-moon|title=Long Live the Moon!|publisher=[[Science]]|date=9 November 2006|author=Phil Berardelli}}</ref> {{Ill-wd|Q2692116|3=Cutremurele lunare}} și emisiile de gaze indică și ele continuarea activității pe Lună. În 2014, NASA a anunțat „dovezi pe scară largă ale vulcanismului lunar tânăr” în 70 de {{Ill-wd|Q21028128|3=porțiuni de mare neregulate}} identificate de {{Ill-wd|Q331778}}, unele de mai puțin de 50 de milioane de ani. Aceasta ridică posibilitatea ca mantaua lunară să fie mult mai caldă decât se credea anterior, cel puțin în emisfera apropiată, unde scoarța adâncă este substanțial mai caldă din cauza unei mai mari concentrații de elemente radioactive.<ref>{{cite web|url=http://news.discovery.com/space/imps-reveal-volcanoes-erupted-recently-on-the-moon-141014.htm|title=Volcanoes Erupted 'Recently' on the Moon|publisher=[[Discovery Channel]]|date=14 October 2014|author=Jason Major|accessdate=2017-08-11|archive-date=2014-10-16|archive-url=https://web.archive.org/web/20141016190653/http://news.discovery.com/space/imps-reveal-volcanoes-erupted-recently-on-the-moon-141014.htm|dead-url=yes}}</ref><ref>{{cite web|url=http://www.nasa.gov/press/2014/october/nasa-mission-finds-widespread-evidence-of-young-lunar-volcanism/#.VDxNw0t3uxo|title=NASA Mission Finds Widespread Evidence of Young Lunar Volcanism|publisher=[[NASA]]|date=12 October 2014}}</ref><ref>{{cite web|url=http://news.sciencemag.org/space/2014/10/recent-volcanic-eruptions-moon|title=Recent volcanic eruptions on the moon|publisher=[[Science]]|date=12 October 2014|author=Eric Hand}}</ref><ref>{{cite journal|url=http://www.nature.com/ngeo/journal/vaop/ncurrent/full/ngeo2252.html|title=Evidence for basaltic volcanism on the Moon within the past 100 million years|journal={{Ill-wd|Q1337483}}|last1=Braden|first1=S. E.|last2=Stopar|first2=J. D.|last3=Robinson|first3=M. S.|last4=Lawrence|first4=S. J.|last5=van der Bogert|first5=C. H.|last6=Hiesinger|first6=H.doi=10.1038/ngeo2252|volume=7|pages=787–791|bibcode=2014NatGe...7..787B|doi=10.1038/ngeo2252}}</ref> Puțin înainte de aceasta, au fost prezentate dovezi ale unui vulcanism bazaltic tânăr de 2-10 milioane de ani în interiorul craterului Lowell,<ref>{{cite journal|last1=Srivastava|first1=N.|last2=Gupta|first2=R.P.|year=2013|title=Young viscous flows in the Lowell crater of Orientale basin, Moon: Impact melts or volcanic eruptions?|url=|journal={{Ill-wd|Q2462022}}|volume=87|issue=|pages=37–45|doi=10.1016/j.pss.2013.09.001|bibcode=2013P&SS...87...37S}}</ref><ref>{{cite journal|last1=Gupta|first1=R.P.|last2=Srivastava|first2=N.|last3=Tiwari|first3=R.K.|year=2014|title=Evidences of relatively new volcanic flows on the Moon|url=|journal={{Ill-wd|Q5195083}}|volume=107|issue=3|pages=454–460}}</ref> Marea Orientale, situată în zona de tranziție între emisferele vizibilă și ascunsă ale Lunii. O manta inițial mai fierbinte și/sau o îmbogățire locală a elementelor producătoare de căldură în manta ar putea fi responsabilă pentru o durată mai lungă a acestor activități și în partea îndepărtată a Mării Orientale.<ref>{{cite journal|last1=Whitten|first1=J.|display-authors=etal|year=2011|title=Lunar mare deposits associated with the Orientale impact basin: New insights into mineralogy, history, mode of emplacement, and relation to Orientale Basin evolution from Moon Mineralogy Mapper (M3) data from Chandrayaan-1|url=|journal={{Ill-wd|Q2738009}}|volume=116|issue=|page=E00G09|doi=10.1029/2010JE003736|bibcode=2011JGRE..116.0G09W}}</ref><ref>{{cite journal|last1=Cho|first1=Y.|display-authors=etal|year=2012|title=Young mare volcanism in the Orientale region contemporary with the Procellarum KREEP Terrane (PKT) volcanism peak period 2 b. y. ago|url=|journal={{Ill-wd|Q5535576}}|volume=39|issue=|page=L11203}}</ref>

Regiunile de culoare mai deschisă ale Lunii sunt numite ''terrae'', sau mai frecvent ''munți'', deoarece acestea sunt mai înalte decât majoritatea mărilor. Datarea radiometrică indică o vârstă de 4,4 miliarde de ani, și poat reprezenta {{Ill-wd|Q714830}} {{Ill-wd|Q576788|3=acumulate}} din {{Ill-wd|Q3039909|3=oceanul lunar de magmă}}.<ref name="Papike" /><ref name="Hiesinger" /> Spre deosebire de Pământ, se crede că nu s-au format munți mari pe Lună ca urmare a unor evenimente tectonice.<ref>{{cite web|last=Munsell|first=K.|publisher=[[NASA]]|work=Solar System Exploration|title=Majestic Mountains|url=http://sse.jpl.nasa.gov/educ/themes/display.cfm?Item=mountains|date=4 December 2006|accessdate=12 April 2007|deadurl=yes|archiveurl=https://web.archive.org/web/20080917055643/http://sse.jpl.nasa.gov/educ/themes/display.cfm?Item=mountains|archivedate=17 September 2008|language=en}}</ref>

Concentrația mărilor din emisfera vizibilă reflectă probabil scoarța substanțial mai groasă din munții emisferei ascunse, care s-ar putea sa se fi format într-un impact de viteză redusă cu un al doilea satelit al Pământului la câteva zeci de milioane de ani după formarea lor.<ref>{{cite web|author=Richard Lovett|url=http://www.nature.com/news/2011/110803/full/news.2011.456.html#B1|title=Early Earth may have had two moons : Nature News|publisher=[[Nature]]|accessdate=1 November 2012}}</ref><ref>{{cite web|url=http://theconversation.edu.au/was-our-two-faced-moon-in-a-small-collision-2659|title=Was our two-faced moon in a small collision?|publisher=Theconversation.edu.au|accessdate=1 November 2012}}</ref>

==== Craterele de impact ====
[[Fișier:Moon-craters.jpg|alt=A grey, many-ridged surface from high above. The largest feature is a circular ringed structure with high walled sides and a lower central peak: the entire surface out to the horizon is filled with similar structures that are smaller and overlapping.|dreapta|miniatura|Craterul lunar {{Ill-wd|Q1442042|3=Daedalus}} pe [[Fața invizibilă a Lunii|emisfera ascunsă a Lunii]]]]
Celălalt proces geologic important care a afectat suprafața Lunii sunt [[Crater de impact|craterele de impact]],<ref>{{Citat carte|nume=Melosh|prenume=H. J.|dată=1989|titlu=Impact cratering: A geologic process|editură=[[Oxford University Press]]|isbn=978-0-19-504284-9}}</ref> cratere formate atunci când asteroizii și cometele se ciocnesc cu suprafața lunii. Pe Lună se estimează a fi aproximativ 300.000 de cratere mai mari de {{Dim|1|km}} numai pe fața vizibilă a Lunii.<ref>{{Citat web|url=http://planck.esa.int/science-e/www/object/index.cfm?fobjectid=31412|accessdate=12 May 2010|publisher=[[European Space Agency]]|date=2010|work=SMART-1|titlu=Moon Facts}}</ref> {{Ill-wd|Q386638|3=Scala geologică lunară}} se bazează pe cele mai importante evenimente de impact, între care {{Ill-wd|Q1030016|3=Nectaris}}, {{Ill-wd|Q1030049|3=Imbrium}}, și {{Ill-wd|Q488143|3=Orientale}}, structuri caracterizate prin mai multe inele de material înălțat, de diametre între sute și mii de kilometri și asociate cu o centură largă de depozite de materiale ejectate care formează un [[Stratigrafie|orizont stratigrafic]] regional.<ref name="geologic" /> Lipsa unei atmosfere, a factorilor de eroziune asociați acesteia și lipsa unor procese geologice recente înseamnă că multe dintre aceste cratere sunt bine conservate. Deși au fost datate cu precizie doar câteva bazine multi-inel, ele sunt utile pentru atribuirea erelor geologice respective. Pentru că craterele de impact se acumulează în ritm aproape constant, numărarea craterelor pe unitatea de suprafață poate fi folosită pentru a estima vârsta suprafeței.<ref name="geologic" /> Vârstele radiometrice ale rocilor topite la impact colectate în timpul {{Ill-wd|Q2708098|3=misiunilor Apollo}} se înscriu mai ales între 3,8 și 4,1 miliarde de ani: pornind de la această informație, s-a lansat ipoteza unui [[Marele bombardament târziu|mare bombardament târziu]].<ref>{{Citat revistă|nume=Hartmann|nume2=Quantin|nume3=Mangold|prenume=William K.|prenume2=Cathy|prenume3=Nicolas|dată=2007|titlu=Possible long-term decline in impact rates: 2. Lunar impact-melt data regarding impact history|journal={{Ill-wd|Q1656088|3=Icarus}}|volum=186|număr=1|pagini=11–23|bibcode=2007Icar..186...11H|doi=10.1016/j.icarus.2006.09.009|DOI=10.1016/j.icarus.2006.09.009|postscript=<!--None-->}}</ref>

Pe partea superioară a scoarței Lunii este o pătură de rocă extrem de {{Ill-wd|Q191671|3=mărunțită}} (spartă în particule mai mici) și {{Ill-wd|Q17080224|3=prelucrată de impacte}}, numită [[regolit]], modelată de procesele de impact. Cel mai fin regolit, {{Ill-wd|Q1037499|3=sol lunar}} din sticlă de [[dioxid de siliciu]], are o textură asemănătoare zăpezii și un miros asemănător [[Praf de pușcă|prafului de pușcă]] ars.<ref>{{Citat web|url=https://science.nasa.gov/headlines/y2006/30jan_smellofmoondust.htm|accessdate=15 March 2010|publisher=[[NASA]]|date=30 January 2006|titlu=The Smell of Moondust|archive-date=2010-03-08|archive-url=https://web.archive.org/web/20100308112332/http://science.nasa.gov/headlines/y2006/30jan_smellofmoondust.htm|dead-url=yes}}</ref> Regolitul de pe suprafețele mai vechi este, în general, mai gros decât cel de pe suprafețele mai tinere: variază în grosime de la 10–20 kilometri în munți la 3–5 kilometri în mări.<ref>{{Citat carte|nume=Heiken|prenume=G.|dată=1991|titlu=Lunar Sourcebook, a user's guide to the Moon|pagină=736|locul-publicării=New York|editură=[[Cambridge University Press]]|nume-editor=Vaniman|nume-editor2=French|prenume-editor=D.|prenume-editor2=B.|isbn=978-0-521-33444-0}}</ref>
Sub regolitul fin mărunțit este ''megaregolitul'', un strat de piatră puternic fracturată de mulți kilometri grosime.<ref>{{Citat revistă|nume=Rasmussen|nume2=Warren, P.H.|prenume=K.L.|dată=1985|titlu=Megaregolith thickness, heat flow, and the bulk composition of the Moon|journal=[[Nature]]|volum=313|număr=5998|pagini=121–124|bibcode=1985Natur.313..121R|DOI=10.1038/313121a0}}</ref>

Compararea imaginilor de înaltă rezoluție obținute de {{Ill-wd|Q331778}} a relevat o rată contemporană a productiei de cratere semnificativ mai mare decât se estimase anterior. Se crede că un proces secundar de formare de cratere cauzat de {{Ill-wd|Q5350112|3=materiale ejectate distale}} frământă primii doi centimetri de regolit de o sută de ori mai rapid decât sugerau modelele anterioare{{Ndash}}într-un interval de timp de 81.000 de ani.<ref>{{Citat web|url=https://www.newscientist.com/article/2108929-the-moon-has-hundreds-more-craters-than-we-thought/|last=Boyle|first=Rebecca|titlu=The moon has hundreds more craters than we thought}}</ref><ref>{{Citat revistă|nume=Speyerer|nume2=Povilaitis|nume3=Robinson|nume4=Thomas|nume5=Wagner|prenume=Emerson J.|prenume2=Reinhold Z.|prenume3=Mark S.|prenume4=Peter C.|prenume5=Robert V.|dată=13 October 2016|titlu=Quantifying crater production and regolith overturn on the Moon with temporal imaging|url=http://www.nature.com/nature/journal/v538/n7624/full/nature19829.html|journal=[[Nature]]|volum=538|număr=7624|pagini=215–218|PMID=27734864|DOI=10.1038/nature19829}}</ref>
[[Fișier:Reiner-gamma-clem1.jpg|miniatura|200x200px|Vârtejuri lunare în {{Ill-wd|Q978544}}]]

==== Vârtejuri lunare ====
Vârtejurile lunare sunt niște forme de relief enigmatice găsite pe suprafața Lunii, care sunt caracterizate printr-un albedo mare, care apar optic imature (adică au caracteristicile optice ale unui regolit relativ tânăr), și de multe ori, prezintă o formă sinuoasă. Forma lor curbilinie este adesea accentuată de regiunile de albedo scăzut care meandrează în jurul vârtejurilor strălucitoare.

==== Prezența apei ====
Apa lichidă nu poate persista pe suprafața Lunii. Atunci când este expusă la radiații solare, apa se descompune rapid printr-un proces cunoscut sub numele de fotodisociere și se pierde în spațiu. Cu toate acestea, începând cu anii 1960, oamenii de știință au emis ipoteza că gheața ar poate fi depusă de impactul [[Cometă|cometelor]] sau, eventual, produs de reacție între rocile lunare bogate în oxigen și hidrogenul din [[Vânt solar|vântul solar]], lăsând urme de apă care ar putea supraviețui în locurile reci din craterele permanent umbrite de la polii Lunii.<ref name="Margot1999" /><ref>{{Citat revistă|nume=Ward|prenume=William R.|dată=1 august 1975|titlu=Past Orientation of the Lunar Spin Axis|journal=[[Science]]|volum=189|număr=4200|pagini=377–379|PMID=17840827|bibcode=1975Sci...189..377W|DOI=10.1126/science.189.4200.377}}</ref> Simulări pe calculator sugerează că până la {{Dim|14000|km²}} din suprafață ar putea fi în umbră permanentă.<ref name="M03" /> Prezența unor cantități utile de apă pe Lună este un factor important în a face din [[colonizarea Lunii]] un plan realizabil din punct de vedere al costurilor; alternativa de a transporta apă de pe Pământ ar avea un cost prohibitiv.<ref name="seedhouse2009" />

Ulterior, s-au găsit urme de apă pe suprafața Lunii.<ref name="moonwater_18032010" /> În 1994, {{Ill-wd|Q49055|3=experimentul radar bistatic}} aflat pe nava spațială ''{{Ill-wd|Q49055|3=Clementine}}'' a indicat existența unor buzunare mici, înghețate, de apă aproape de suprafață. Observațiile radar ulterioare efectuate de [[Arecibo Observatory|Arecibo]] sugerează însă că aceste descoperiri sunt mai degrabă roci ejectate din craterele de impact recente.<ref>{{cite web|last=Spudis|first=P.|title=Ice on the Moon|url=http://www.thespacereview.com/article/740/1|publisher={{Ill-wd|Q7765643}}|date=6 November 2006|accessdate=12 April 2007|deadurl=no|archiveurl=https://web.archive.org/web/20070222083000/http://www.thespacereview.com/article/740/1|archivedate=22 February 2007|language=en}}</ref> În 1998, {{Ill-wd|Q590245|3=spectrometrul cu neutroni}} al navei spațiale ''Lunar Prospector'' a arătat că sunt prezente concentrații mari de hidrogen în primul metru de adâncime al regolitului de lângă regiunile polare.<ref name="Feldman1998" /> Bile vulcanice de lavă aduse pe Pământ la bordul navei Apollo 15, prezintă mici cantități de apă în interiorul lor.<ref name="Saal2008" />

Nava spațială ''[[Chandrayaan-1]]'' lansată în 2008 a confirmat ulterior existența apei la suprafață, cu instrumentul său {{Ill-wd|Q3323558}}. Spectrometrul a observat linii de absorbție comune radicalului [[hidroxil]] în lumina solară reflectată, ceea ce este un indiciu de prezență a unor mari cantități de gheață pe suprafața Lunii. S-a arătat că concentrațiile ar putea ajunge chiar la 1000&nbsp;{{Ill-wd|Q27084|3=ppm}}.<ref name="Pieters2009" /> În 2009, ''{{Ill-wd|Q459399}}'' a trimis un obiect de impact cu masa de {{Dim|2300|kg}} într-un crater polar permanent umbrit, și a detectat cel puțin {{Dim|100|kg}} de apă într-o coloană de materiale ejectate.<ref name="Planetary" /><ref name="Colaprete" /> O altă examinare a datelor de la LCROSS a arătat că apa detectată ar putea fi mai degrabă în cantitate de 155±{{Dim|12|kg}}.<ref name="Colaprete2010" />

În mai 2011, s-au raportat 615–1410 ppm de apă încastrate în eșantionul lunar 74220,<ref name="hauri" /> celebrul „sol sticlos portocaliu” bogat în titan, de origine vulcanică, adus de misiunea [[Apollo 17]] în 1972. Acestea s-au format în timpul unor erupții explozive pe Lună acum circa 3,7 miliarde de ani. Această concentrație este comparabilă cu cea a magmei din [[Mantaua Pământului|mantaua superioară]] a Pământului. Deși prezintă un considerabil interes selenologic, acest anunț nu îi consolează pe amatorii de colonizare a Lunii—proba provine de la o adâncime de mulți kilometri, iar substanța este atât de dificil de accesat încât s-a găsit abia după 39 de ani, cu un instrument sofisticat de microextracție cu ioni.

=== Câmpul gravitațional ===
[[Fișier:GRAIL's_gravity_map_of_the_moon.jpg|miniatura|Hartă gravitațională a Lunii realizată de {{Ill-wd|Q116681|3=GRAIL}}]]
Câmpul gravitațional al Lunii a fost măsurat prin urmărirea [[Efectul Doppler|deplasării Doppler]] a semnalelor radio emise de o navă spațială de pe orbită. Gravitația lunară prezintă {{Ill-wd|Q220717|3=masconi}}, mari anomalii gravitaționale pozitive asociate unora dintre [[Crater de impact|craterele de impact]], produse în parte de [[flux]]ul mai dens de lavă bazaltică din mări care umple aceste cratere.<ref>{{cite journal|last=Muller|first=P.|author2=Sjogren, W.|title=Mascons: lunar mass concentrations|journal=[[Science]]|volume=161|pages=680–684|date=1968|doi=10.1126/science.161.3842.680|pmid=17801458|issue=3842|bibcode=1968Sci...161..680M}}</ref><ref>{{cite journal|journal=[[Science]]|author=Richard A. Kerr|title=The Mystery of Our Moon's Gravitational Bumps Solved?|volume=340|pages=138–139|date=12 April 2013|doi=10.1126/science.340.6129.138-a|pmid=23580504}}</ref> Anomaliile influențează mult orbita navelor în jurul Lunii. Există și câteva enigme: fluxul de lavă nu poate explica de unul singur întreaga signatură gravitațională, și există masconi care nu sunt puși în legătură cu vulcanismul din mări.<ref>{{cite journal|last=Konopliv|first=A.|author2=Asmar, S.|author3=Carranza, E.|author4=Sjogren, W.|author5=Yuan, D.|title=Recent gravity models as a result of the Lunar Prospector mission|journal={{Ill-wd|Q1656088|3=Icarus}}|volume=50|issue=1|pages=1–18|date=2001|doi=10.1006/icar.2000.6573|bibcode=2001Icar..150....1K}}</ref>

=== Câmpul magnetic ===
Luna are un [[câmp magnetic]] extern de circa 1–100 [[Tesla (unitate de măsură)|nanotesla]], de peste o sută de ori mai mic decât {{Ill-wd|Q6500960|3=cel al Pământului}}. Actualmente, nu are un câmp magnetic [[dipol]]ar global, ci doar o magnetizare a scoarței, dobândită probabil în istoria timpurie, când încă mai funcționa ca dinam.<ref name="GB2009" /><ref>{{cite web|url=http://lunar.arc.nasa.gov/results/magelres.htm|publisher={{Ill-wd|Q590245}} (NASA)|title=Magnetometer / Electron Reflectometer Results|date=2001|accessdate=17 March 2010|deadurl=yes|archiveurl=https://web.archive.org/web/20100527121330/http://lunar.arc.nasa.gov/results/magelres.htm|archivedate=27 May 2010|language=en}}</ref> O parte din magnetizarea rămasă până acum ar putea proveni și de la câmpurile magnetice temporare generate în timpul unor mari evenimente de impact prin extinderea unui nor de plasmă generat de impact în prezența unui câmp magnetic ambiental. Această ipoteză este susținută de aparenta poziționare a celor mai mari magnetizări ale scoarței la {{Ill-wd|Q319909|3=antipozii}} celor mai mari cratere de impact.<ref>{{cite journal|last=Hood|first=L.L.|author2=Huang, Z.|title=Formation of magnetic anomalies antipodal to lunar impact basins: Two-dimensional model calculations|journal={{Ill-wd|Q2738009}}|volume=96|issue=B6|pages=9837–9846|date=1991|doi=10.1029/91JB00308|bibcode=1991JGR....96.9837H}}</ref>

=== Atmosfera ===
[[Fișier:Apollo_17_twilight_ray_sketch.jpg|miniatura|Schiță realizată de astronauții din Apollo 17. Atmosfera lunară a fost ulterior studiată de {{Ill-wd|Q601848}}.<ref>{{cite web|url=https://science.nasa.gov/science-news/science-at-nasa/2005/07dec_moonstorms/|title=Moon Storms|publisher=[[NASA]]|date=27 September 2013|accessdate=3 October 2013|deadurl=no|archiveurl=https://web.archive.org/web/20130912092057/http://science.nasa.gov/science-news/science-at-nasa/2005/07dec_moonstorms/|archivedate=12 September 2013|language=en}}</ref><ref>{{cite web|url=http://www.nasa.gov/mission_pages/ladee/main/#.VXCc0vBdiM8|title=LADEE - Lunar Atmosphere Dust and Environment Explorer|first=Jessica|last=Culler|date=16 June 2015|publisher=|deadurl=no|archiveurl=https://web.archive.org/web/20150408015242/http://www.nasa.gov/mission_pages/ladee/main/#.VXCc0vBdiM8|archivedate=8 April 2015|language=en}}</ref>]]
Luna are o atmosferă atât de rarefiată încât este aproape [[Vacuum|vid]], cu o masă totală mai mică de {{Dim|10|tone}}.<ref>{{cite book|editor=Richard D. Johnson & Charles Holbrow|last=Globus|first=Ruth|title=Space Settlements: A Design Study|chapter=Chapter 5, Appendix J: Impact Upon Lunar Atmosphere|publisher=[[NASA]]|url=http://settlement.arc.nasa.gov/75SummerStudy/5appendJ.html|date=1977|accessdate=17 March 2010|deadurl=no|archiveurl=https://web.archive.org/web/20100531205037/http://settlement.arc.nasa.gov/75SummerStudy/5appendJ.html|archivedate=31 May 2010|language=en}}</ref> Presiunea acestei mase mici asupra suprafeței este de circa 3 × 10<sup>−15</sup>&nbsp;[[Atmosferă fizică|atm]] (0.3&nbsp;[[Pascal (unitate de măsură)|nPa]]); ea variază de-a lungul zilei lunare. Printre sursele sale se numără {{Ill-wd|Q778653|3=emanațiile de gaze}} și {{Ill-wd|Q898444|3=pulverizarea}}, produs al bombardmentului solului lunar de către ioni din [[Vânt solar|vântul solar]].<ref name="L06" /><ref>{{cite journal|last=Crotts|first=Arlin P.S.|title=Lunar Outgassing, Transient Phenomena and The Return to The Moon, I: Existing Data|date=2008|url=http://www.astro.columbia.edu/~arlin/TLP/paper1.pdf|bibcode=2008ApJ...687..692C|volume=687|pages=692–705|journal=[[The Astrophysical Journal]]|doi=10.1086/591634|arxiv=0706.3949|deadurl=no|archiveurl=https://web.archive.org/web/20090220081142/http://www.astro.columbia.edu/~arlin/TLP/paper1.pdf|archivedate=20 February 2009|language=en}}</ref> Printre elementele detectate în ea se numără [[sodiu]]l și [[potasiu]]l, produse prin pulverizare (și care se găsesc și în atmosferele lui [[Mercur (planetă)|Mercur]] și [[Io (satelit)|Io]]); [[heliu-4]] și [[neon]]<ref name="NASA-20150817">{{cite web|last=Steigerwald|first=William|title=NASA's LADEE Spacecraft Finds Neon in Lunar Atmosphere|url=http://www.nasa.gov/content/goddard/ladee-lunar-neon|date=17 august 2015|work=[[NASA]]|accessdate=18 august 2015|language=en}}</ref> din vântul solar; și [[Argon|argon-40]], [[Radon|radon-222]], și {{Ill-wd|Q1828459|3=poloniu-210}}, emanate după formarea lor prin [[Radioactivitate|dezintegrare radioactivă]] în interiorul scoarței și mantalei.<ref name="Stern1999" /><ref>{{cite journal|last=Lawson|first=S.|author2=Feldman, W.|author3=Lawrence, D.|author4=Moore, K.|author5=Elphic, R.|author6=Belian, R.|title=Recent outgassing from the lunar surface: the Lunar Prospector alpha particle spectrometer|journal={{Ill-wd|Q2738009}}|volume=110|issue=E9|page=1029|date=2005|doi=10.1029/2005JE002433|bibcode=2005JGRE..11009009L}}</ref> Nu se știe de ce lipsesc unele specii (atomi sau molecule) neutre, cum ar fi [[oxigen]]ul, [[Nitrogen|azotul]], [[carbon]]ul, [[hidrogen]]ul și [[magneziu]]l, și care sunt prezente în [[regolit]].<ref name="Stern1999" /> Vapori de apă au fost detectați de către ''[[Chandrayaan-1]]'' și concentrația lor a fost observată a varia cu latitudinea, cu un maxim la circa 60–70&nbsp;de grade; este posibil ca aceștia să fie generați prin [[sublimare]]a gheții din regolit.<ref name="Sridharan2010" /> Aceste gaze fie revin în regolit datorită gravitației Lunii, fie se pierd în spațiu în urma acțiunii presiunii radiației solare sau, dacă sunt ionizate, prin atracția exercitată de câmpul magnetic al vântului solar.<ref name="Stern1999" />

==== Praf ====
Un nor permanent și asimetric de {{Ill-wd|Q1037499|3=praf lunar}} există în jurul Lunii, el fiind format din mici particule provenite de la [[Cometă|comete]]. Se estimează că 5 tone de particule de comete lovesc suprafața Lunii în fiecare zi. Particulele lovesc suprafața Lunii, antrenând praful deasupra Lunii. Praful rămâne deasupra Lunii circa 10 minute, ridicându-se 5 minute și coborând timp de alte 5. În medie, 120 kilograme de praf sunt prezente deasupra Lunii, ridicându-se până la 100 kilometri înălțime. Măsurători ale acestui praf au fost făcute de către {{Ill-wd|Q601848|3=LADEE}} prin Lunar Dust EXperiment (LDEX), între 20 și 100 kilometri deasupra suprafeței, într-o perioadă de șase luni. LDEX a detectat o medie de o particulă lunară de 0,3 micrometri în fiecare minut. Numărul particulelor de praf atingea apogeul în timpul [[Geminide|ploilor de meteori Geminid]], [[Cvadrantide|Quadrantid]], [[Tauride|Taurid de Nord]], și {{Ill-wd|Q3497587|3=Omicron Centaurid}}, când Pământul și Luna trec prin cozile unor comete. Norul este asimetric, mai dens lângă limita între partea luminată și cea neluminată a Lunii.<ref>{{cite web|title=Lopsided Cloud of Dust Discovered Around the Moon|url=http://news.nationalgeographic.com/2015/06/150617-moon-dust-cloud-comet-space|website=National Geographic News|accessdate=20 June 2015|first=Nadia|last=Drake|first2=National Geographic PUBLISHED June|last2=17|deadurl=no|archiveurl=https://web.archive.org/web/20150619052915/http://news.nationalgeographic.com/2015/06/150617-moon-dust-cloud-comet-space/|archivedate=19 June 2015|language=en}}</ref><ref>{{Cite journal|title=A permanent, asymmetric dust cloud around the Moon|url=http://www.nature.com/nature/journal/v522/n7556/full/nature14479.html|journal=[[Nature]]|date=18 June 2015|pages=324–326|volume=522|issue=7556|doi=10.1038/nature14479|first=M.|last=Horányi|first2=J. R.|last2=Szalay|first3=S.|last3=Kempf|first4=J.|last4=Schmidt|first5=E.|last5=Grün|first6=R.|last6=Srama|first7=Z.|last7=Sternovsky|bibcode=2015Natur.522..324H|pmid=26085272|language=en}}</ref>

=== Anotimpuri ===
[[Înclinare axială|Înclinația axei]] Lunii în raport cu [[Ecliptică|ecliptica]] este de doar 1,5424°,<ref name="SolarViews" /> mult mai puțin decât a Pământului, care are 23,44°. Din acest motiv, iluminarea solară a Lunii diferă mult mai puțin de la anotimp la anotimp, iar detaliile topografice joacă un rol crucial asupra efectelor sezoniere.<ref name="bbc" /> Din imaginile realizate de ''{{Ill-wd|Q49055|3=Clementine}}'' în 1994, se pare că patru regiuni muntoase de pe creasta {{Ill-wd|Q1701027|3=craterului Peary}} de la polul nord al Lunii s-ar putea să rămână iluminate toată durata [[Zi lunară|zilei lunare]], formând {{Ill-wd|Q819497|3=vârfuri de lumină permanentă}}. Nu există astfel de regiuni la polul sud. Similar, există locuri care rămân permanent umbrite pe fundul multor cratere polare;<ref name="M03" /> aceste cratere întunecate sunt extrem de reci: ''{{Ill-wd|Q331778}}'' a măsurat cea mai scăzută temperatură de vară în craterele de la polul sud, la {{Convert|35 |K |C|0|abbr=on}}<ref>{{cite web|date=17 September 2009|url=http://www.diviner.ucla.edu/blog/?p=123|title=Diviner News|publisher=[[UCLA]]|accessdate=17 March 2010|deadurl=yes|archiveurl=https://web.archive.org/web/20100307031354/http://www.diviner.ucla.edu/blog/?p=123|archivedate=7 March 2010|language=en}}</ref> și doar {{Convert|26 |K |C|0|abbr=on}} aproape de solstițiul de iarnă în {{Ill-wd|Q653606|3=craterul Hermite}} de la polul nord. Aceasta este cea mai scăzută temperatură din Sistemul Solar măsurată vreodată de o navă spațială, fiind mai scăzută chiar decât suprafața lui [[Pluto]].<ref name="bbc" /> Sunt înregistrate și temperaturi medii ale suprafeței Lunii, dar acestea diferă mult de la loc la loc și de la umbră la expunerea la soare.<ref>{{cite web|url=http://planetfacts.org/temperature-on-the-moon/|title=Temperature on the Moon – Surface Temperature of the Moon – PlanetFacts.org|first=Jake|last=Rocheleau|publisher=|deadurl=no|archiveurl=https://web.archive.org/web/20150527194737/http://planetfacts.org/temperature-on-the-moon/|archivedate=27 May 2015|language=en}}</ref>

== Relația cu Pământul ==

=== Orbita ===
[[Fișier:Earth-Moon.PNG|alt=Earth has a pronounced axial tilt; the Moon's orbit is not perpendicular to Earth's axis, but lies close to Earth's orbital plane.|miniatura|Schemă a sistemului Pământ–Lună]]
[[Fișier:Dscovrepicmoontransitfull.gif|miniatura|{{Ill-wd|Q1182418|3=Satelitul DSCOVR}} observă Luna trecând prin fața Pământului]]
Luna efectuează o orbită completă în jurul Pământului în raport cu stelele fixe o dată la fiecare 27,3&nbsp;zile{{efn|name=orbpd}} ([[Perioadă sinodică|perioada sa siderală]]). Întrucât Pământul se deplasează și el în același timp pe orbita sa în jurul Soarelui, durează puțin mai mult până când Luna ajunge în aceeași [[Fazele Lunii|fază]] în raport cu Pământul, adică circa 29,5&nbsp;zile{{efn|name=synpd}} ([[Perioadă sinodică|perioada sa sinodică]]).<ref name="worldbook" /> Spre deosebire de majoritatea sateliților altor planete, orbita Lunii este mai aproape de [[Ecliptică|planul ecliptic]] decât de [[Ecuatorul ceresc|planul ecuatorial]] al planetei. Orbita Lunii este {{Ill-wd|Q803623|3=perturbată}} subtil de Soare și Pământ cu influențe mici, complexe și în interacțiune reciprocă. De exemplu, planul orbitei Lunii {{Ill-wd|Q6703841|3=se rotește treptat}} o dată la fiecare 18,61<ref>[http://research-repository.uwa.edu.au/en/publications/global-influences-of-the-1861-year-nodal-cycle-and-885-year-cycle-of-lunar-perigee-on-high-tidal-levels(54ec1689-b2b0-472f-a717-2019f2c6f2b9)/export.html Global influences of the 18.61 year nodal cycle and 8.85 year cycle of lunar perigee on high tidal levels, U. of Western Australia]</ref> de ani, ceea ce afectează alte aspecte ale mișcării acesteia. Aceste efecte sunt descrise matematic de {{Ill-wd|Q3234583|3=legile lui Cassini}}.<ref name="Beletskii2" />

=== Dimensiunea relativă ===
Luna este excepțional de mare relativ la Pământ: un sfert din diametrul lui și 1/81 din masa lui.<ref name="worldbook" /> Este cel mai mare satelit din Sistemul Solar în raport cu planeta pe care o orbitează,{{efn |Nu există corelație puternică între dimensiunea planetelor și dimensiunea sateliților lor. Planetele mai mari tind să aibă doar mai mulți sateliți, mari și mici, decât planetele mai mici.}} rapoarte superioare găsindu-se doar la planetele pitice: [[Charon (satelit)|Charon]] este mai mare relativ la planeta pitică [[Pluto]], având 1/9 din masa acesteia.{{efn|name=Moon vs. Charon}}<ref>{{cite web|url=http://www.planetary.org/explore/topics/pluto/|title=Space Topics: Pluto and Charon|publisher={{Ill-wd|Q671782}}|accessdate=6 April 2010|deadurl=yes|archiveurl=https://www.webcitation.org/66BdV5X0c?url=http://www.planetary.org/explore/topics/pluto/|archivedate=15 March 2012|language=en}}</ref> Pământul și Luna sunt totuși considerate un sistem planetă–satelit, și nu o [[planetă dublă]], deoarece {{Ill-wd|Q809690|3=baricentrul}} lor, adică centrul comun de masă, se află la {{Dim|1700|km}} (circa un sfert din raza Pământului) sub suprafața Pământului.<ref>{{cite web|title=Planet Definition Questions & Answers Sheet|publisher=[[International Astronomical Union]]|date=2006|url=http://www.iau.org/static/archives/releases/doc/iau0601_q_answers.doc|format=DOC|accessdate=24 March 2010|deadurl=no|archiveurl=https://web.archive.org/web/20140429052436/http://www.iau.org/static/archives/releases/doc/iau0601_q_answers.doc|archivedate=29 April 2014|language=en}}</ref>

=== Aspectul de pe Pământ ===
[[Fișier:Mountain_Moonset.jpg|thumb|left|Luna apunând pe cerul de vest peste {{Ill-wd|Q5755310|3=High Desert}} din California]]

Luna se află în [[rotație sincronă]]: ea se rotește în jurul axei în aproximativ aceeași durată de timp cât îi ia să efectueze o [[Orbită (astronomie)|revoluție]] în jurul Pământului. Aceasta are ca urmare faptul că are în permanență aproape aceeași față întoarsă către Pământ. Datorită efectului [[librație]]i, circa 59% din suprafața lunii se poate vedea de pe Pământ.

Luna se rotea cu viteză mai mare în trecut, dar la începutul istoriei ei, rotația a încetinit și a devenit [[Rotație sincronă|sincronă]] în această orientare ca urmare a efectelor de [[frecare]] asociate cu deformările [[Forță mareică|mareice]] produse de Pământ.<ref>{{cite journal|last=Alexander|first=M. E.|title=The Weak Friction Approximation and Tidal Evolution in Close Binary Systems|journal={{Ill-wd|Q2693800}}|date=1973|volume=23|issue=2|pages=459–508|bibcode=1973Ap&SS..23..459A|doi=10.1007/BF00645172}}</ref> Cu timpul, [[energie cinetică de rotație|energia de rotație]] a Lunii în jurul propriei axe s-a [[disipare|disipat]] sub formă de [[căldură]], până când nu a mai rămas nicio rotație a Lunii relativ la Pământ. Fața Lunii îndreptată spre Pământ se numește [[Fața vizibilă a Lunii|fața vizibilă]], iar cea îndreptată în direcția opusă se numește [[Fața ascunsă a Lunii|fața ascunsă]]. Fața ascunsă este adesea denumită inexact „fața întunecată”, în realitate însă ea fiind iluminată la fel de des ca cea vizibilă: o dată în fiecare zi lunară, în timpul fazei de lună nouă, observăm pe Pământ că fața apropiată este întunecată.<ref>{{cite web|title=Dark Side of the Moon|author={{Ill-wd|Q2701388}}|publisher={{Ill-wd|Q4840153}}: Misconceptions|url=http://www.badastronomy.com/bad/misc/dark_side.html|accessdate=15 February 2010|deadurl=no|archiveurl=https://web.archive.org/web/20100412192834/http://www.badastronomy.com/bad/misc/dark_side.html|archivedate=12 April 2010|language=en}}</ref> În 2016, folosind datele strânse de mai vechea misiune NASA {{Ill-wd|Q590245}}, oamenii de știință au găsit două zone bogate în hidrogen pe părți opuse ale Lunii, probabil sub formă de gheață. Se speculează că aceste porțiuni ar fi fost polii Lunii acum câteva miliarde de ani, înainte de a-și sincroniza mișcarea cu a Pământului.<ref>{{cite web|title=Moon used to spin 'on different axis'|publisher=BBC|url=http://www.bbc.com/news/science-environment-35883576|accessdate=23 March 2016|deadurl=no|archiveurl=https://web.archive.org/web/20160323203442/http://www.bbc.com/news/science-environment-35883576|archivedate=23 March 2016|language=en}}</ref>

Luna are un [[albedo]] excepțional de scăzut, ceea ce face ca ea să aibă o reflectanță doar puțin mai mare ca a asfaltului uzat. În ciuda acestui fapt, ea este cel mai strălucitor obiect de pe cer după [[Soare]].<ref name="worldbook" />{{efn|name=brightness}} Aceasta se datorează parțial augmentării strălucirii dată de {{Ill-wd|Q2027206|3=efectul de opoziție}}; la pătrar, Luna este doar cu o zecime mai luminoasă decât la lună plină, și nu la jumătate.<ref name="Moon" />

În plus, {{Ill-wd|Q2563885|3=constanța coloristică}} din {{Ill-wd|Q558363|3=sistemul vizual}} recalibrează relațiile între culoarile unui obiect și spațiul înconjurător, și deoarece cerul din jur este comparativ mai întunecat, Luna luminată de Soare este percepută ca obiect strălucitor. Muchiile lunii pline par la fel de strălucitoare ca centrul, fără {{Ill-wd|Q772102|3=întunecare laterală}}, datorită {{Ill-wd|Q1190146|3=proprietăților reflective}} ale {{Ill-wd|Q1037499|3=solului lunar}}, care reflectă mai multă lumină înapoi spre Soare decât în alte direcții. Luna pare mai mare când este aproape de orizont, dar acesta este un efect pur psihologic, denumit {{Ill-wd|Q741976|3=iluzia Lunii}}, descrisă pentru prima oară în secolul al VII-lea î.e.n.<ref>{{cite book|last=Hershenson|first=Maurice|title=The Moon illusion|date=1989|publisher=[[Routledge]]|isbn=978-0-8058-0121-7|page=5}}</ref> Luna plină subîntinde un arc de circa 0,52° (în medie) pe cer, aproximativ aceeași mărime aparentă ca a Soarelui (vezi {{section link| |Eclipse}}).

Cea mai mare [[Coordonate astronomice orizontale|altitudine]] a Lunii pe cer variază cu faza lunară și cu anotimpul. Luna plină este la punctul cel mai ridicat pe cer iarna. [[Nod lunar|Ciclul nodurilor]], de 18,61 ani are și el o influență: când [[Nod (astronomie)|nodul ascendent]] al orbitei lunare este la [[Echinocțiu|echinocțiul de iarnă]], [[Declinație|declinația]] lunară poate ajunge la circa 28° în fiecare lună. Aceasta înseamnă că Luna poate ajunge deasupra capului la latitudini de până la 28° de la ecuator, în loc de doar 18°. Orientarea semilunii depinde și ea de latitudinea de la punctul de observare: mai aproape de ecuator, un observator poate vedea o semilună cu partea luminată în jos.<ref>{{cite web|url=http://curious.astro.cornell.edu/our-solar-system/46-our-solar-system/the-moon/observing-the-moon/124-is-the-moon-seen-as-a-crescent-and-not-a-boat-all-over-the-world-is-the-same-phase-of-the-moon-visible-from-the-northern-and-southern-hemispheres-advanced|publisher=[[Curious About Astronomy]]|title=Is the Moon seen as a crescent (and not a "boat") all over the world?|date=18 October 2002|first=K.|last=Spekkens|accessdate=28 September 2015|deadurl=no|archiveurl=https://web.archive.org/web/20151016011356/http://curious.astro.cornell.edu/our-solar-system/46-our-solar-system/the-moon/observing-the-moon/124-is-the-moon-seen-as-a-crescent-and-not-a-boat-all-over-the-world-is-the-same-phase-of-the-moon-visible-from-the-northern-and-southern-hemispheres-advanced|archivedate=16 October 2015|language=en}}</ref>

Lunea este vizibilă timp de două săptămâni la fiecare 27,3 zile la [[Polul Nord]] și [[Polul Sud]]. Lumina Lunii este utilizată de [[zooplancton]]ul din Oceanul Arctic atunci când Soarele este sub orizont timp de mai multe luni consecutiv.<ref>{{cite magazine|title=Moonlight helps plankton escape predators during Arctic winters|magazine=[[New Scientist]]|date=16 January 2016|url=https://www.newscientist.com/article/mg22930562-500-moonlight-helps-plankton-escape-predators-during-arctic-winters/|deadurl=no|archiveurl=https://web.archive.org/web/20160130112225/https://www.newscientist.com/article/mg22930562-500-moonlight-helps-plankton-escape-predators-during-arctic-winters/|archivedate=30 January 2016|language=en}}</ref>
[[Fișier:Supermoon_Nov-14-2016-minneapolis.jpg|miniatura|[[SuperLuna|Superluna]] din 14 noiembrie 2016 a fost la {{Dim|365511|km}} depărtare<ref>{{cite web|url=http://sivertimes.com/super-moon-exceptional-brightest-moon-in-the-sky-of-normandy-Monday-November-14/1872|title="Super Moon" exceptional. Brightest moon in the sky of Normandy, Monday, November 14 - The Siver Times|publisher=|deadurl=no|archiveurl=https://web.archive.org/web/20161114232404/http://sivertimes.com/super-moon-exceptional-brightest-moon-in-the-sky-of-normandy-monday-november-14/1872|archivedate=14 November 2016|language=en}}</ref> de centrul Pământului, cea mai apropiată distanță de după 26 ianuarie 1948. Se va mai apropia la o distanță similară abia la 25 noiembrie 2034.<ref>{{cite web|url=http://astrobob.areavoices.com/2016/11/10/moongazers-delight-biggest-supermoon-in-decades-looms-large-sunday-night/|title=Moongazers Delight — Biggest Supermoon In Decades Looms Large Sunday Night|date=10 November 2016|publisher=|deadurl=no|archiveurl=https://web.archive.org/web/20161114170208/http://astrobob.areavoices.com/2016/11/10/moongazers-delight-biggest-supermoon-in-decades-looms-large-sunday-night/|archivedate=14 November 2016|language=en}}</ref>]]
Distanța dintre Lună și Pământ variază de la circa {{Dim|365400|km}} la {{Dim|406700|km}} la [[Apsis|perigeu]] și, respectiv, apogeu. La 14 noiembrie 2016, s-a aflat mai aproape de Pământ la lună plină decât a mai fost vreodată după 1948, cu 14% mai aproape decât cea mai îndepărtată poziție la apogeu.<ref>{{cite web|url=http://www.space.com/34515-supermoon-guide.html|title=Supermoon November 2016|date=13 November 2016|accessdate=14 November 2016|publisher=Space.com|deadurl=no|archiveurl=https://web.archive.org/web/20161114220725/http://www.space.com/34515-supermoon-guide.html|archivedate=14 November 2016|language=en}}</ref> Denumit „[[SuperLuna|superlună]]”, acest punct coincide cu [[Lună plină|luna plină]] la un interval de o oră, și a fost cu 30% mai luminoasă decât atunci când s-a aflat la cea mai mare distanță, întrucât diametrul său unghiular a fost cu 14% mai mare, deoarece <math>\scriptstyle1.14^2\approx1.30</math>.<ref>{{cite web|title=Super Full Moon|date=16 March 2011|author=Tony Phillips|publisher=[[NASA]]|accessdate=19 March 2011|url=https://science.nasa.gov/science-news/science-at-nasa/2011/16mar_supermoon/|deadurl=yes|archiveurl=https://web.archive.org/web/20120507035348/https://science.nasa.gov/science-news/science-at-nasa/2011/16mar_supermoon/|archivedate=7 May 2012|language=en}}</ref><ref>{{cite web|title=Full moon tonight is as close as it gets|date=18 March 2011|author=Richard K. De Atley|publisher={{Ill-wd|Q7758089}}|accessdate=19 March 2011|url=http://www.pe.com/localnews/stories/PE_News_Local_D_moon19.23a6364.html|deadurl=yes|archiveurl=https://web.archive.org/web/20110322161600/http://www.pe.com/localnews/stories/PE_News_Local_D_moon19.23a6364.html|archivedate=22 March 2011|language=en}}</ref><ref>{{cite web|url=https://www.theguardian.com/science/2011/mar/19/super-moon-closest-point-years|title='Super moon' to reach closest point for almost 20 years|work=The Guardian|date=19 March 2011|accessdate=19 March 2011|deadurl=no|archiveurl=https://web.archive.org/web/20131225175506/http://www.theguardian.com/science/2011/mar/19/super-moon-closest-point-years|archivedate=25 December 2013|language=en}}</ref> La niveluri mai scăzute, percepția umană a reducerii strălucirii ca procentaj este dată de formula:<ref>{{cite web|last=Georgia State University, Dept. of Physics (Astronomy)|title=Perceived Brightness|url=http://hyperphysics.phy-astr.gsu.edu/hbase/vision/bright.html|work=Brightnes and Night/Day Sensitivity|publisher={{Ill-wd|Q1509333}}|accessdate=25 January 2014|deadurl=no|archiveurl=https://web.archive.org/web/20140221094605/http://hyperphysics.phy-astr.gsu.edu/hbase/vision/bright.html|archivedate=21 February 2014|language=en}}</ref><ref>{{cite web|last=Lutron|title=Measured light vs. perceived light|url=http://www.lutron.com/TechnicalDocumentLibrary/Measured_vs_Perceived.pdf|work=From IES Lighting Handbook 2000, 27-4|publisher={{Ill-wd|Q19794126}}|accessdate=25 January 2014|deadurl=no|archiveurl=https://web.archive.org/web/20130205204351/http://www.lutron.com/TechnicalDocumentLibrary/Measured_vs_Perceived.pdf|archivedate=5 February 2013|language=en}}</ref>

<math>\text{reducere percepută}\%=100 \times \sqrt{\text{reducere efectivă}\% \over 100}</math>

Când reducerea reală este de 1,00 / 1,30, sau de circa 0,770, reducerea percepută este de 0,877, sau de 1,00 / 1,14. Aceasta dă o creștere maximă percepută de 14% între apogeu și perigeu la aceeași fază.<ref>{{cite web|last=Walker|first=John|title=Inconstant Moon|url=http://www.fourmilab.ch/earthview/moon_ap_per.html|work=Earth and Moon Viewer|publisher=[[John Walker (programator)]]|accessdate=23 January 2014|location=Al patrulea paragraf din "How Bright the Moonlight"|date=May 1997|quote=14% [...] due to the logarithmic response of the human eye.|deadurl=no|archiveurl=https://web.archive.org/web/20131214123836/https://www.fourmilab.ch/earthview/moon_ap_per.html|archivedate=14 December 2013|language=en}}</ref>

Au existat controverse istorice dacă trăsăturile de pe suprafața Lunii se schimbă sau nu în timp. Astăzi, multe din aceste afirmații sunt considerate iluzorii, rezultate fiind din observații efectuate în condiții de iluminare diferită, din slaba {{Ill-wd|Q1057006|3=vedere astronomică}}, sau din desene inadecvate. {{Ill-wd|Q778653|3=Erupțiile de gaze}} au însă loc uneori și ar putea fi responsabile pentru un procentaj minor al [[Fenomen lunar tranzitoriu|fenomenelor lunare tranzitive]]. Recent, s-a sugerat că o regiune cu un diametru de circa {{Dim|3|km}} de pe suprafața lunară s-a modificat printr-o erupție de gaze de acum un milion de ani.<ref>{{cite web|url=http://www.psrd.hawaii.edu/Nov06/MoonGas.html|last=Taylor|first=G.J.|title=Recent Gas Escape from the Moon|work=Planetary Science Research Discoveries|publisher=[[Hawai'i Institute of Geophysics and Planetology]]|date=8 November 2006|accessdate=4 April 2007|deadurl=no|archiveurl=https://web.archive.org/web/20070304055515/http://www.psrd.hawaii.edu/Nov06/MoonGas.html|archivedate=4 March 2007|language=en}}</ref><ref>{{cite journal|last=Schultz|first=P. H.|author2=Staid, M. I.|author3=Pieters, C. M.|date=2006|title=Lunar activity from recent gas release|journal=[[Nature]]|volume=444|pages=184–186|doi=10.1038/nature05303|pmid=17093445|issue=7116|bibcode=2006Natur.444..184S}}</ref> Aspectul Lunii, ca și cel al Soarelui, poate fi afectat și de atmosfera Pământului: printre efectele comune se numără un {{Ill-wd|Q186310|3=halou}} de 22° format când lumina Lunii este refractată prin cristalele de gheață ale norilor [[cirrostratus]] aflați la mare altitudine, și alte {{Ill-wd|Q1550781|3=inele coronale}} care apar când Luna este observată prin nori subțiri.<ref>{{cite web|url=http://ww2010.atmos.uiuc.edu/%28Gh%29/guides/mtr/opt/ice/halo/22.rxml|title=22 Degree Halo: a ring of light 22 degrees from the sun or moon|publisher=Department of Atmospheric Sciences, [[Universitatea Illinois, Urbana-Champaign]]|accessdate=13 April 2010}}</ref>{{wide image|Moon_phases_en.jpg |550px |Schimbările lunare ale unghiului între direcția de iluminare din partea Soarelui și aspectul de pe Pământ, și [[fazele Lunii]] care rezultă, așa cum sunt ele observate din emisfera nordică. Distanța Pământ–Lună nu este la scară.}}Zona iluminată a sferei vizibile (gradul de iluminare) este dată de formula <math>(1-\cos e)/2=\sin^2(e/2)</math>, unde <math>e</math> este [[Elongație (astronomie)|elongația]] (adică unghiul între Lună, observator (de pe Pământ) și Soare).

=== Efecte mareice ===
[[Fișier:Lunar libration with phase Oct 2007 (continuous loop).gif|alt=Over one lunar month more than half of the Moon's surface can be seen from Earth's surface.|miniatura|[[Librație|Librația]] Lunii de-a lungul unei luni. Se observă și ușoara variație a dimensiunii vizuale a Lunii față de Pământ.]]
Atracția gravitațională pe care o exercită masele una față de cealaltă scade invers proporțional cu pătratul distanței între cele două mase. Ca urmare, atracția puțin mai puternică exercitată de Lună asupra părții Pământului aflată mai aproape de ea în comparație cu cea opusă conduce la [[Forță mareică|forțele mareice]]. Forțele mareice afectează atât scoarța Pământului, cât și oceanele.

Cel mai evident efect al forțelor mareice este formarea a două umflături pe oceanele Pământului, una pe partea de Pământ dinspre lună, cealaltă pe cea opusă Lunii. Aceasta conduce la o creștere a nivelului mărilor, numită [[Tide|maree oceanică]].<ref name="Lambeck1977" /> Cum Pământul se învârte în jurul propriei axe, una dintre aceste umflături oceanice (fluxul) ridică apa de „sub” Lună, în timp ce cealaltă este exact invers. Ca urmare, există două fluxuri și două refluxuri în circa 24 de ore.<ref name="Lambeck1977" /> Întrucât Luna orbitează Pământul în aceeași direcție ca și rotația Pământului, fluxurile au loc la distanțe de 12 ore și 25 de minute; cele 25 minute se datorează timpului pe care îl petrece Luna pe orbita Pământului. Soarele are același efect mareic asupra Pământului, dar forțele sale de atracție sunt doar 40% din cele ale Lunii; combinația de forțe dată de pozițiile relative la Pământ ale Lunii și Soarelui este responsabilă pentru [[Maree|mareele vii și mareele moarte]].<ref name="Lambeck1977" /> Dacă Pământul ar fi o planetă de apă (fără continente) ar produce o maree de doar un metru, foarte previzibilă, dar mareele oceanice sunt modificate puternic de alte efecte: cuplarea prin frecare a apei cu rotația Pământului prin intermediul fundului oceanului, [[Inerție (fizică)|inerția]] mișcării apei, bazinele oceanice care sunt mai puțin adânci spre țărm, trecerea apei dintr-un bazin oceanic în altul.<ref>{{cite journal|last=Le Provost|first=C.|author2=Bennett, A. F.|author3=Cartwright, D. E.|date=1995|title=Ocean Tides for and from TOPEX/POSEIDON|pages=639–42|journal=[[Science]]|pmid=17745840|volume=267|issue=5198|bibcode=1995Sci...267..639L|doi=10.1126/science.267.5198.639}}</ref> Ca urmare, temporizarea mareelor în diferitele puncte ale Pământului este în primul rând determinat empiric și explicat teoretic.

Deși gravitația produce accelerație și mișcare în cadrul oceanelor lichide de pe Pământ, cuplajul gravitațional între Lună și masa solidă a Pământului este elastic și plastic. Rezultatul este un efect mareic mai pronunțat al Lunii asupra Pământului, care produce o umflătură a porțiunii solide a Pământului aflată cel mai aproape de Lună, care acționează ca un [[Momentul forței|cuplu de forțe]] în opoziție față de rotația Pământului. Acest cuplu „consumă” [[moment cinetic]] și [[energie cinetică de rotație]], încetinind rotația Pământului.<ref name="Lambeck1977" /><ref name="touma1994" /> Acest moment cinetic pierdut de Pământ este transferat Lunii într-un proces care îndepărtează Luna, reducându-i viteza orbitală în jurul Pământului. Astfle, distanța între Pământ și Lună {{Ill-wd|Q2477230|3=crește}}, și viteza de rotație a Pământului scade.<ref name="touma1994" /> Măsurătorile făcute cu reflectoare laser în timpul misiunilor Apollo au relevat că distanța între Lună și Pământ crește cu {{Dim|38|mm}} pe an<ref>{{cite journal|last=Chapront|first=J.|author2=Chapront-Touzé, M.|author3=Francou, G.|date=2002|title=A new determination of lunar orbital parameters, precession constant and tidal acceleration from LLR measurements|journal=[[Astronomy and Astrophysics]]|volume=387|issue=2|pages=700–709|doi=10.1051/0004-6361:20020420|bibcode=2002A&A...387..700C}}</ref> (aproximativ viteza cu care cresc unghiile oamenilor).<ref>{{cite web|url=http://www.bbc.co.uk/news/science-environment-12311119|title=Why the Moon is getting further away from Earth|work=BBC News|date=1 February 2011|accessdate=18 September 2015|deadurl=no|archiveurl=https://web.archive.org/web/20150925185706/http://www.bbc.co.uk/news/science-environment-12311119|archivedate=25 September 2015|language=en}}</ref> [[Ceas atomic|Ceasurile atomice]] arată și ele că ziua pe Pământ crește cu circa 15&nbsp;{{Ill-wd|Q842015|3=microsecunde}} pe an,<ref>{{cite web|last=Ray|first=R.|date=15 May 2001|url=http://bowie.gsfc.nasa.gov/ggfc/tides/intro.html|title=Ocean Tides and the Earth's Rotation|publisher=[[IERS Special Bureau for Tides]]|accessdate=17 March 2010|deadurl=no|archiveurl=https://web.archive.org/web/20100327084125/http://bowie.gsfc.nasa.gov/ggfc/tides/intro.html|archivedate=27 March 2010|language=en}}</ref> crescând usor viteza cu care se ajustează [[Coordinated Universal Time|UTC]] prin [[Secundă intercalată|secunde suplimentare]]. Lăsat să decurgă nestingherit, acest fenomen va continua până când rotația Pământului și perioada orbitală a Lunii se sincronizează. Ca urmare, Luna va ajunge să fie suspendată pe cer deasupra unui singur meridian, cum este actualmente cazul cu [[Pluto]] și satelitul său, [[Charon (satelit)|Charon]]. Soarele însă va deveni o [[gigantă roșie]] care va cuprinde sistemul Pământ-Lună cu mult înainte să se întâmple aceasta.<ref>{{cite book|author=Murray, C.D.|author2=Dermott, Stanley F.|title=Solar System Dynamics|date=1999|publisher=[[Cambridge University Press]]|isbn=978-0-521-57295-8|page=184}}</ref><ref>{{cite book|last=Dickinson|first=Terence|authorlink=Terence Dickinson|title=From the Big Bang to Planet X|date=1993|publisher={{Ill-wd|Q5025785}}|location=Camden East, Ontario|isbn=978-0-921820-71-0|pages=79–81}}</ref>

Similar, mareele acționează și asupra suprafeței Lunii cu o amplitudine de circa {{Dim|10|cm}} și o perioadă de 27&nbsp;de zile, cu două componente: una fixă datorată Pământului, întrucât se află în [[rotație sincronă]], și una variabilă, produsă de Soare.<ref name="touma1994" /> Componenta indusă de Pământ rezultă din [[librație]], un rezultat al excentricității orbitale a Lunii (dacă orbita Lunii ar fi perfect circulară, ar exista doar maree solare).<ref name="touma1994" /> Librația modifică și unghiul din care se vede Luna, permițând observarea de-a lungul timpului, de pe Pământ, a unui total de 59% din suprafața ei.<ref name="worldbook" /> Efectele cumulative ale acumulării de tensiune prin aceste forțe mareice produce {{Ill-wd|Q2692116|3=cutremure lunare}}. Cutremurele lunare sunt mult mai rare și mai slabe decât cele de pământ, deși cutremurele lunare pot dura până la o oră—durată semnificativ mai mare decât cutremurele terestre—din cauza absenței apei care atenuează vibrațiile seismice. Existența cutremurelor lunare este o descoperire neașteptată realizată cu ajutorul [[Seismograf|seismometrelor]] puse pe Lună de [[Astronaut|astronauții]] [[Programul Apollo|misiunilor Apollo]] între 1969 și 1972.<ref>{{cite journal|last1=Latham|first1=Gary|date=1972|last2=Ewing|first2=Maurice|last3=Dorman|first3=James|last4=Lammlein|first4=David|last5=Press|first5=Frank|last6=Toksőz|first6=Naft|last7=Sutton|first7=George|last8=Duennebier|first8=Fred|last9=Nakamura|first9=Yosio|title=Moonquakes and lunar tectonism|journal={{Ill-wd|Q2299452}}|volume=4|issue=3–4|pages=373–382|doi=10.1007/BF00562004|bibcode=1972Moon....4..373L}}</ref>

=== Eclipse ===
{{multiple image|width1=152|width2=150|image1=Solar_eclipse_1999_4_NR.jpg|alt1=The fiercely bright disk of the Sun is completely obscured by the exact fit of the disk of the dark, non-illuminated Moon, leaving only the radial, fuzzy, glowing coronal filaments of the Sun around the edge.|image2=STEREO-B solar eclipse.jpg|alt2=The bright disk of the Sun, showing many coronal filaments, flares and grainy patches in the wavelength of this image, is partly obscured by a small dark disk: here, the Moon covers less than a fifteenth of the Sun.|footer=De pe Pământ, Luna și SOarele par a fi de aceeași dimensiune, după cum se observa la [[Eclipsa de Soare din 11 august 1999|eclipsa de Soare din 1999]] (stânga), în timp ce de pe nava spațială ''{{Ill-wd|Q182766|3=STEREO-B}}'' aflată pe o orbită în urma Pământului, Luna pare mult mai mică decât Soarele (dreapta).<ref>{{cite web|author=Phillips, Tony |work=Science@NASA |title=Stereo Eclipse |date=12 March 2007 |accessdate=17 March 2010 |url=https://science.nasa.gov/headlines/y2007/12mar_stereoeclipse.htm |deadurl=yes |archiveurl=https://web.archive.org/web/20080610082213/https://science.nasa.gov/headlines/y2007/12mar_stereoeclipse.htm |archivedate=10 June 2008 |language=en }}</ref>}}Eclipsele pot avea loc atunci când Soarele, Pământul și Luna sunt toate într-o linie dreaptă (așa-numita „[[Sizigie (astronomie)|sizigie]]”). [[Eclipsă de Soare|Eclipsele de Soare]] au loc la [[lună nouă]], când Luna este între Soare și Pământ. [[Eclipsă de Lună|Eclipsele de Lună]] au în schimb loc la [[lună plină]], când Pământul este între Soare și Lună. Dimensiunea aparentă a Lunii este aproximativ egală cu cea a Soarelui, ambele având o lățime de circa o jumătate de grad. Soarele este mult mai mare decât Luna, dar distanța exact de atâtea ori mai mare este cea care face să pară de aceeași dimensiune când sunt privite de pe Pământ. Variațiile de dimensiune aparentă, datorate orbitelor necirculare sunt și ele aproape la fel de mari, dar ciclurile diferă. De aceea, sunt posibile atât eclipse de Soare [[Eclipsă|totale]] (în care Luna pare mai mare decât Soarele) cât și [[Eclipsă de Soare|inelare]] (în care Luna pare mai mică decât Soarele).<ref>{{cite web|first=F.|last=Espenak|date=2000|url=http://www.mreclipse.com/Special/SEprimer.html|title=Solar Eclipses for Beginners|publisher=<nowiki>MrEclip]]</nowiki>|accessdate=17 March 2010}}</ref> La o eclipsă totală, Luna acoperă complet discul Soarelui și [[Coroană solară|coroana]] devine vizibilă cu [[ochiul liber]]. Deoarece distanța între Lună și Pământ crește treptat în timp,<ref name="Lambeck1977" /> diametrul unghiular aparent al Lunii este în scădere. De asemenea, în evoluția sa către faza de [[gigantă roșie]], dimensiunea reală a Soarelui, împreună cu diametrul său aparent pe cer, cresc încet.{{efn|name=size changes}} Combinația acestor două schimbări înseamnă că acum câteva sute de milioane de ani, Luna acoperea întotdeauna complet Soarele la eclipsele de Soare, și nu era posibilă nicio eclipsă inelară. La fel, peste câteva sute de milioane de ani, Luna nu va mai acoperi complet Soarele, și nu vor mai avea loc eclipse totale de Soare.<ref name="fourmilab">{{cite web|last=Walker|first=John|url=http://www.fourmilab.ch/images/peri_apo/|title=Moon near Perigee, Earth near Aphelion|publisher=[[John Walker (programator)]]|date=10 July 2004|accessdate=25 December 2013|deadurl=no|archiveurl=https://web.archive.org/web/20131208153430/http://www.fourmilab.ch/images/peri_apo/|archivedate=8 December 2013|language=en}}</ref>

Întrucât orbita Lunii în jurul Pământului este înclinată cu circa 5,145° (5° 9') față de [[Ecliptică|orbita Pământului în jurul Soarelui]], eclipsele nu au loc la fiecare lună plină și lună nouă. Pentru a avea loc o eclipsă, Luna trebuie să fie în apropierea intersecției celor două plane orbitale.<ref name="eclipse" /> Periodicitatea și recurența eclipselor de Soare și de Lună sunt descrise de [[Saros (astronomie)|saros]], care are o perioadă de aproximativ 18&nbsp;ani.<ref>{{cite web|url=http://sunearth.gsfc.nasa.gov/eclipse/SEsaros/SEsaros.html|last=Espenak|first=F.|title=Saros Cycle|publisher=[[NASA]]|accessdate=17 March 2010|deadurl=yes|archiveurl=https://archive.is/20120524183445/sunearth.gsfc.nasa.gov/eclipse/SEsaros/SEsaros.html|archivedate=24 May 2012|language=en}}</ref>

Deoarece Luna ne blochează permanent vederea pe o zonă circulară de pe cer cu diametrul de o jumătate de grad,{{efn|name=area}}<ref>{{cite magazine|title=The Square Degree as a Unit of Celestial Area|author=Guthrie, D.V.|date=1947|magazine={{Ill-wd|Q7229672|3=Popular Astronomy}}|volume=55|pages=200–203|url=http://adsabs.harvard.edu/abs/1947PA.....55..200|bibcode=1947PA.....55..200G}}</ref> fenomenul asociat de [[ocultație]] are loc atunci când o stea strălucitoare sau o planetă trece prin spatele Lunii și nu mai este vizibilă. Astfel, o eclipsă de Soare este o ocultație a Soarelui. Deoarece Luna este comparativ mai aproape de Pământ, ocultațiile stelelor individuale nu sunt vizibile peste tot pe planetă în același timp. Din cauza [[precesie]]i orbitei Lunii, în fiecare an sunt ocultate alte stele.<ref>{{cite web|url=http://occsec.wellington.net.nz/total/totoccs.htm|title=Total Lunar Occultations|publisher={{Ill-wd|Q7373718}}|accessdate=17 March 2010|deadurl=yes|archiveurl=https://web.archive.org/web/20100223022627/http://occsec.wellington.net.nz/total/totoccs.htm|archivedate=23 February 2010|language=en}}</ref>

== Observarea și explorarea ==

=== Studiile antice și medievale ===
[[Fișier:Moon_by_Johannes_hevelius_1645.PNG|thumb|Hartă a Lunii de [[Johannes Hevelius]] din ''{{Ill-wd|Q27646}}'' (1647), prima hartă care cuprinde și zonele de [[librație]]]]
[[Fișier:Micrographia_Schem_38.jpg|miniatura|Studiu al Lunii în ''{{Ill-wd|Q2469465}}'' de [[Robert Hooke]], 1665]]
Înțelegerea ciclurilor Lunii a fost una din primele evoluții ale astronomiei: înainte de secolul al V-lea î.e.n., [[Astronomia Babiloniană|astronomii babilonieni]] înregistraseră [[Saros (astronomie)|ciclul Saros]] de 18 ani al [[Eclipsă de Lună|eclipselor de Lună]],<ref>{{cite journal|doi=10.2307/1006543|title=Saros Cycle Dates and Related Babylonian Astronomical Texts|first1=A.|last1=Aaboe|first2=J. P.|last2=Britton|first3=J. A.|last3=Henderson,|first4=Otto|last4=Neugebauer|authorlink4=Otto Neugebauer|first5=A. J.|last5=Sachs|journal={{Ill-wd|Q466089}}|volume=81|issue=6|date=1991|pages=1–75|publisher={{Ill-wd|Q466089}}|quote=One comprises what we have called "Saros Cycle Texts", which give the months of eclipse possibilities arranged in consistent cycles of 223&nbsp;months (or 18&nbsp;years).|postscript=<!--None-->|jstor=1006543}}</ref> <!--Textele discutate în acel articol sunt mai recente de anul 490 î.e.n., după cum afirmă și articolul, deci observațiile puteau avea loc înainte. Cea mai veche atestare a ciclului metonic în ''The Exact Sciences in Antiquity'' (1957) de Neugubauer este 380 î.e.n. (p. 140).--> iar {{Ill-wd|Q1292962|3=astronomii indieni}} descriseseră elongația lunară a Lunii.<ref name="Sarma-Ast-Ind" /> {{Ill-wd|Q1268276|3=Astronomul chinez}} {{Ill-wd|Q218900}} {{nowrap|(fl. secolul al IV-lea î.e.n.)}} dădea instrucțiuni pentru prezicerea eclipselor de Lună și de Soare.{{sfn|Needham |1986 |p=411}} Mai târziu, au fost înțelese forma fizică a Lunii și cauza [[Lumina Lunii|luminii Lunii]]. Filosoful [[Grecia Antică|grec antic]] [[Anaxagoras]] {{nowrap|(d. 428 î.e.n.)}} gândea că Soarele și Luna sunt ambele pietre sferice gigantice, și că cea din urmă reflecta lumina primului.<ref>{{cite web|last=O'Connor|first=J.J.|author2=Robertson, E.F.|date=February 1999|url=http://www-history.mcs.st-andrews.ac.uk/Biographies/Anaxagoras.html|title=Anaxagoras of Clazomenae|publisher=[[University of St Andrews]]|accessdate=12 April 2007|deadurl=no|archiveurl=https://www.webcitation.org/66BhcrUqG?url=http://www-history.mcs.st-andrews.ac.uk/Biographies/Anaxagoras.html|archivedate=15 March 2012|language=en}}</ref>{{sfn|Needham |1986 |p=227}} Deși chinezii din timpul [[Dinastia Han|dinastiei Han]] credeau că Luna este energie echivalentă cu ''[[qi]]'', teoria „influenței radiante” recunoștea și că lumina Lunii este doar o reflecție a celei de la Soare, iar {{Ill-wd|Q715480}} (78–37&nbsp;î.e.n.) observa sfericitatea Lunii.{{sfn|Needham |1986 |p=413–414}} În secolul al II-lea e.n., [[Lucian din Samosata]] a scris un roman în care eroii călătoreau pe Lună, care era locuită. în 499 e.n., astronomul indian [[Aryabhata]] menționa în ''{{Ill-wd|Q3518429}}'' că lumina solară reflectată este cauza strălucirii Lunii.<ref>{{cite web|url=http://www-history.mcs.st-andrews.ac.uk/Biographies/Aryabhata_I.html|title=Aryabhata the Elder|last1=Robertson|first1=E. F.|date=November 2000|publisher=School of Mathematics and Statistics, [[University of St Andrews]]|accessdate=15 April 2010|location=Scotland|deadurl=no|archiveurl=https://web.archive.org/web/20150711055702/http://www-history.mcs.st-andrews.ac.uk/Biographies/Aryabhata_I.html|archivedate=11 July 2015|language=en}}</ref> Astronomul și fizicianul [[Alhazen]] (965–1039) a constatat că [[Sunlight|lumina solară]] nu este reflectată de Lună ca o oglindă, ci că lumina este emisă în toate direcțiile de fiecare parte a suprafeței luminate de Soare a Lunii.<ref>{{cite book|location=Detroit|date=2008|publisher=[[Charles Scribner's Sons]]|title=Dictionary of Scientific Biography|chapter=Ibn Al-Haytham, Abū ʿAlī Al-Ḥasan Ibn Al-Ḥasan|author=A. I. Sabra|pages=189–210, at 195}}</ref> [[Shen Kuo]] (1031–1095) din [[dinastia Song]] a creat o alegorie care echivala creșterea și descreșterea Lunii cu o minge mare de argint reflectiv care, atunci când este îmbibată cu pulbere albă și observată dintr-o parte, arată ca o semilună.{{sfn|Needham |1986 |p=415–416}}
[[Fișier:Galileo's_sketches_of_the_moon.png|stanga|miniatura|Schițele Lunii, după [[Galileo Galilei|Galileo]], din ''[[Sidereus Nuncius (Anunțul stelar)]]'']]
În {{Ill-wd|Q331011|3=descrierea universului}} a lui [[Aristotel]] (384–322&nbsp;î.e.n.), Luna marca limita între sferele elementelor muabile (pământ, apă, aer și foc), și stelele nemuritoare de [[Eter (element clasic)|eter]], o [[Fizica aristotelică|filosofie influentă]] care avea să domine gândirea umană timp de secole.<ref>{{cite book|last=Lewis|first=C. S.|authorlink=C. S. Lewis|title=The Discarded Image|date=1964|publisher=[[Cambridge University Press]]|location=Cambridge|isbn=978-0-521-47735-2|page=108}}</ref> În secolul al II-lea î.e.n. însă, {{Ill-wd|Q139798|3=Seleucus din Seleucia}} a emis ipoteza corectă că [[Tide|mareele]] sunt produse de atracția Lunii, și că înălțimea lor depinde de poziția Lunii în raport cu [[Soare]]le.<ref>{{cite journal|first=Bartel Leendert|last=van der Waerden|authorlink=Bartel Leendert van der Waerden|date=1987|title=The Heliocentric System in Greek, Persian and Hindu Astronomy|journal={{Ill-wd|Q2431664}}|volume=500|pages=1–569|pmid=3296915|bibcode=1987NYASA.500....1A|doi=10.1111/j.1749-6632.1987.tb37193.x}}</ref> În același secol, [[Aristarh din Samos|Aristarh]] {{Ill-wd|Q7091541|3=a calculat dimensiunea Lunii și distanța de la ea la Pământ}}, obținând pentru distanță o valoare de circa douăzeci de ori [[raza Pământului]]. Aceste rezultate au fost mult îmbunătățite de [[Ptolemy|Ptolemeu]] (90–168&nbsp;e.n.): valorile obținute de el, distanță medie egală cu de 59&nbsp;de ori raza Pământului și diametru egal cu 0,292&nbsp;diametrul Pământului erau aproape de valorile exacte, de circa 60 și, respectiv, 0,273.<ref>{{cite book|last=Evans|first=James|title=The History and Practice of Ancient Astronomy|date=1998|publisher=[[Oxford University Press]]|location=Oxford & New York|isbn=978-0-19-509539-5|pages=71, 386}}</ref> [[Archimedes|Arhimede]] (287–212 î.e.n.) proiectase un planetariu care putea calcula mișcările Lunii și ale altor corpuri din Sistemul Solar.<ref>{{cite news|url=https://www.nytimes.com/2008/07/31/science/31computer.html?hp|work=The New York Times|title=Discovering How Greeks Computed in 100 B.C.|date=31 July 2008|accessdate=9 March 2014|deadurl=no|archiveurl=https://web.archive.org/web/20131204053238/http://www.nytimes.com/2008/07/31/science/31computer.html?hp|archivedate=4 December 2013|language=en}}</ref>

În [[Evul Mediu]], înainte de inventarea telescopului, Luna a fost din ce în ce mai mult recunoscută ca sferă, deși mulți credeau că este „perfect netedă”.<ref>{{cite web|last=Van Helden|first=A.|date=1995|url=http://galileo.rice.edu/sci/observations/moon.html|title=The Moon|publisher=[[Galileo Project]]|accessdate=12 April 2007|deadurl=yes|archiveurl=https://web.archive.org/web/20040623085326/http://galileo.rice.edu/sci/observations/Moon.html|archivedate=23 June 2004|language=endmy}}</ref>

În 1609, [[Galileo Galilei]] a realizat unul dintre primele desene telescopice ale Lunii în cartea sa {{lang|la |''[[Sidereus Nuncius (Anunțul stelar)]]''}} și a observat că nu este netedă, ci are munți și cratere. A urmat cartografierea telescopică a Lunii: mai târziu în secolul al XVII-lea, eforturile lui [[Giovanni Battista Riccioli]] și [[Francesco Maria Grimaldi]] au condus la sistemul de denumire a reliefului Lunii folosit și astăzi. Lucrarea mai exactă din anii 1834–36 {{lang|la |''Mappa Selenographica''}} de {{Ill-wd|Q60133}} și {{Ill-wd|Q61267}}, și cartea lor asociată din 1837 {{lang|de |''Der Mond''}}, primul studiu [[Trigonometrie|trigonometric]] precis al reliefului Lunii, cuprindea altitudinile a peste o mie de munți, și introducea studiul Lunii la precizii echivalente cu cele din geografia Pământului.<ref>{{cite journal|last=Consolmagno|first=Guy J.|date=1996|title=Astronomy, Science Fiction and Popular Culture: 1277 to 2001 (And beyond)|journal={{Ill-wd|Q3229697|3=Leonardo}}|publisher=[[MIT Press]]|volume=29|issue=2|page=128|jstor=1576348|doi=10.2307/1576348}}</ref> Se credea că craterele lunare, observate pentru prima oară de Galileo, sunt [[vulcan]]ice. Aceasta până la când {{Ill-wd|Q1394761}} a avansat în anii 1870 ideea că sunt formate de coliziuni.<ref name="worldbook" /> Această ipoteză a căpătat susținere în 1892 prin experimentele geologului {{Ill-wd|Q463448}}, și prin studiile comparative din deceniile anilor 1920 până în anii 1940,<ref name="Hall1977" /> care au dus la dezvoltarea {{Ill-wd|Q386638|3=stratigrafiei lunare}}, care în anii 1950 devenea o ramură nouă și emergentă a {{Ill-wd|Q751439|3=astrogeologiei}}.<ref name="worldbook" />

=== Cu navele spațiale ===

==== Secolul al XX-lea ====

===== Misiunile sovietice =====
{{multiple image|direction=horizontal|align=right|width1=110|width2=198|image1=|image2=Soviet moonrover.JPG|footer={{Ill-wd|Q1159927}}, primul obiect făcut de om care a ajuns pe suprafața Lunii (stânga) și roverul lunar sovietic [[Lunohod 1]]}}[[Cursa Spațială]] instigată de [[Războiul Rece]] între Uniunea Sovietică și Statele Unite au dus la o accelerare a interesului pentru [[explorarea Lunii]]. După ce lansatoarele au căpătat capabilitățile necesare, aceste țări au trimis sonde fără echipaj uman în misiuni de observare din zbor, cu impact și cu aselenizare. Navele din {{Ill-wd|Q192372|3=programul ''Luna''}} al Uniunii Sovietice au fost primele care au realizat mai multe obiective: după trei misiuni eșuate, fără nume, din 1958,<ref>{{cite web|url=http://www.russianspaceweb.com/spacecraft_planetary_lunar.html|first=Anatoly|last=Zak|date=2009|title=Russia's uncrewed missions toward the Moon|accessdate=20 April 2010|deadurl=no|archiveurl=https://web.archive.org/web/20100414115710/http://www.russianspaceweb.com/spacecraft_planetary_lunar.html|archivedate=14 April 2010|language=en}}</ref> primul obiect făcut de om care a scăpat de gravitația Pământului și a trecut pe lângă Lună a fost ''{{Ill-wd|Q1159913}}''; primul obiect făcut de om care a lovit suprafața Lunii a fost ''{{Ill-wd|Q1159927}}'', și primele fotografii ale părții normal ascunse a Lunii au fost realizate de ''{{Ill-wd|Q942814}}'', toate în 1959.

Prima navă spațială care a efectuat o [[Sondă de aterizare|aselenizare ușoară]] a fost ''[[Luna 9]]'' și primul vehicul fără echipaj care a orbitat în jurul Lunii a fost ''{{Ill-wd|Q1159895}}'', ambele în 1966.<ref name="worldbook" /> {{Ill-wd|Q318438|3=Eșantioane de rocă și sol}} au fost aduse înapoi pe Pământ de trei {{Ill-wd|Q1093833|3=misiuni ''Luna'' de colectare de probe}} (''{{Ill-wd|Q858293}}'' în 1970, ''{{Ill-wd|Q761733}}'' în 1972, și ''{{Ill-wd|Q657771}}'' în 1976), care au adus în total 0,3&nbsp;kg.<ref>{{cite web|url=http://curator.jsc.nasa.gov/lunar/index.cfm|title=Rocks and Soils from the Moon|publisher=[[NASA]]|accessdate=6 April 2010|deadurl=no|archiveurl=https://web.archive.org/web/20100527085532/http://curator.jsc.nasa.gov/lunar/index.cfm|archivedate=27 May 2010|language=en}}</ref> Două [[rover]]e realizate în premieră au aselenizat în 1970 și 1973 în cadrul [[Programul Lunohod|programului sovietic Lunohod]].

===== Misiunile americane =====
{{main article|Programul Apollo}}{{multiple image|direction=vertical|align=left|width=175|image1=NASA-Apollo8-Dec24-Earthrise.jpg|image2=Lunar basalt 70017.jpg|caption1=''[[Răsărit de Pământ]]'' ([[Apollo 8]], 1968)|caption2={{Ill-wd|Q2783088|3=Rocă lunară}} ([[Apollo 17]], 1972)|alt1=The small blue-white semicircle of Earth, almost glowing with color in the blackness of space, rising over the limb of the desolate, cratered surface of the Moon.}}La sfârșitul deceniului anilor 1950, la apogeul [[Războiul Rece|Războiului Rece]], Forțele Terestre ale Statelor Unite ({{Lang|en|US Army}}) au efectuat un [[studiu de fezabilitate]] secret care propunea construcția pe Lună a unui avanpost militar cu echipaj uman denumit {{Ill-wd|Q4040766|3=Proiectul Horizon}}, cu potențialul de a efectua o gamă largă de misiuni, de la cercetări științifice până la bombardament nuclear asupra Pământului. Studiul includea posibilitatea de a efectua un test nuclear pe Lună.<ref name="NSarchive">{{cite web|title=Soldiers, Spies and the Moon: Secret U.S. and Soviet Plans from the 1950s and 1960s|url=http://nsarchive.gwu.edu/NSAEBB/NSAEBB479/|website=The National Security Archive|publisher=National Security Archive|accessdate=1 May 2017|deadurl=no|archiveurl=https://web.archive.org/web/20161219060341/http://nsarchive.gwu.edu/NSAEBB/NSAEBB479/|archivedate=19 December 2016|language=en}}</ref><ref>{{cite news|last1=Brumfield|first1=Ben|title=U.S. reveals secret plans for '60s moon base|url=http://www.cnn.com/2014/07/24/us/1960s-moon-military-base/|website=CNN|accessdate=26 July 2014|date=25 July 2014|deadurl=no|archiveurl=https://web.archive.org/web/20140727212259/http://www.cnn.com/2014/07/24/us/1960s-moon-military-base|archivedate=27 July 2014|language=en}}</ref> Forțele Aeriene, care la acea dată erau în competiție cu Forțele Terestre pentru rolul de vârf de lance al programului spațial, și-a dezvoltat propriul plan similar cu numele {{Ill-wd|Q4043263|3=Lunex}}.<ref name="NSarchive" /><ref>{{cite web|url=http://www.popsci.com/blog-network/vintage-space/lunex-another-way-moon|last=Teitel|first=Amy|title=LUNEX: Another way to the Moon|publisher=[[Popular Science]]|date=11 November 2013|deadurl=no|archiveurl=https://web.archive.org/web/20151016011356/http://www.popsci.com/blog-network/vintage-space/lunex-another-way-moon|archivedate=16 October 2015|language=en}}</ref><ref name="JFK">{{cite book|last=Logsdon|first=John|title=John F. Kennedy and the Race to the Moon|publisher=[[Palgrave Macmillan]]|date=2010|isbn=978-0-230-11010-6}}</ref> La ambele propuneri s-a renunțat în cele din urmă după ce programul spațial a fost în mare parte transferat de la armată la agenția civilă [[NASA]].<ref name="JFK" />

După angajamentul președintelui [[John F. Kennedy]] în 1961 de a realiza o aselenizare a unui echipaj uman înainte de sfârșitul deceniului, Statele Unite, în frunte cu NASA, au lansat o serie de sonde fără echipaj uman pentru a dezvolta înțelegerea suprafeței lunare pentru a pregăti misiunile umane: {{Ill-wd|Q466876|3=Programul Ranger}} al lui [[Jet Propulsion Laboratory]] a produs primele fotografii de detaliu; {{Ill-wd|Q583625|3=programul Lunar Orbiter}} a produs hărți ale întregii Luni; [[programul Surveyor]] a aselenizat cu {{Ill-wd|Q837692|3=prima sa navă spațială}} la patru luni după ''Luna 9''. În paralel, s-a dezvoltat [[Programul Apollo]] cu echipaje umane; după o serie de teste cu și fără echipaj ale navei spațiale Apollo pe orbita Pământului, și împins înainte de perspectiva unui {{Ill-wd|Q517003|3=zbor lunar sovietic}}, în 1968 [[Apollo 8]] a efectuat prima misiune cu echipaj uman pe orbita Lunii. Aselenizarea ulterioară a primilor oameni în 1969 este considerată punctul culminant al Cursei Spațiale.<ref name="CNN" />
[[Fișier:As11-40-5886,_uncropped.jpg|miniatura|[[Neil Armstrong]] lucrând la [[Modul lunar Apollo|modulul lunar]]]]
{{Listen|pos=right|filename=Frase de Neil Armstrong.ogg|title="That's one small step&nbsp;..."|description=|format=[[Ogg]]}}
[[Neil Armstrong]] a devenit primul om care a mers pe Lună, în calitate de comandant al misiunii americane [[Apollo 11]] punând piciorul pe Lună la ora 02:56&nbsp;UTC în ziua de 21 iulie 1969.<ref>{{cite web|url=https://history.nasa.gov/ap11ann/ap11events.html|title=Record of Lunar Events, 24 July 1969|work=Apollo 11 30th anniversary|publisher=[[NASA]]|accessdate=13 April 2010|deadurl=no|archiveurl=https://web.archive.org/web/20100408213454/http://history.nasa.gov/ap11ann/ap11events.html|archivedate=8 April 2010|language=en}}</ref> Circa 500&nbsp;de milioane de oameni din toată lumea au urmărit transmisiunea directă a [[Camera video Apollo⁠|camerei de televiziune Apollo]], cea mai mare audiență de televiziune din istoria de până atunci.<ref>{{cite web|title=Manned Space Chronology: Apollo_11|url=http://www.spaceline.org/flightchron/apollo11.html|publisher=Spaceline.org|accessdate=6 February 2008|deadurl=no|archiveurl=https://web.archive.org/web/20080214213826/http://www.spaceline.org/flightchron/apollo11.html|archivedate=14 February 2008|language=en}}</ref><ref>{{cite web|title=Apollo Anniversary: Moon Landing "Inspired World"|url=http://news.nationalgeographic.com/news/2004/07/0714_040714_moonlanding.html|work=National Geographic|accessdate=6 February 2008|deadurl=no|archiveurl=https://web.archive.org/web/20080209140059/http://news.nationalgeographic.com/news/2004/07/0714_040714_moonlanding.html|archivedate=9 February 2008|language=en}}</ref> Misiunile Apollo de la 11 la 17 (cu excepția lui [[Apollo 13]], care a renunțat la aselenizarea planificată) au adus {{Dim|380.05|kg}} de rocă și sol lunar în 2196 de eșantioane separate.<ref>{{cite book|last=Orloff|first=Richard W.|title=Apollo by the Numbers: A Statistical Reference|url=https://history.nasa.gov/SP-4029/SP-4029.htm|chapter=Extravehicular Activity|chapterurl=https://history.nasa.gov/SP-4029/Apollo_18-30_Extravehicular_Activity.htm|accessdate=1 august 2013|series=The NASA History Series|origyear=First published 2000|date=September 2004|work=NASA History Division, Office of Policy and Plans|publisher=[[NASA]]|location=Washington, D.C.|isbn=0-16-050631-X|lccn=00061677|id=NASA SP-2000-4029|ref=Orloff|deadurl=no|archiveurl=https://web.archive.org/web/20130606114042/http://history.nasa.gov/SP-4029/SP-4029.htm|archivedate=6 June 2013|language=en}}</ref> [[Aselenizare]]a și revenirea pe pământ au fost posibile datorită considerabilelor progrese tehnologice din prima parte a deceniului anilor 1960, în domenii cum ar fi chimia [[Ablațiune|ablației]], [[Inginerie software|ingineria software]] și tehnologia de [[Intrare în atmosferă|reintrare în atmosferă]], precum și de managementul extrem de competent al enormei întreprinderi tehnice.<ref>{{cite web|url=https://history.nasa.gov/ap11ann/legacy.htm|title=The Legacy of Project Apollo|last=Launius|first=Roger D.|date=July 1999|publisher=[[NASA]]<nowiki> History Office]]</nowiki>|accessdate=13 April 2010|deadurl=no|archiveurl=https://web.archive.org/web/20100408213555/http://history.nasa.gov/ap11ann/legacy.htm|archivedate=8 April 2010|language=en}}</ref><ref>{{cite book|title=SP-287 What Made Apollo a Success? A series of eight articles reprinted by permission from the March 1970 issue of Astronautics & Aeronautics, a publication of the American Institute of Aeronautics and Astronautics.|publisher=[[Scientific and Technical Information Office]], [[National Aeronautics and Space Administration]]|location=Washington, D.C.|date=1971}}</ref>

În timpul misiunilor Apollo cu aselenizare, au fost instalate pe suprafața Lunii pachete de instrumente științifice. {{Ill-wd|Q14965|3=Stații temporare de instrumente}}, cuprinzând sonde de [[flux termic]], [[Seismograf|seismometre]] și [[Magnetometru|magnetometre]], au fost instalate la punctele de aselenizare [[Apollo 12]], [[Apollo 14|14]], [[Apollo 15|15]], [[Apollo 16|16]] și [[Apollo 17|17]]. Transmisiunile în direct de date către Pământ au fost sistate spre sfârșitul lui 1977 din considerente financiare,<ref>{{cite press release|title=NASA news release 77-47 page 242|date=1 September 1977|url=http://www.nasa.gov/centers/johnson/pdf/83129main_1977.pdf|accessdate=16 March 2010|format=PDF|deadurl=no|archiveurl=https://www.webcitation.org/5ziulRAv2?url=http://www.nasa.gov/centers/johnson/pdf/83129main_1977.pdf|archivedate=26 June 2011|language=en}}</ref><ref>{{cite news|url=http://www.ast.cam.ac.uk/~ipswich/Miscellaneous/Archived_spaceflight_news.htm|accessdate=29 august 2007|location=NASA Turns A Deaf Ear To The Moon|date=1977|title=OASI Newsletters Archive|last=Appleton|first=James|author2=Radley, Charles|author3=Deans, John|author4=Harvey, Simon|author5=Burt, Paul|author6=Haxell, Michael|author7=Adams, Roy|author8=Spooner N.|author9=Brieske, Wayne|archiveurl=https://web.archive.org/web/20071210143103/http://www.ast.cam.ac.uk/~ipswich/Miscellaneous/Archived_spaceflight_news.htm|archivedate=10 December 2007|deadurl=yes}}</ref> dar, întrucât tablourile de retroreflectoare colț-de-cub pentru {{Ill-wd|Q94741|3=telemetrie lunară laser}} de la acele stații sunt instrumente pasive, ele sunt încă utilizate. Telemetria acestor stații este calculată periodic din stații terestre cu o precizie de câțiva centimetri, iar datele din acest experiment sunt utilizate pentru a calcula limitele dimensiunii nucleului Lunii.<ref>{{cite journal|last=Dickey|first=J.|date=1994|title=Lunar laser ranging: a continuing legacy of the Apollo program|journal=[[Science]]|volume=265|pages=482–490|doi=10.1126/science.265.5171.482|pmid=17781305|issue=5171|bibcode=1994Sci...265..482D|display-authors=1|last2=Bender|first2=P. L.|last3=Faller|first3=J. E.|last4=Newhall|first4=X X|last5=Ricklefs|first5=R. L.|last6=Ries|first6=J. G.|last7=Shelus|first7=P. J.|last8=Veillet|first8=C.|last9=Whipple|first9=A. L.}}</ref>

===== Anii 1980–2000 =====
[[Fișier:Moon_Crescent_-_False_Color_Mosaic.jpg|miniatura|224x224px|Mozaic în culori {{Ill-wd|Q519022|3=artificiale}} construit dintr-o serie de 53 de imagini realizate prin trei [[Filtru (optică)|filtre spectrale]] de sistemul de imagistică al navei ''Galileo'' în timp ce aceasta trecea peste regiunile nordice ale Lunii la 7 decembrie 1992.]]
După prima cursă spre Lună, au urmat niște ani de liniște, dar, începând cu deceniul anilor 1990, multe alte țări s-au implicat în exporarea directă a Lunii. În 1990, Japonia a devenit a treia țară care a dus un obiect pe orbita Lunii, cu nava spațială ''{{Ill-wd|Q935149}}''. Aceasta a lansat o sondă mai mică, ''Hagoromo'', pe orbita Lunii, dar transmițătorul s-a defectat, iar misiunea nu a mai fost utilă.<ref>{{cite web|title=Hiten-Hagomoro|publisher=[[NASA]]|url=http://solarsystem.nasa.gov/missions/profile.cfm?MCode=Hiten&Display=ReadMore|accessdate=29 March 2010|deadurl=no|archiveurl=https://web.archive.org/web/20110614115823/http://solarsystem.nasa.gov/missions/profile.cfm?MCode=Hiten&Display=ReadMore|archivedate=14 June 2011|language=en}}</ref> În 1994, SUA au trimis pe orbita lunară nava spațială ''{{Ill-wd|Q49055|3=Clementine}}'' dezvoltată într-un proiect comun NASA-Departamentul Apărării. Această misiune a obținut prima hartă topografică cvasiglobală a Lunii, și primele imagini globale {{Ill-wd|Q1761440|3=multispectrale}} ale suprafeței lunare.<ref>{{cite web|title=Clementine information|publisher=[[NASA]]|date=1994|url=http://nssdc.gsfc.nasa.gov/planetary/cleminfo.html|accessdate=29 March 2010|deadurl=no|archiveurl=https://web.archive.org/web/20100925095846/http://nssdc.gsfc.nasa.gov/planetary/cleminfo.html|archivedate=25 September 2010|language=en}}</ref> În 1998, aceasta a fost urmată de misiunea ''{{Ill-wd|Q590245}}'', ale cărei instrumente au indicat prezența unui exces de hidrogen la polii Lunii, care probabil a fost produs de prezența gheții pe o adâncime de câțiva metri în regolitul din craterele permanent umbrite.<ref>{{cite web|title=Lunar Prospector: Neutron Spectrometer|publisher=[[NASA]]|url=http://lunar.arc.nasa.gov/results/neutron.htm|date=2001|accessdate=29 March 2010|deadurl=yes|archiveurl=https://web.archive.org/web/20100527105801/http://lunar.arc.nasa.gov/results/neutron.htm|archivedate=27 May 2010|language=en}}</ref>

India, Japonia, China, Statele Unite ale Americii și [[European Space Agency|Agenția Spațială Europeană]] au trimis fiecare orbiteri lunari. Dintre aceștea în special ''[[Chandrayaan-1]]'' al {{Ill-wd|Q229058}} a contribuit la confirmarea descoperirii de [[Apă pe Lună|gheață lunară]] în craterele permanent umbrite de la poli și legată de [[regolit]]ul lunar. Epoca post-Apollo a fost marcată și de două misiuni cu [[rover]]: ultima misiune sovietică [[Programul Lunohod|Lunohod]] din 1973, și misiunea chinezească curentă [[Chang'e 3]], care a pus în funcțiune {{Ill-wd|Q15273284|3=roverul Yutu}} la 14 decembrie 2013. În conformitate cu {{Ill-wd|Q256608|3=Tratatul Spațiului Extraterestru}}, Luna rămâne liberă pentru explorare în scopuri pașnice pentru toate țările.

==== Secolul al XXI-lea ====
[[File:Mooncolony.jpg|thumb|Reprezentare artistică a unei viitoare colonii lunare]]
Nava spațială europeană ''{{Ill-wd|Q213498}}'', a doua navă cu [[Motor ionic|propulsie cu ioni]], s-a aflat pe orbita Lunii din 15 noiembrie 2004 până la impactul său cu Luna la 3 septembrie 2006, și a efectuat primul studiu detaliat al elementelor chimice de pe suprafața Lunii.<ref>{{cite web |url=http://www.esa.int/SPECIALS/SMART-1/SEMSDE1A6BD_0.html |title=SMART-1 factsheet |date=26 February 2007 |publisher=[[European Space Agency]] |accessdate=29 March 2010 |deadurl=no |archiveurl=https://web.archive.org/web/20100323044139/http://www.esa.int/SPECIALS/SMART-1/SEMSDE1A6BD_0.html |archivedate=23 March 2010 |language=en }}</ref>

Ambițiosul [[Programul chinez de explorare lunară|Program Chinez de Explorare Lunară]] a început cu ''[[Chang'e 1]]'', care a reușit să orbiteze Luna din 5 noiembrie 2007 până la impactul controlat din 1 martie 2009.<ref name="xinhua_20090301" /> El a obținut o hartă completă a Lunii. ''[[Chang'e 2]]'', începând cu octombrie 2010, a ajuns la Lună mai repede, a cartografiat Luna cu o rezoluție superioară de-a lungul unei perioade de opt luni, apoi a ieșit de pe orbita Lunii pentru a rămâne pentru o perioadă mai mare în [[Punct Lagrange|punctul Lagrange]] L2 Pământ-Soare, înainte de a trece pe lângă asteroidul [[4179 Toutatis]] la 13 decembrie 2012, după care s-a îndepărtat în spațiu. La 14 decembrie 2013, ''[[Chang'e 3]]'' a aselenizat cu un [[Sondă de aterizare|lander]] lunar, care la rândul său a desfășurat un {{Ill-wd|Q1007767|3=rover lunar}}, denumit ''Yutu'' (Chinese: 玉兔; în traducere literală „iepurele de jad”). Aceasta a fost primul {{Ill-wd|Q2044984|3=soft landing}} de după ''{{Ill-wd|Q657771}}'' din 1976, și prima misiune cu rover lunar de la ''{{Ill-wd|Q1051675|3=Lunohod 2}}'' din 1973. China intenționează să lanseze o altă misiune cu rover (''[[Chang'e 4]]'') înainte de 2020, urmată de o {{Ill-wd|Q1093833|3=misiune de revenire cu probe}} (''[[Chang'e 5]]'') puțin după aceea.<ref>{{cite web |title=China Outlines New Rockets, Space Station and Moon Plans |url=http://www.space.com/28809-china-rocket-family-moon-plans.html |date=17 March 2015 |author=Leonard David |publisher=[[Space.com]] |accessdate=29 June 2016 |deadurl=no |archiveurl=https://web.archive.org/web/20160701055507/http://www.space.com/28809-china-rocket-family-moon-plans.html |archivedate=1 July 2016 |language=en }}</ref>

Între 4 octombrie 2007 și 10 iunie 2009, misiunea ''[[SELENE|Kaguya]]'' a [[Japan Aerospace Exploration Agency|Agenției de Explorare Aerospațială a Japoniei]], un orbiter lunar dotat cu o cameră {{Ill-wd|Q2916762|3=video de înaltă definiție}}, și doi sateliți radio-transmițători mici, a obținut date geofizice și a realizat primele filme HD din afara orbitei Pământului.<ref>{{cite web |url=http://www.selene.jaxa.jp/en/profile/index.htm |title=KAGUYA Mission Profile |publisher=[[JAXA]] |accessdate=13 April 2010 |deadurl=no |archiveurl=https://web.archive.org/web/20100328223338/http://www.selene.jaxa.jp/en/profile/index.htm |archivedate=28 March 2010 |language=en }}</ref><ref>{{cite web |url=http://www.jaxa.jp/press/2007/11/20071107_kaguya_e.html |title=KAGUYA (SELENE) World's First Image Taking of the Moon by HDTV |date=7 November 2007 |publisher=[[Japan Aerospace Exploration Agency]] (JAXA) and {{Ill-wd|Q212128}} (NHK) |accessdate=13 April 2010 |deadurl=no |archiveurl=https://web.archive.org/web/20100316190341/http://www.jaxa.jp/press/2007/11/20071107_kaguya_e.html |archivedate=16 March 2010 |language=en }}</ref>
Prima misiune lunară a Indiei, ''[[Chandrayaan-1|Chandrayaan I]]'', a orbitat din 8 noiembrie 2008 până la pierderea contactului la 27 august 2009, timp în care a realizat o hartă chimică, mineralogică și foto-geologică de înaltă rezoluție a suprafeței lunare și a confirmat prezența moleculelor de apă în solul lunar.<ref>{{cite web |url=http://www.isro.org/Chandrayaan/htmls/mission_sequence.htm |title=Mission Sequence |date=17 November 2008 |publisher={{Ill-wd|Q229058}} |accessdate=13 April 2010 |deadurl=no |archiveurl=https://web.archive.org/web/20100706225136/http://www.isro.org/chandrayaan/htmls/mission_sequence.htm |archivedate=6 July 2010 |language=en }}</ref> {{Ill-wd|Q229058}} intenționa să lanseze în 2013 ''{{Ill-wd|Q325065}}'', care urma să cuprindă și un rover lunar robotic rusesc.<ref>{{cite web |url=http://www.isro.org/scripts/futureprogramme.aspx#Space |title=Indian Space Research Organisation: Future Program |publisher={{Ill-wd|Q229058}} |accessdate=13 April 2010 |deadurl=no |archiveurl=https://web.archive.org/web/20101125163045/http://isro.org/scripts/futureprogramme.aspx#Space |archivedate=25 November 2010 |language=en }}</ref><ref>{{cite web |url=http://isro.org/pressrelease/Nov14_2007.htm |title=India and Russia Sign an Agreement on Chandrayaan-2 |date=14 November 2007 |publisher={{Ill-wd|Q229058}} |accessdate=13 April 2010 |archiveurl=https://web.archive.org/web/20071217203828/http://isro.org/pressrelease/Nov14_2007.htm |archivedate=17 December 2007}}</ref> Eșecul misiunii rusești ''{{Ill-wd|Q210020}}'' a amânat și acest proiect.

{{multiple image
|direction=vertical
 |align=right
 |width=180
 |image1=Copernicus central peaks.png
 |image2=Ina (LRO).jpg
 |caption1=Vârfurile centrale ale [[Copernic (crater)|craterului lunar Copernic]] observate de {{Ill-wd|Q331778|3=LRO}}, 2012
 |caption2=Formațiunea {{Ill-wd|Q1660811|3=Ina}}, 2009
}}

SUA a contribuit la lansarea ''{{Ill-wd|Q331778}}'' (LRO), a impactorului ''{{Ill-wd|Q459399}}'' și la observațiile ulterioare începând cu 18 iunie 2009; ''LCROSS'' și-a îndeplinit misiunea realizând un impact planificat și atent observat în craterul {{Ill-wd|Q951023|3=Cabeus}} la 9 octombrie 2009,<ref>{{cite web|url=http://lcross.arc.nasa.gov/observation.htm |title=Lunar CRater Observation and Sensing Satellite (LCROSS): Strategy & Astronomer Observation Campaign
 |date=October 2009 |publisher=[[NASA]] |accessdate=13 April 2010 |deadurl=yes
 |archiveurl=https://www.webcitation.org/66BhosrQk?url=http://lcross.arc.nasa.gov/observation.htm |archivedate=15 March 2012 |language=en }}</ref> pe când ''LRO'' încă mai funcționează, adunând date precise de [[Altimetru|altimetrie]] lunară și realizând imagini de mare rezoluție. În noiembrie 2011, LRO a trecut peste craterul uriaș și puternic luminat [[Aristarchus (crater)|Aristarh]]. NASA a publicat fotografii ale craterului la 25 decembrie 2011.<ref>{{cite news |url=http://www.msnbc.msn.com/id/45901428#.Twe_flbWxvY |title=Giant moon crater revealed in spectacular up-close photos |publisher={{Ill-wd|Q13973}} |agency=Space.com |date=6 January 2012 |deadurl=no |archiveurl=https://web.archive.org/web/20120107072136/http://www.msnbc.msn.com/id/45901428#.Twe_flbWxvY |archivedate=7 January 2012 |language=en }}</ref>

Două nave {{Ill-wd|Q116681|3=GRAIL}} ale [[NASA]] au început să orbiteze Luna pe la 1 ianuarie 2012,<ref>{{cite news |url=http://www.cnsnews.com/news/article/twin-probes-circle-moon-study-gravity-field |title=Twin probes to circle moon to study gravity field |last=Chang |first=Alicia |work={{Ill-wd|Q5197758}} |agency=[[Associated Press]] |date=26 December 2011 |accessdate=18 June 2017 |archive-date=2017-06-26 |archive-url=https://web.archive.org/web/20170626004406/http://www.cnsnews.com/news/article/twin-probes-circle-moon-study-gravity-field |dead-url=yes }}</ref> într-o misiune de a afla mai multe despre structura internă a Lunii. Sonda ''{{Ill-wd|Q601848|3=LADEE}}'' a NASA, gândită pentru a studia [[Exosferă|exosfera]] lunară, a intrat pe orbită la 6 octombrie 2013.

Printre misiunile planificate se numără cea rusească ''[[Luna 25]]'': un lander fără echipaj și cu un set de seismometre, și un orbiter bazat pe misiunea marțiană eșuată ''{{Ill-wd|Q210020}}''.<ref>{{cite web |url=http://www.aviationnow.com/avnow/news/channel_awst_story.jsp?id=news/aw060506p2.xml |title=Russia Plans Ambitious Robotic Lunar Mission |last=Covault |first=C. |publisher={{Ill-wd|Q28208683}} |date=4 June 2006 |accessdate=12 April 2007 |deadurl=no |archiveurl=https://web.archive.org/web/20060612215659/http://www.aviationnow.com/avnow/news/channel_awst_story.jsp?id=news%2Faw060506p2.xml |archivedate=12 June 2006 |language=en }}</ref><ref>{{cite web|url=http://rt.com/Top_News/2009-02-25/Russia_to_send_mission_to_Mars_this_year__Moon_in_three_years_.html |title=Russia to send mission to Mars this year, Moon in three years |date=25 February 2009 |publisher=[[RIA Novosti]] |accessdate=13 April 2010 |deadurl=yes |archiveurl=https://web.archive.org/web/20100913073553/http://rt.com/Top_News/2009-02-25/Russia_to_send_mission_to_Mars_this_year__Moon_in_three_years_.html |archivedate=13 September 2010 |language=en }}</ref>
Explorările lunare cu finanțare privată au fost promovate de [[Google Lunar X Prize]], anunțat la 13 septembrie 2007, care oferă 20 de milioane de dolari oricui poate să aselenizeze cu un rover robotic pe Lună și să îndeplinească anumite criterii.<ref>{{cite web|title=About the Google Lunar X Prize |publisher=[[Fundația Premiului X]] |url=http://www.googlelunarxprize.org/lunar/about-the-prize |date=2010 |accessdate=24 March 2010 |archiveurl=https://web.archive.org/web/20100228024532/http://www.googlelunarxprize.org/lunar/about-the-prize |archivedate=28 February 2010 |deadurl=no |language=endmy}}</ref> {{Ill-wd|Q7460184}} lucrează la un program de a iniția operațiuni la polul sud al Lunii pentru extragerea de apă și aprovizionarea {{Ill-wd|Q3044952|3=depozitelor de combustibili}}.<ref>{{cite web
 |title=Mining the Moon's Water: Q&A with Shackleton Energy's Bill Stone
 |publisher={{Ill-wd|Q18392262}}
 |last=Wall
 |first=Mike
 |date=14 January 2011
 |url=http://www.spacenews.com/10619-mining-moon-water-bill-stone-110114.html
 }}{{Legătură nefuncțională|date=octombrie 2022 |bot=InternetArchiveBot |fix-attempted=yes }}</ref>
 
NASA a început un {{Ill-wd|Q540204|3=plan de a relua misiunile umane}} după apelul președintelui SUA [[George W. Bush]] la 14 ianuarie 2004, în care cerea întoarcerea pe Lună înainte de 2019 și construcția unei baze lunare până în 2024.<ref>{{cite press release |url=http://www.nasa.gov/missions/solarsystem/bush_vision.html |title=President Bush Offers New Vision For NASA |date=14 December 2004 |publisher=[[NASA]] |accessdate=12 April 2007 |deadurl=no |archiveurl=https://web.archive.org/web/20070510062228/http://www.nasa.gov/missions/solarsystem/bush_vision.html |archivedate=10 May 2007 |language=en }}</ref> S-a aprobat finanțare pentru {{Ill-wd|Q1766751|3=Programul Constellation}} și s-au început teste pentru o [[Orion (navă spațială)|navă spațială cu echipaj uman]], pentru un {{Ill-wd|Q1414164|3=vehicul de lansare}},<ref>{{cite web |url=http://www.nasa.gov/mission_pages/constellation/main/index.html |title=Constellation |publisher=[[NASA]] |accessdate=13 April 2010 |deadurl=no |archiveurl=https://web.archive.org/web/20100412052653/http://www.nasa.gov/mission_pages/constellation/main/index.html |archivedate=12 April 2010 |language=en }}</ref> și studii în vederea unui proiect de bază lunară.<ref>{{cite press release |title=NASA Unveils Global Exploration Strategy and Lunar Architecture |publisher=[[NASA]] |date=4 December 2006 |url=http://www.nasa.gov/home/hqnews/2006/dec/HQ_06361_ESMD_Lunar_Architecture.html |accessdate=12 April 2007 |deadurl=no |archiveurl=https://web.archive.org/web/20070823131906/http://www.nasa.gov/home/hqnews/2006/dec/HQ_06361_ESMD_Lunar_Architecture.html |archivedate=23 august 2007 |language=en }}</ref> Programul a fost însă anulat în favoarea unei misiuni umane pe un asteroid până în 2025 și pentru o misiune umană de orbitare a planetei [[Mars|Marte]] până în 2035.<ref>{{cite web |author=NASAtelevision |url=https://www.youtube.com/watch?v=3rNn_cUrlmE |title=President Obama Pledges Total Commitment to NASA |publisher=[[YouTube]] |date=15 April 2010 |accessdate=7 May 2012 |deadurl=no |archiveurl=https://web.archive.org/web/20120428205122/http://www.youtube.com/watch?v=3rNn_cUrlmE |archivedate=28 April 2012 |language=en }}</ref> [[India]] și-a exprimat și ea speranța de a trimite o misiune umană pe Lună până în 2020.<ref>{{cite web |url=http://www.space.com/news/061110_india_mannedspace.html |publisher=[[Space.com]] |title=India's Space Agency Proposes Manned Spaceflight Program |date=10 November 2006 |accessdate=23 October 2008 |deadurl=no |archiveurl=https://www.webcitation.org/66Bhn0GD7?url=http://www.space.com/3098-indias-space-agency-proposes-manned-spaceflight-program.html |archivedate=15 March 2012 |language=en }}</ref>

==== Planuri de misiuni comerciale ====
În 2007, X Prize Foundation împreună cu Google, au lansat Google Lunar X Prize pentru a încuraja expedițiile comerciale către Lună. Se va acorda un premiu de 20 de milioane de dolari de împărțit între asocierile private care vor ajunge pe Lună și va efectua anumite operațiuni până la sfârșitul lui martie 2018.<ref>{{Cite news|url=https://www.nytimes.com/2017/01/24/science/google-lunar-xprize-finalists.html|title=For 5 Contest Finalists, a $20 Million Dash to the Moon|last=Chang|first=Kenneth|date=24 January 2017|work=The New York Times|access-date=13 July 2017|language=en-US|issn=0362-4331|deadurl=no|archiveurl=https://web.archive.org/web/20170715065721/https://www.nytimes.com/2017/01/24/science/google-lunar-xprize-finalists.html|archivedate=15 July 2017|language=en}}</ref><ref name="Https://www.space.com_2017-09-25">{{Citation|url=https://www.space.com/37813-google-lunar-x-prize-deadline-extended-march-2018.html|title=Deadline for Google Lunar X Prize Moon Race Extended Through March 2018|newspaper=Https://www.space.com|date=|author=|accessdate=25 septembrie 2017}}</ref> În august 2016, participau 16 echipe la concurs.<ref>{{Cite news|url=https://www.theguardian.com/science/2016/aug/03/us-startup-moon-express-2017-lunar-mission|title=US startup Moon Express approved to make 2017 lunar mission|last=McCarthy|first=Ciara|date=3 august 2016|work=The Guardian|access-date=13 July 2017|language=en-GB|issn=0261-3077|deadurl=no|archiveurl=https://web.archive.org/web/20170730225106/https://www.theguardian.com/science/2016/aug/03/us-startup-moon-express-2017-lunar-mission|archivedate=30 July 2017|language=en}}</ref>

În august 2016, guvernul american a acordat start-upului american Moon Express permisiune de a aseleniza.<ref name=":0">{{Cite news|url=https://www.space.com/33632-moon-express-private-lunar-landing-approval.html|title=Moon Express Approved for Private Lunar Landing in 2017, a Space First|work=Space.com|access-date=13 July 2017|deadurl=no|archiveurl=https://web.archive.org/web/20170712211615/https://www.space.com/33632-moon-express-private-lunar-landing-approval.html|archivedate=12 July 2017|language=en}}</ref> A fost prima dată când o firmă privată a primit acest drept. Hotărârea este considerată un precedent care va contribui la definirea standardelor de reglementare a activităților comerciale în spațiu în viitor, întrucât deocamdată funcționarea companiilor fusese restricționată la Pământ și spațiul din imediata apropiere.<ref name=":0" />

== Astronomie de pe Lună ==
[[Fișier:Earth_in_ultraviolet_from_the_Moon_(S72-40821).jpg|miniatura|Imagine în culori false a [[Pământ]]ului în [[Raze ultraviolete|lumină ultravioletă]] realizată de pe suprafața Lunii de misiunea [[Apollo 16]]. Partea dinspre soare reflectă multă lumină ultravioletă de la Soare, dar cea opusă prezintă doar benzi slabe de emisii UV de la [[Aurora|aurorele]] produse de particule încărcate electric.<ref>{{cite web|url=http://science.hq.nasa.gov/kids/imagers/ems/uv.html|title=NASA - Ultraviolet Waves|publisher=Science.hq.nasa.gov|date=27 September 2013|accessdate=3 October 2013|deadurl=no|archiveurl=https://web.archive.org/web/20131017235057/http://science.hq.nasa.gov/kids/imagers/ems/uv.html|archivedate=17 October 2013|language=en}}</ref>]]
De mulți ani, Luna este recunoscută drept un loc excelent pentru telescoape.<ref>{{cite web|last=Takahashi|first=Yuki|title=Mission Design for Setting up an Optical Telescope on the Moon|publisher=[[California Institute of Technology]]|date=September 1999|url=http://www.ugcs.caltech.edu/~yukimoon/MoonTelescope/|accessdate=27 March 2011|deadurl=yes|archiveurl=https://web.archive.org/web/20151106142659/http://www.ugcs.caltech.edu/~yukimoon/MoonTelescope/|archivedate=6 November 2015|language=en}}</ref> Este relativ în apropiere; {{Ill-wd|Q1057006|3=vederea astronomică}} nu este o problemă; unele cratere din preajma polilor sunt permanent întunecați și reci, ceea ce este util mai ales pentru [[Telescop cu raze infraroșii|telescoapele cu infraroșu]]; și [[Radiotelescop|radiotelescoapele]] aflate pe partea îndepărtată vor fi ecranate de zgomotul radio produs de comunicațiile pământene.<ref>{{cite web|last=Chandler|first=David|title=MIT to lead development of new telescopes on moon|work=MIT News|date=15 February 2008|url=http://web.mit.edu/newsoffice/2008/moonscope-0215.html|accessdate=27 March 2011|deadurl=no|archiveurl=https://web.archive.org/web/20090304062601/http://web.mit.edu/newsoffice/2008/moonscope-0215.html|archivedate=4 March 2009|language=en}}</ref> Deși {{Ill-wd|Q1037499|3=solul lunar}} pune probleme pentru părțile mobile ale [[Telescop|telescoapelor]], el poate fi amestecat cu [[Nanotub de carbon|nanotuburi de carbon]] și [[Rășină epoxidică|poliepoxide]] și folosit la construcția de oglinzi de până la 50 metri în diametru.<ref>{{cite web|last=Naeye|first=Robert|title=NASA Scientists Pioneer Method for Making Giant Lunar Telescopes|publisher=[[Goddard Space Flight Center]]|date=6 April 2008|url=http://www.nasa.gov/centers/goddard/news/topstory/2008/lunar_telescopes.html|accessdate=27 March 2011|deadurl=no|archiveurl=https://web.archive.org/web/20101222142443/http://www.nasa.gov/centers/goddard/news/topstory/2008/lunar_telescopes.html|archivedate=22 December 2010|language=en}}</ref> Se poate realiza destul de ieftin un {{Ill-wd|Q22787|3=telescop zenital}} lunar cu [[lichid ionic]].<ref>{{cite web|last=Bell|first=Trudy|title=Liquid Mirror Telescopes on the Moon|work=Science News|publisher=[[NASA]]|date=9 October 2008|url=https://science.nasa.gov/science-news/science-at-nasa/2008/09oct_liquidmirror/|accessdate=27 March 2011|deadurl=no|archiveurl=https://web.archive.org/web/20110323081215/http://science.nasa.gov/science-news/science-at-nasa/2008/09oct_liquidmirror/|archivedate=23 March 2011|language=en}}</ref>

În aprilie 1972, misiunea [[Apollo 16]] a înregistrat diferite fotografii astronomice și spectre de ultraviolet cu {{Ill-wd|Q16975687}}.<ref>{{cite web|url=http://www.lpi.usra.edu/lunar/missions/apollo/apollo_16/experiments/f_ultra/|title=Far Ultraviolet Camera/Spectrograph|publisher=Lpi.usra.edu|accessdate=3 October 2013|deadurl=no|archiveurl=https://web.archive.org/web/20131203010615/http://www.lpi.usra.edu/lunar/missions/apollo/apollo_16/experiments/f_ultra/|archivedate=3 December 2013|language=en}}</ref>

== Statutul legal ==
Deși landerele ''{{Ill-wd|Q192372|3=Luna}}'' au împrăștiat fanioane ale [[Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste|Uniunii Sovietice]] pe Lună, și s-au arborat simbolic {{Ill-wd|Q6703666|3=drapele americane}} la locurile aselenizărilor [[Listă de astronauți ai programului Apollo|astronauților Apollo]], nicio țară nu revendică vreun teritoriu de pe suprafața Lunii.<ref name="unoosa_q6" /> Rusia și SUA au semnat în 1967 {{Ill-wd|Q256608|3=Tratatul Spațiului Extraterestru}},<ref name="unoosa_q4" /> care definește Luna și întreg spațiul extraterestru drept „{{Ill-wd|Q5153548|3=provincie a întregii omeniri}}”.<ref name="unoosa_q6" /> Acest tratat restricționează utilizarea Lunii în scopuri pașnice, interzicând explicit orice instalație militară și orice [[armă de distrugere în masă]].<ref name="unoosa_q5" /> {{Ill-wd|Q281140|3=Acordul Lunii}} din 1979 a fost convenit pentru a restricționa exploatarea resurselor Lunii în folosul vreunei singure națiuni, dar în 2014, el era semnat și ratificat de doar 16 țări, dintre care niciuna nu efectuează operațiuni de {{Ill-wd|Q752783|3=explorare umană a spațiului}} și nici nu are vreun plan de a face aceasta.<ref name="unoosa_moon" /> Deși unii indivizi au {{Ill-wd|Q1549399|3=revendicat Luna}} în întregime sau parțial, niciuna dintre aceste revendicări nu este considerată credibilă.<ref name="unoosa_q7" /><ref name="iisl_2004" /><ref name="iisl_2009" />

== În cultură ==
[[Fișier:Moon-bonatti.png|miniatura|Personificare a Lunii într-o ediție din 1550 a cărții ''Liber astronomiae'' de {{Ill-wd|Q426862}}]]

=== Mitologie ===
[[Fișier:Nuremberg_chronicles_f_76r_3.png|miniatura|Luna și Soarele cu fețe de om (xilografie din 1493)]]
O litografie veche de 5000 de ani găsită la {{Ill-wd|Q1482124}}, Irlanda, ar putea reprezenta Luna, și ar fi astfel cea mai veche reprezentare a ei descoperită în zilele de astăzi.<ref name="spacetoday" /> Contrastul între zonele mai înalte și mai luminoase și mările mai întunecate au fost interpretate de diferite culturi printre altele ca {{Ill-wd|Q1402048|3=Omul de pe Lună}}, sau ca {{Ill-wd|Q622761|3=iepurele}} și bizonul. În multe culturi antice și preistorice, Luna era personificată ca {{Ill-wd|Q1569856|3=o zeitate}} sau ca alte fenomene [[supernatural]]e, și până astăzi mai persistă {{Ill-wd|Q1460138|3=vederi astrologice asupra Lunii}}.

În [[Orientul Antic|Orientul Apropiat Antic]], zeul lunii ([[Nanna|Sin/Nanna]]) era masculin. În {{Ill-wd|Q3281788|3=mitologia greco-romană}}, Soarele și Luna sunt reprezentate ca bărbat și, respectiv, femeie ([[Helios|Helios/Sol]] și [[Selene|Selene/Luna]]). Forma de {{Ill-wd|Q5488888|3=semilună}} a fost folosită din vechime ca simbol pentru Lună. Zeița [[Selene]] era reprezentată ca purtând semiluna pe podoaba de pe cap într-un aranjament ce face aluzie la coarne. [[Steaua și semiluna|Semiluna și steaua]] datează și ele din Epoca Bronzului, reprezentând fie Soarele și Luna, fie Luna și planeta Venus. A ajuns să reprezinte zeița [[Artemis]] sau [[Hecate]], și, prin patronajul lui Hecate, a ajuns să fie utilizată ca simbol al [[Byzantium|Bizanțului]].

În Evul Mediu, a evoluat o tradiție iconografică de reprezentare a Soarelui și a Lunii cu chipuri de om.

{{Ill-wd|Q4115053|3=Divizarea Lunii}} (în {{lang-ar|انشقاق القمر}}) este o minune atribuită de musulmani profetului [[Muhammad|Mahomed]].<ref>"Muhammad." [[Encyclopædia Britannica]]. 2007. Encyclopædia Britannica Online, p.13</ref>

=== Calendar ===
Fazele regulate ale Lunii fac ca ea să fie un instrument convenabil pentru marcarea trecerii timpului, iar perioadele pătrarelor ei stau la baza multora dintre cele mai vechi calendare. Se crede că niște [[Răboj|răboaje]] cu oase gravate datând încă de acum 20–30.000 de ani ar marca fazele Lunii.<ref name="Marshack" /><ref>Brooks, A. S. and Smith, C. C. (1987): "Ishango revisited: new age determinations and cultural interpretations", ''The African Archaeological Review'', 5 : 65–78.</ref><ref>{{cite book|last=Duncan|first=David Ewing|title=The Calendar|date=1998|publisher=[[Fourth Estate Ltd.]]|isbn=978-1-85702-721-1|pages=10–11}}</ref> Luna de circa 30 de zile este o aproximare a [[Fazele Lunii|ciclului lunar]]. Cuvintele germanice provenite din radicalul protogermanic ''*mǣnṓth-'', legat de cuvântul protogermanic ''*mǣnōn'', indică utilizarea unui [[calendar lunar]] de către [[Triburi germanice|popoarele germanice]] ({{Ill-wd|Q3644058|3=calendarul germanic}}) înainte de adoptarea unui [[calendar solar]].<ref name="barnhart-and-germania" /> [[Limba proto-indo-europeană|Radicalul proto-indo-european]] pentru ''lună'', *''méh<sub>1</sub>nōt'', derivă din radicalul verbal *''meh<sub>1</sub>''-, „a măsura”, „indicând o concepție funcțională asupra Lunii, respectiv însemn al lunii” ({{Ill-wd|Q1048501}} cuvintele ''măsură'' și ''menstrual''),<ref>{{cite book|title=The Oxford Introduction to Proto-Indo-European and the Proto-Indo-European World|series=Oxford Linguistics|author1-first=J. P.|author1-last=Mallory|author2-first=D. Q.|author2-last=Adams|date=2006|pages=98, 128, 317|publisher=[[Oxford University Press]]|isbn=978-0-19-928791-8}}</ref><ref>{{OEtymD|measure |}}</ref><ref>{{OEtymD|menstrual |}}</ref> și reflectă importanța Lunii pentru multe culturi antice în domeniul măsurării timpului (vezi [[latin]]escul {{lang|la |''mensis''}} și [[Limba greacă veche|grecescul]] {{lang|grc |''μείς''}} (''meis'') sau {{lang|grc |μήν}} (mēn), cu sensul de „lună”).<ref>{{cite book|author=Smith, William George|title=Dictionary of Greek and Roman Biography and Mythology: Oarses-Zygia|url=https://books.google.com/?id=PJ0YAAAAIAAJ|accessdate=29 March 2010|volume=3|date=1849|publisher=[[J. Walton]]|page=768}}</ref><ref>{{cite book|author=Estienne, Henri|title=Thesaurus graecae linguae|url=https://books.google.com/?id=0qQ_AAAAcAAJ|accessdate=29 March 2010|volume=5|date=1846|publisher=[[Didot (publisher)|Didot]]|page=1001}}</ref><ref>{{L&S|mensis |ref}}</ref><ref>{{LSJ|mei/s |μείς |shortref}}.</ref> Majoritatea calendarelor istorice sunt [[Calendar luni-solar|lunisolare]]. [[Calendarul islamic]] de secol al VII-lea este un excepțional exemplu de [[calendar lunar]] pur. Lunile sunt tradițional denumite după apariția {{Ill-wd|Q14940747|3=hilalului}}, sau a primei semiluni, peste orizont.<ref>{{cite web|title=Islamic Calendars based on the Calculated First Visibility of the Lunar Crescent|publisher=[[Universitatea din Utrecht]]|url=http://www.staff.science.uu.nl/~gent0113/islam/islam_tabcal_hilal.htm|accessdate=11 January 2014|deadurl=no|archiveurl=https://web.archive.org/web/20140111112349/http://www.staff.science.uu.nl/~gent0113/islam/islam_tabcal_hilal.htm|archivedate=11 January 2014|language=en}}</ref>
[[Fișier:Stanisław Masłowski - Wschód księżyca (ol n pł 1884).jpg|miniatura|„Răsărit de Luna”, 1884, pictură de {{Ill-wd|Q541702}} ([[Muzeul Național din Cracovia|Muzeul Național, Cracovia]], galerie a [[Muzeul Sukiennice|Muzeului Sukiennice]])]]

=== Lunaticii ===
Luna a fost de mult timp asociată cu nebunia și lipsa rațiunii; cuvântul ''{{Ill-wd|Q3130829}}'' derivă din numele Lunii. Filosofii [[Aristotel]] și [[Plinius cel Bătrân|Pliniu cel Bătrân]] susțineau că luna plină induce nebunia la persoanele susceptibile, crezând că creierul, care este predominant apă, trebuie să fie afectat de Lună și de puterea ei asupra mareelor, dar gravitația Lunii este prea slabă pentru a afecta o persoană individuală.<ref name="sciam" /> Chiar și astăzi, oameni care cred într-un {{Ill-wd|Q428973|3=efect lunar}} susțin că internările în spitalele de psihiatrie, accidentele rutiere, omuciderile sau sinuciderile au o frecvență mai mare la lună plină, dar zeci de studii invalidează aceste afirmații.<ref name="sciam" /><ref name="RottonKelly1985" /><ref name="MartensKelly1988" /><ref name="kelly" /><ref name="FosterRoenneberg2008" />

== Note ==

=== Note de completare ===
{{Reflist|group=lower-alpha|refs={{efn |name=inclination
 |Între 18,29° și 28,58° față de [[ecuator]]ul Pământului:<ref name="W06"/> 18,29° când longitudinea nodului ascendent al Lunii este de 180°, 28,58° când este 0°
}}
 {{efn|name=maxval
 |„Valoarea maximă” este dată pe baza scalării luminozității de la valoarea de −12,74 dată pentru echivalența cu distanța centru-Lună de 378&nbsp;000&nbsp;km în {{lang|en|NASA factsheet}} ca distanța minimă de referință Pământ–Lună dată acolo, după ce cea din urmă este corectată pentru a ține cont de raza ecuatorială a Pământului de {{dim|6378|km}}, dând {{dim|350600|km}}. „Valoarea minimă” (pentru o [[lună nouă]] îndepărtată) se bazează pe o scalare similară folosind distanța maximă Pământ–Lună de {{dim|407000|km}} (dată în {{lang|en|factsheet}}) și calculând strălucirea dată de clarul-de-Pământ asupra lunii noi. Strălucirea clarului de Pământ este {{nowrap|[ [[albedo]]ul Pământului ×}} {{nowrap|([[raza Pământului]] /}} raza [[Orbita Lunii|orbitei Lunii]])<sup>2</sup>&nbsp;] relativ la iluminarea solară directă care are loc la lună nouă. ({{nowrap |albedoul Pământului {{=}} 0.367}}; {{nowrap |raza Pământului {{=}} (raza polară}}&nbsp;× raza ecuatorială {{nowrap |radius)<sup>½</sup> {{=}} 6367 km}}.)
}}
 {{efn |name=angular size
 |Gama în care variază dimensiunile unghiulare date se bazează pe simpla scalare a următoarelor valori din {{lang|en|factsheet}}: la o distanță între ecuatorul Pământului și centrul Lunii de {{dim|378000|km}}, [[Diametru unghiular|dimensiunea unghiulară]] este de 1896&nbsp;{{Ill-wd|Q12097402|3=arcsecunde}}. Același {{lang|en|factsheet}} dă și distanțele extreme Pământ–Lună de {{dim|407000|km}} și {{dim|357|000|km}}. Pentru dimensiunea unghiulară maximă, distanța minimă trebuie să fie corectată pentru a ține cont de raza ecuatorială a Pământului de {{dim|6378|km}}, de unde rezultă {{dim|350600|km}}.
}}
 {{efn|name=pressure explanation
 |Lucey et al. (2006) dau {{nowrap |10<sup>7</sup> particule cm<sup>−3</sup>}} ziua și {{nowrap |10<sup>5</sup> particule cm<sup>−3</sup>}} noaptea. Împreună cu temperaturile ecuatoriale de la suprafață, de 390&nbsp;[[Kelvin|K]] ziua și 100&nbsp;K noaptea, [[legea gazelor ideale]] dă presiunea dată în infocasetă (rotunjită la cel mai apropiat [[ordin de mărime]]): 10<sup>−7</sup>&nbsp;[[Pascal (unitate de măsură)|Pa]] ziua și 10<sup>−10</sup>&nbsp;Pa noaptea.
}}
 {{efn |name=near-Earth asteroids
 |Există mai mulți [[Obiecte din apropierea Pământului|asteroizi din apropierea Pământului]], între care [[3753 Cruithne]], care sunt {{Ill-wd|Q1250298|3=coorbitali}} cu Pământul: orbitele lor îi aduc aproape de Pământ în unele perioade de timp, dar apoi se modifică pe termen lung (Morais et al, 2002). Aceștia sunt [[Cvasisatelit|cvasisateliți]]&nbsp;– nu sunt sateliți, pentru că nu orbitează Pământul. Pentru alte informații, vezi [[Alți sateliți ai Pământului]].
}}
 {{efn|name=Moon vs. Charon
 |Cu 27% din diametru și 60% din densitatea Pământului, Luna are 1,23% din masa Pământului. Satelitul [[Charon (satelit)|Charon]] este mai mare relativ la primarul său, [[Pluto]], dar Pluto este acum considerată a fi o [[planetă pitică]].
}}
 {{efn|name=age
 |Această vârstă este calculată prin datarea cu izotopi a zirconilor lunari.
}}
 {{efn |name=orbpd
 |Mai exact, perioada siderală medie a Lunii (de la stea fixă la stea fixă) este de 27,321661&nbsp;zile {{nowrap |(27 z 07 h 43 min 11,5 s)}}, și perioada sa tropicală medie (de la echinocțiu la echinocțiu) este de 27,321582&nbsp;zile {{nowrap |(27 z 07 h 43 min 04,7 s)}} (''Explanatory Supplement to the Astronomical Ephemeris'', 1961,la p.107).
}}
 {{efn |name=synpd
 |Mai exact, perioada sinodică medie a Lunii (între conjuncțiile solare medii) este 29,530589&nbsp;zile {{nowrap |(29 z 12 h 44 min 02.9 s)}} (''Explanatory Supplement to the Astronomical Ephemeris'', 1961, la p.107).
}}
 {{efn |name=brightness
 |[[apparent magnitude|Magnitudinea aparentă]] a Soarelui este de −26,7, în timp ce a Lunii pline este de −12,7.
}}
 {{efn|name=area
 |În medie, Luna acoperă o suprafață de {{nowrap |0,21078 grade pătrate}} pe cerul nopții.
}}
 {{efn |name=size changes
 |Vezi graficul din {{section link|Soare|Etapele evoluției}}. În prezent, diametrul Soarelui crește într-un ritm de aproape cinci procente la fiecare miliard de ani. Acesta este foarte similar cu ritmul în care scade diametrul unghiular aparent al Lunii pe măsură ce se îndepărtează de Pământ.
}}}}

=== Citări ===
<references>
<ref name="W06">{{cite journal | last1 = Wieczorek| first1 = Mark A.| last2 = Jolliff| first2 = Bradley L.| last3 = Khan| first3 = Amir| last4 = Pritchard| first4 = Matthew E.| last5 = Weiss| first5 = Benjamin P.| last6 = Williams| first6 = James G.| last7 = Hood| first7 = Lon L.| last8 = Righter| first8 = Kevin| last9 = Neal| first9 = Clive R.| last10 = Shearer| first10 = Charles K.| last11 = McCallum| first11 = I. Stewart| last12 = Tompkins| first12 = Stephanie| last13 = Hawke| first13 = B. Ray| last14 = Peterson| first14 = Chris| last15 = Gillis| first15 = Jeffrey J.| last16 = Bussey| first16 = Ben |title=The constitution and structure of the lunar interior |journal={{Ill-wd|Q3428521}} |volume=60 |issue=1 |pages=221–364 |date=2006 |doi=10.2138/rmg.2006.60.3 |display-authors=1}}</ref>
<ref name="Lang2011">Lang, Kenneth R. (2011), [https://books.google.com/books?id=S4xDhVCxAQIC&pg=PA184 ''The Cambridge Guide to the Solar System''], 2nd ed., Cambridge University Press.</ref>
<ref name="NSSDC">{{cite web |last=Williams |first=Dr. David R. |title=Moon Fact Sheet |publisher=[[NASA]]/[[National Space Science Data Center]]|url=http://nssdc.gsfc.nasa.gov/planetary/factsheet/moonfact.html |date=2 February 2006 |accessdate=31 December 2008}}</ref>
<ref name="Saari">{{cite journal |doi=10.1364/AO.47.004981 |title=Celestial body irradiance determination from an underfilled satellite radiometer: application to albedo and thermal emission measurements of the Moon using CERES |date=2008 |last1=Matthews |first1=Grant |journal={{Ill-wd|Q4781557}} |volume=47 |pages=4981–93 |pmid=18806861 |issue=27 |bibcode=2008ApOpt..47.4981M}}</ref>
<ref name="Vasavada1999">{{cite journal |first1=A. R. | last1=Vasavada | first2=D. A. | last2=Paige | first3=S. E. | last3=Wood |journal=[[Icarus (journal)|Icarus]] |title=Near-Surface Temperatures on Mercury and the Moon and the Stability of Polar Ice Deposits |volume=141 |issue=2 |pages=179–193 |bibcode=1999Icar..141..179V |doi=10.1006/icar.1999.6175 |date=1999 |s2cid=37706412 |url=https://semanticscholar.org/paper/5db704a12a87fe5031241fa4078d9c98756b8a59 |access-date=2 December 2019 |archive-date=19 August 2020 |archive-url=https://web.archive.org/web/20200819021939/https://www.semanticscholar.org/paper/Near-Surface-Temperatures-on-Mercury-and-the-Moon-Vasavada-Paige/5db704a12a87fe5031241fa4078d9c98756b8a59 |url-status=live }}</ref>
<ref name="L06">{{cite journal | last1 = Lucey| first1 = Paul| last2 = Korotev| first2 = Randy L.| last3 = Gillis| first3 = Jeffrey J.| last4 = Taylor| first4 = Larry A.| last5 = Lawrence| first5 = David| last6 = Campbell| first6 = Bruce A.| last7 = Elphic| first7 = Rick| last8 = Feldman| first8 = Bill| last9 = Hood| first9 = Lon L.| last10 = Hunten| first10 = Donald| last11 = Mendillo| first11 = Michael| last12 = Noble| first12 = Sarah| last13 = Papike| first13 = James J.| last14 = Reedy| first14 = Robert C.| last15 = Lawson| first15 = Stefanie| last16 = Prettyman| first16 = Tom| last17 = Gasnault| first17 = Olivier| last18 = Maurice| first18 = Sylvestre|title=Understanding the lunar surface and space-Moon interactions |journal={{Ill-wd|Q3428521}} |volume=60 |issue=1 |pages=83–219 |date=2006 |doi=10.2138/rmg.2006.60.2 |display-authors=2}}</ref>
<ref name="Morais2002">{{cite journal |last=Morais |first=M.H.M. |author2=Morbidelli, A. |title=The Population of Near-Earth Asteroids in Coorbital Motion with the Earth |journal={{Ill-wd|Q1656088|3=Icarus}} |date=2002 |volume=160 |issue=1 |pages=1–9 |bibcode=2002Icar..160....1M |doi=10.1006/icar.2002.6937}}</ref>
<ref name="test">{{cite web |url=http://www.astrobio.net/pressrelease/4673/titanium-paternity-test-says-earth-is-the-moons-only-parent |title=Titanium Paternity Test Says Earth is the Moon's Only Parent (University of Chicago) |publisher=Astrobio.net |accessdate=3 October 2013}}</ref>
<ref name="Binder">{{cite journal |last=Binder |first=A.B. |title=On the origin of the Moon by rotational fission |journal=Luna |date=1974 |volume=11 |issue=2 |pages=53–76 |bibcode=1974Moon...11...53B |doi=10.1007/BF01877794}}</ref>
<ref name="BotM">{{cite book |last=Stroud |first=Rick |title=The Book of the Moon |date=2009 |publisher=[[Walken and Company]] |isbn=978-0-8027-1734-4 |pages=24–27}}</ref>
<ref name="Mitler">{{cite journal |last=Mitler |first=H.E. |title=Formation of an iron-poor moon by partial capture, or: Yet another exotic theory of lunar origin |journal={{Ill-wd|Q1656088|3=Icarus}} |date=1975 |volume=24 |issue=2 |pages=256–268 |bibcode=1975Icar...24..256M |doi=10.1016/0019-1035(75)90102-5}}</ref>
<ref name="taylor1998">{{cite web |url=http://www.psrd.hawaii.edu/Dec98/OriginEarthMoon.html |title=Origin of the Earth and Moon |last=Taylor |first=G. Jeffrey |date=31 December 1998 |work=Planetary Science Research Discoveries |publisher=[[Hawai'i Institute of Geophysics and Planetology]] |accessdate=7 April 2010}}</ref>
<ref name="Pahlevan2007">{{cite journal |last=Pahlevan |first=Kaveh |author2=Stevenson, David J. |date=2007 |title=Equilibration in the aftermath of the lunar-forming giant impact |journal={{Ill-wd|Q3046455}} |volume=262 |issue=3–4 |pages=438–449 |doi=10.1016/j.epsl.2007.07.055 |bibcode=2007E&PSL.262..438P |arxiv=1012.5323}}</ref>
<ref name="Warren1985">{{cite journal |last=Warren |first=P. H. |date=1985 |title=The magma ocean concept and lunar evolution |journal={{Ill-wd|Q2448759}} |volume=13 |issue=1 |pages=201–240 |bibcode=1985AREPS..13..201W |doi=10.1146/annurev.ea.13.050185.001221}}</ref>
<ref name="S06">{{cite journal | last1 = Shearer| first1 = Charles K.| last2 = Hess| first2 = Paul C.| last3 = Wieczorek| first3 = Mark A.| last4 = Pritchard| first4 = Matt E.| last5 = Parmentier| first5 = E. Mark| last6 = Borg| first6 = Lars E.| last7 = Longhi| first7 = John| last8 = Elkins-Tanton| first8 = Linda T.| last9 = Neal| first9 = Clive R.| last10 = Antonenko| first10 = Irene| last11 = Canup| first11 = Robin M.| last12 = Halliday| first12 = Alex N.| last13 = Grove| first13 = Tim L.| last14 = Hager| first14 = Bradford H.| last15 = Lee| first15 = D.-C.| last16 = Wiechert| first16 = Uwe|title=Thermal and magmatic evolution of the Moon |journal={{Ill-wd|Q3428521}} |volume=60 |issue=1 |pages=365–518 |date=2006 |doi=10.2138/rmg.2006.60.4 |display-authors=1 }}</ref>
<ref name="Schubert2004">{{cite book |last=Schubert |first=J. |editor=F. Bagenal |display-editors=etal |title=Jupiter: The Planet, Satellites, and Magnetosphere |date=2004 |publisher=[[Cambridge University Press]] |isbn=978-0-521-81808-7 |pages=281–306 |chapter=Interior composition, structure, and dynamics of the Galilean satellites.}}</ref>
<ref name="Spudis1994">{{cite journal |doi=10.1126/science.266.5192.1848 |last=Spudis |first=Paul D. |author2=Reisse, Robert A. |author3=Gillis, Jeffrey J. |date=1994 |title=Ancient Multiring Basins on the Moon Revealed by Clementine Laser Altimetry |journal=[[Science]] |volume=266 |issue=5192 |pages=1848–1851 |bibcode=1994Sci...266.1848S |pmid=17737079}}</ref>
<ref name="worldbook">{{cite web |last=Spudis |first=P.D. |date=2004 |url=http://www.nasa.gov/worldbook/moon_worldbook.html |title=Moon |publisher=[[World Book Online Reference Center]], [[NASA]] |archive-url=https://web.archive.org/web/20130703162844/http://www.nasa.gov/worldbook/moon_worldbook.html |archive-date=3 July 2013 |accessdate=12 April 2007}}</ref>
<ref name="Papike">{{cite journal |last=Papike |first=J. |author2=Ryder, G. |author3=Shearer, C. |title=Lunar Samples |journal={{Ill-wd|Q3428521}} |volume=36 |pages=5.1–5.234 |date=1998}}</ref>
<ref name="Hiesinger">{{cite journal |last=Hiesinger |first=H. |author2=Head, J.W. |author3=Wolf, U. |author4=Jaumanm, R. |author5=Neukum, G. |title=Ages and stratigraphy of mare basalts in Oceanus Procellarum, Mare Numbium, Mare Cognitum, and Mare Insularum |journal={{Ill-wd|Q2738009}} |volume=108 |issue=E7 |page=1029 |date=2003 |doi=10.1029/2002JE001985 |bibcode=2003JGRE..108.5065H}}</ref>
<ref name="geologic">{{cite book |first=Don |last=Wilhelms |date=1987 |title=Geologic History of the Moon |publisher=[[Serviciul de prospectare geologică al Statelor Unite]] |url=http://ser.sese.asu.edu/GHM/ghm_07txt.pdf |chapter=Relative Ages}}</ref>
<ref name="Margot1999">{{cite journal |author1=Margot, J. L. |author2=Campbell, D. B. |author3=Jurgens, R. F. |author4=Slade, M. A. |title=Topography of the Lunar Poles from Radar Interferometry: A Survey of Cold Trap Locations |journal=[[Science]] |date=4 June 1999 |volume=284 |issue=5420 |pages=1658–1660 |doi=10.1126/science.284.5420.1658 |pmid=10356393 |bibcode=1999Sci...284.1658M}}</ref>
<ref name="M03">{{cite web |url=http://www.psrd.hawaii.edu/June03/lunarShadows.html |title=The Moon's Dark, Icy Poles |last=Martel |first=L. M. V. |work=Planetary Science Research Discoveries |publisher=[[Hawai'i Institute of Geophysics and Planetology]] |date=4 June 2003 |accessdate=12 April 2007}}</ref>
<ref name="seedhouse2009">{{cite book |last=Seedhouse |first=Erik |title=Lunar Outpost: The Challenges of Establishing a Human Settlement on the Moon |publisher=[[Springer Science+Business Media]] |location=Germany |date=2009 |series=Springer-Praxis Books in Space Exploration |page=136 |isbn=978-0-387-09746-6 |url=https://books.google.com/?id=ZJm_i3GS4r4C&pg=PA136}}</ref>
<ref name="moonwater_18032010">{{cite web |url=https://science.nasa.gov/headlines/y2010/18mar_moonwater.htm?list940097 |title=The Multiplying Mystery of Moonwater |last=Coulter |first=Dauna |date=18 March 2010 |publisher=[[NASA]] |accessdate=28 March 2010 |archive-date=2012-12-13 |archive-url=https://archive.today/20121213142650/http://science.nasa.gov/headlines/y2010/18mar_moonwater.htm?list940097 |dead-url=yes }}</ref>
<ref name="Feldman1998">{{cite journal |last=Feldman |first=W. C. |author2=S. Maurice |author3=A. B. Binder |author4=B. L. Barraclough |author5=R. C. Elphic |author6=D. J. Lawrence |date=1998 |title=Fluxes of Fast and Epithermal Neutrons from Lunar Prospector: Evidence for Water Ice at the Lunar Poles |journal=[[Science]] |pmid=9727973 |volume=281 |issue=5382 |pages=1496–1500 |doi=10.1126/science.281.5382.1496 |bibcode=1998Sci...281.1496F}}</ref>
<ref name="Saal2008">{{cite journal |last=Saal |first=Alberto E. |author2=Hauri, Erik H. |author3=Cascio, Mauro L. |author4=van Orman, James A. |author5=Rutherford, Malcolm C. |author6=Cooper, Reid F. |date=2008 |title=Volatile content of lunar volcanic glasses and the presence of water in the Moon's interior |journal=[[Nature]] |pmid=18615079 |volume=454 |issue=7201 |pages=192–195 |doi=10.1038/nature07047 |bibcode=2008Natur.454..192S}}</ref>
<ref name="Pieters2009">{{cite journal |doi=10.1126/science.1178658 | last1 = Pieters| first1 = C. M.| last2 = Goswami| first2 = J. N.| last3 = Clark| first3 = R. N.| last4 = Annadurai| first4 = M.| last5 = Boardman| first5 = J.| last6 = Buratti| first6 = B.| last7 = Combe| first7 = J.-P.| last8 = Dyar| first8 = M. D.| last9 = Green| first9 = R.| last10 = Head| first10 = J. W.| last11 = Hibbitts| first11 = C.| last12 = Hicks| first12 = M.| last13 = Isaacson| first13 = P.| last14 = Klima| first14 = R.| last15 = Kramer| first15 = G.| last16 = Kumar| first16 = S.| last17 = Livo| first17 = E.| last18 = Lundeen| first18 = S.| last19 = Malaret| first19 = E.| last20 = McCord| first20 = T.| last21 = Mustard| first21 = J.| last22 = Nettles| first22 = J.| last23 = Petro| first23 = N.| last24 = Runyon| first24 = C.| last25 = Staid| first25 = M.| last26 = Sunshine| first26 = J.| last27 = Taylor| first27 = L. A.| last28 = Tompkins| first28 = S.| last29 = Varanasi| first29 = P.|date=2009 |title=Character and Spatial Distribution of OH/H2O on the Surface of the Moon Seen by M3 on Chandrayaan-1 |journal=[[Science]] |volume=326 |issue=5952 |pages=568–72 |pmid=19779151 |bibcode=2009Sci...326..568P}}</ref>
<ref name="Planetary">{{cite web|url=http://planetary.org/news/2009/1113_LCROSS_Lunar_Impactor_Mission_Yes_We.html |title=LCROSS Lunar Impactor Mission: "Yes, We Found Water!" |last=Lakdawalla |first=Emily |date=13 November 2009 |publisher={{Ill-wd|Q671782}} |accessdate=13 April 2010 |deadurl=yes |archiveurl=https://web.archive.org/web/20100122233405/http://www.planetary.org/news/2009/1113_LCROSS_Lunar_Impactor_Mission_Yes_We.html |archivedate=22 January 2010 |language=en }}</ref>
<ref name="Colaprete">{{cite journal | last1 = Colaprete| first1 = A.| last2 = Ennico| first2 = K.| last3 = Wooden| first3 = D.| last4 = Shirley| first4 = M.| last5 = Heldmann| first5 = J.| last6 = Marshall| first6 = W.| last7 = Sollitt| first7 = L.| last8 = Asphaug| first8 = E.| last9 = Korycansky| first9 = D.| last10 = Schultz| first10 = P.| last11 = Hermalyn| first11 = B.| last12 = Galal| first12 = K.| last13 = Bart| first13 = G. D.| last14 = Goldstein| first14 = D.| last15 = Summy| first15 = D.|date=1–5 March 2010 |title=Water and More: An Overview of LCROSS Impact Results |journal=41st Lunar and Planetary Science Conference |volume=41 |issue=1533 |page=2335 |bibcode=2010LPI....41.2335C}}</ref>
<ref name="Colaprete2010">{{cite journal | last1 = Colaprete| first1 = Anthony| last2 = Schultz| first2 = Peter| last3 = Heldmann| first3 = Jennifer| last4 = Wooden| first4 = Diane| last5 = Shirley| first5 = Mark| last6 = Ennico| first6 = Kimberly| last7 = Hermalyn| first7 = Brendan| last8 = Marshall| first8 = William| last9 = Ricco| first9 = Antonio| last10 = Elphic| first10 = Richard C.| last11 = Goldstein| first11 = David| last12 = Summy| first12 = Dustin| last13 = Bart| first13 = Gwendolyn D.| last14 = Asphaug| first14 = Erik| last15 = Korycansky| first15 = Don| last16 = Landis| first16 = David| last17 = Sollitt| first17 = Luke|title=Detection of Water in the LCROSS Ejecta Plume |journal=[[Science]] |date=22 October 2010 |volume=330 |issue=6003 |pmid=20966242 |pages=463–468 |doi=10.1126/science.1186986 |bibcode=2010Sci...330..463C}}</ref>
<ref name="hauri">{{cite journal |last=Hauri |first=Erik |author2=Thomas Weinreich |author3=Albert E. Saal |author4=Malcolm C. Rutherford |author5=James A. Van Orman |date=26 May 2011 |title=High Pre-Eruptive Water Contents Preserved in Lunar Melt Inclusions |journal={{Ill-wd|Q33230155}} |volume=10 |issue=1126 |doi=10.1126/science.1204626 |bibcode=2011Sci...333..213H |pages=213–215}}</ref>
<ref name="GB2009">{{cite journal |doi=10.1126/science.1166804 |last1=Garrick-Bethell |first1=Ian |first2=iBenjamin P. |last2=Weiss |first3=David L. |last3=Shuster |first4=Jennifer |last4=Buz |date=2009 |title=Early Lunar Magnetism |journal=[[Science]] |volume=323 |issue=5912 |pages=356–359 |pmid=19150839 |bibcode=2009Sci...323..356G}}</ref>
<ref name="Stern1999">{{cite journal |last=Stern |first=S.A. |title=The Lunar atmosphere: History, status, current problems, and context |journal=[[Reviews in Geophysical]] |volume=37 |date=1999 |issue=4 |pages=453–491 |doi=10.1029/1999RG900005 |bibcode=1999RvGeo..37..453S}}</ref>
<ref name="Sridharan2010">{{cite journal |author1=R. Sridharan |author2=S. M. Ahmed |author3=Tirtha Pratim Dasa |author4=P. Sreelathaa |author5=P. Pradeepkumara |author6=Neha Naika |author7=Gogulapati Supriya |date=2010 |pages=947–950 |issue=6 |volume=58 |title='Direct' evidence for water (H2O) in the sunlit lunar ambience from CHACE on MIP of Chandrayaan I |journal={{Ill-wd|Q2462022}} |doi=10.1016/j.pss.2010.02.013 |bibcode=2010P&SS...58..947S}}</ref>
<ref name="SolarViews">Hamilton, Calvin J.; Hamilton, Rosanna L., ''The Moon'', [http://www.solarviews.com/eng/moon.htm Views of the Solar System], 1995–2011.</ref>
<ref name="bbc">{{cite news |title='Coldest place' found on the Moon |publisher=BBC News |url=http://news.bbc.co.uk/1/hi/8416749.stm |first=Jonathan |last=Amos |accessdate=20 March 2010 |date=16 December 2009}}</ref>
<ref name="Beletskii2">{{cite book |author=V V Belet︠s︡kiĭ |title=Essays on the Motion of Celestial Bodies |url=https://books.google.com/?id=byWZusmVSecC |date=2001 |publisher={{Ill-wd|Q370287}} |isbn=978-3-7643-5866-2 |page=183}}</ref>
<ref name="Moon">{{cite web |title=How Bright is the Moon? |author=Luciuk, Mike |url=http://www.asterism.org/tutorials/tut26-1.htm |publisher=[[Amateur Astronomers]] |accessdate=16 March 2010}}</ref>
<ref name="Lambeck1977">{{cite journal |doi=10.1098/rsta.1977.0159 |last=Lambeck |first=K. |date=1977 |title=Tidal Dissipation in the Oceans: Astronomical, Geophysical and Oceanographic Consequences |journal={{Ill-wd|Q2153230}} |volume=287 |issue=1347 |pages=545–594 |bibcode=1977RSPTA.287..545L}}</ref>
<ref name="touma1994">{{cite journal |last=Touma |first=Jihad |author2=Wisdom, Jack |date=1994 |title=Evolution of the Earth-Moon system |journal=[[Astronomical Journal]] |volume=108 |issue=5 |pages=1943–1961 |doi=10.1086/117209 |bibcode=1994AJ....108.1943T}}</ref>
<ref name="eclipse">{{cite web|last=Thieman |first=J. |author2=Keating, S. |date=2 May 2006 |url=http://eclipse99.nasa.gov/pages/faq.html |title=Eclipse 99, Frequently Asked Questions |publisher=[[NASA]] |accessdate=12 April 2007 |deadurl=yes |archiveurl=https://web.archive.org/web/20070211120127/http://eclipse99.nasa.gov/pages/faq.html |archivedate=11 February 2007 |language=en }}</ref>
<ref name="Sarma-Ast-Ind">{{cite book |last=Sarma |first=K. V. |authorlink=K. V. Sarma |editor=Helaine Selin |editor-link=Helaine Selin |title=Encyclopaedia of the History of Science, Technology, and Medicine in Non-Western Cultures |edition=2 |date=2008 |publisher=[[Springer Science+Business Media|Springer]] |isbn=978-1-4020-4559-2 |pages=317–321 |contribution=Astronomy in India}}</ref>
<ref name="Hall1977">{{cite web |url=https://history.nasa.gov/SP-4210/pages/App_A.htm |title=Appendix A: LUNAR THEORY BEFORE 1964 |last=Hall |first=R. Cargill |date=1977 |work=NASA History Series. LUNAR IMPACT: A History of Project Ranger. |publisher=[[Scientific and Technical Information Office]], [[NASA]] |accessdate=13 April 2010 |location=Washington, D.C.}}</ref>
<ref name="CNN">{{cite news |last=Coren |first=M. |title='Giant leap' opens world of possibility |publisher=CNN |date=26 July 2004 |url=http://edition.cnn.com/2004/TECH/space/07/16/moon.landing/index.html |accessdate=16 March 2010 |archive-date=2012-01-20 |archive-url=https://web.archive.org/web/20120120133640/http://edition.cnn.com/2004/TECH/space/07/16/moon.landing/index.html |dead-url=yes }}</ref>
<ref name="xinhua_20090301">{{cite news |url=http://www.chinadaily.com.cn/china/2009-03/01/content_7523687.htm |title=China's first lunar probe ends mission |date=1 March 2009<!--19:28--> |publisher=[[Xinhua]] |accessdate=29 March 2010}}</ref>
<ref name="unoosa_q6">{{cite web |url=http://www.unoosa.org/oosa/en/FAQ/splawfaq.html#Q6 |title=Can any State claim a part of outer space as its own? |publisher={{Ill-wd|Q699152}} |accessdate=28 March 2010}}</ref>
<ref name="unoosa_q4">{{cite web |url=http://www.unoosa.org/oosa/en/FAQ/splawfaq.html#Q4 |title=How many States have signed and ratified the five international treaties governing outer space? |date=1 January 2006 |publisher={{Ill-wd|Q699152}} |accessdate=28 March 2010}}</ref>
<ref name="unoosa_q5">{{cite web |url=http://www.unoosa.org/oosa/en/FAQ/splawfaq.html#Q5 |title=Do the five international treaties regulate military activities in outer space? |publisher={{Ill-wd|Q699152}} |accessdate=28 March 2010}}</ref>
<ref name="unoosa_moon">{{cite web |url=http://www.unoosa.org/oosa/en/SpaceLaw/moon.html |title=Agreement Governing the Activities of States on the Moon and Other Celestial Bodies |publisher={{Ill-wd|Q699152}} |accessdate=28 March 2010}}</ref>
<ref name="unoosa_q7">{{cite web |url=http://www.unoosa.org/oosa/en/FAQ/splawfaq.html#Q7 |title=The treaties control space-related activities of States. What about non-governmental entities active in outer space, like companies and even individuals? |publisher={{Ill-wd|Q699152}} |accessdate=28 March 2010}}</ref>
<ref name="iisl_2004">{{cite web |url=http://www.iislweb.org/docs/IISL_Outer_Space_Treaty_Statement.pdf |title=Statement by the Board of Directors of the IISL On Claims to Property Rights Regarding The Moon and Other Celestial Bodies (2004) |date=2004 |publisher=[[Federația Astronautică Internațională]] |accessdate=28 March 2010 |archive-date=2009-12-22 |archive-url=https://web.archive.org/web/20091222021426/http://www.iislweb.org/docs/IISL_Outer_Space_Treaty_Statement.pdf |dead-url=yes }}</ref>
<ref name="iisl_2009">{{cite web |url=http://www.iislweb.org/docs/Statement%20BoD.pdf |title=Further Statement by the Board of Directors of the IISL On Claims to Lunar Property Rights (2009) |date=22 March 2009 |publisher=[[Federația Astronautică Internațională]] |accessdate=28 March 2010 |archive-date=2009-12-22 |archive-url=https://web.archive.org/web/20091222022107/http://www.iislweb.org/docs/Statement%20BoD.pdf |dead-url=yes }}</ref>
<ref name="Marshack">Marshack, Alexander (1991), ''The Roots of Civilization'', Colonial Hill, Mount Kisco, NY.</ref>
<ref name="barnhart-and-germania">For etymology, see {{cite book |last=Barnhart |first=Robert K. |title=The Barnhart Concise Dictionary of Etymology |date=1995 |publisher=[[HarperCollins]] |isbn=978-0-06-270084-1 |page=487}}. For the lunar calendar of the Germanic peoples, see {{cite book |last=Birley |first=A. R. (Trans.) |title=Agricola and Germany |series=Oxford World's Classics |date=1999 |publisher=[[Oxford University Press]] |location=USA |isbn=978-0-19-283300-6 |page=108}}</ref>
<ref name="spacetoday">{{cite web |url=http://www.spacetoday.org/SolSys/Earth/OldStarCharts.html |title=Carved and Drawn Prehistoric Maps of the Cosmos |publisher=[[Space Today]] |date=2006 |accessdate=12 April 2007}}</ref>
<ref name="sciam">{{cite web |title=Lunacy and the Full Moon |publisher=Scientific American |date=2009 |first1=Scott O. |last1=Lilienfeld |first2=Hal |last2=Arkowitz |url=http://www.scientificamerican.com/article.cfm?id=lunacy-and-the-full-moon |accessdate=13 April 2010}}</ref>
<ref name="Williams1996">{{cite journal |last1=Williams |first1=James G. |last2=Newhall |first2=XX |last3=Dickey |first3=Jean O. |title=Lunar moments, tides, orientation, and coordinate frames |journal={{Ill-wd|Q2462022}} |volume=44 |issue=10 |date=1996 |pages=1077–1080 |doi=10.1016/0032-0633(95)00154-9 |bibcode=1996P&SS...44.1077W}}</ref>
<ref name="MartensKelly1988">{{cite journal |last1=Martens |first1=R. |last2=Kelly |first2=I. W. |last3=Saklofske |first3=D. H. |title=Lunar Phase and Birthrate: A 50-year Critical Review |journal={{Ill-wd|Q7256366}} |volume=63 |issue=3 |date=1988 |pages=923–934 |doi=10.2466/pr0.1988.63.3.923}}</ref>
<ref name="RottonKelly1985">{{cite journal |last1=Rotton |first1=James |last2=Kelly |first2=I. W. |title=Much ado about the full moon: A meta-analysis of lunar-lunacy research. |journal={{Ill-wd|Q1634280}} |volume=97 |issue=2 |date=1985 |pages=286–306 |doi=10.1037/0033-2909.97.2.286}}</ref>
<ref name="FosterRoenneberg2008">{{cite journal |last1=Foster |first1=Russell G. |last2=Roenneberg |first2=Till |title=Human Responses to the Geophysical Daily, Annual and Lunar Cycles |journal={{Ill-wd|Q1144851}} |volume=18 |issue=17 |date=2008 |pages=R784–R794 |doi=10.1016/j.cub.2008.07.003 |pmid=18786384}}</ref>
<ref name="kelly">{{Citation|last=Kelly|first=Ivan|title=The Moon Was Full and Nothing Happened: A Review of Studies on the Moon and Human Behavior|date=1986|url=|journal={{Ill-wd|Q214082}}|volume=10|issue=2|pages=129–43|last2=Rotton|first2=James|last3=Culver|first3=Roger}}. Reprinted in ''The Hundredth Monkey - and other paradigms of the paranormal'', edited by Kendrick Frazier, Prometheus Books. Revised and updated in ''The Outer Edge: Classic Investigations of the Paranormal'', edited by {{Ill-wd|Q1389124}}, {{Ill-wd|Q17305670}}, and [[Tom Genoni]], 1996, [[Committee for Skeptical Inquiry]].</ref>
</references>

===Bibliografie===
{{refbegin}}
* {{anchor|CITEREFNeedham1986}}{{cite book |last=Needham |first=Joseph |title=Science and Civilization in China, Volume III: Mathematics and the Sciences of the Heavens and Earth |url=https://books.google.com/?id=jfQ9E0u4pLAC |date=1986 |publisher=[[Caves Books]] |isbn=978-0-521-05801-8 |place=Taipei}}
{{refend}}

==Lectură suplimentară==
{{refbegin}}
* {{cite news |title=Revisiting the Moon |url=https://www.nytimes.com/2014/09/09/science/revisiting-the-moon.html |work=[[New York Times]] |accessdate=8 September 2014 }}
* [http://www.bbc.co.uk/worldservice/specials/948_discovery_2008/page4.shtml The Moon]. ''Discovery 2008''. BBC World Service.
* {{cite book |last=Bussey |first=B. |author2=Spudis, P.D. |authorlink2=Paul Spudis |title=The Clementine Atlas of the Moon |date=2004 |publisher=[[Cambridge University Press]] |isbn=0-521-81528-2}}
* {{cite web |last=Cain |first=Fraser |title=Where does the Moon Come From? |publisher={{Ill-wd|Q7894217|3=Universe Today}} |url=http://www.astronomycast.com/astronomy/episode-17-where-does-the-moon-come-from/ |accessdate=1 April 2008 }} (podcast și stenogramă)
* {{cite journal |last=Jolliff |first=B. |editor1-last=Wieczorek |editor1-first=M. |editor2-last=Shearer |editor2-first=C. |editor3-last=Neal |editor3-first=C. |title=New views of the Moon |url=http://www.minsocam.org/msa/RIM/Rim60.html |accessdate=12 April 2007 |volume=60 |date=2006 |publisher=[[Mineralogy Society of America]] |location=Chantilly, Virginia |isbn=0-939950-72-3 |doi=10.2138/rmg.2006.60.0 |page=721 |issue=1 |journal={{Ill-wd|Q3428521|3=Reviews in Mineralogy and Geochemistry}} |bibcode=2006RvMG...60D...5J }}
* {{cite web |last=Jones |first=E.M. |title=Apollo Lunar Surface Journal |publisher=[[NASA]] |date=2006 |url=http://www.hq.nasa.gov/office/pao/History/alsj/ |accessdate=12 April 2007 |archive-date=2015-05-18 |archive-url=https://web.archive.org/web/20150518112906/http://www.hq.nasa.gov/office/pao/History/alsj/ |dead-url=yes }}
* {{cite web |title=Exploring the Moon |publisher={{Ill-wd|Q239221|3=Lunar and Planetary Institute}} |url=http://www.lpi.usra.edu/expmoon/ |accessdate=12 April 2007 }}
* {{cite book |last=Mackenzie |first=Dana |title=The Big Splat, or How Our Moon Came to Be |date=2003 |publisher=[[Wiley|John Wiley & Sons]] |location=Hoboken, New Jersey |isbn=0-471-15057-6}}
* {{cite book |last={{Ill-wd|Q268024|3=Moore, P.}} |title=On the Moon |date=2001 |publisher=[[Sterling Publishing|Sterling Publishing Co.]] |location=Tucson, Arizona |isbn=0-304-35469-4}}
* {{cite web |title=Moon Articles |work=Planetary Science Research Discoveries |publisher=[[Hawai'i Institute of Geophysics and Planetology]] |url=http://www.psrd.hawaii.edu/Archive/Archive-Moon.html }}
* {{cite book |last=Spudis |first=P. D. |title=The Once and Future Moon |date=1996 |publisher=[[Institutul Smithsonian|Smithsonian Institution Press]] |isbn=1-56098-634-4}}
* {{cite book |last=Taylor |first=S.R. |title=Solar system evolution |publisher=[[Cambridge University Press]] |page=307 |date=1992 |isbn=0-521-37212-7}}
* {{cite web |last=Teague |first=K. |title=The Project Apollo Archive |date=2006 |url=http://www.apolloarchive.com/apollo_archive.html |accessdate=12 April 2007 }}
* {{cite journal |last=Wilhelms |first=D.E. |title=Geologic History of the Moon |journal=U.S. Geological Survey Professional paper |date=1987 |volume=1348 |url=http://ser.sese.asu.edu/GHM/ |accessdate=12 April 2007 }}
* {{cite book |last=Wilhelms |first=D.E. |title=To a Rocky Moon: A Geologist's History of Lunar Exploration |url=http://www.lpi.usra.edu/publications/books/rockyMoon/ |accessdate=10 March 2009 |date=1993 |publisher={{Ill-wd|Q7895063|3=University of Arizona Press}} |location=Tucson, Arizona |isbn=0-8165-1065-2 }}
{{refend}}

== Legături externe ==
{{Commonscat}}
*[https://www.nasa.gov/moon Imagini și filme produse de NASA despre Lună]

=== Resurse cartografice ===
*[https://www.google.com/maps/space/moon/@6.1467095,139.2754359,23010541m/data=!3m1!1e3 The Moon on Google Maps], redare în 3D a Lunii, similară cu Google Earth
* {{cite web |title=Consolidated Lunar Atlas |publisher={{Ill-wd|Q239221|3=Lunar and Planetary Institute}} |url=http://www.lpi.usra.edu/resources/cla/ |accessdate=26 February 2012}}
* [http://planetarynames.wr.usgs.gov/jsp/FeatureTypes2.jsp?system=Earth&body=Moon&systemID=3&bodyID=11 Gazetteer of Planetary Nomenclature (USGS)] Listă de toponime.
* {{cite web |title=Clementine Lunar Image Browser |publisher=[[U.S. Navy]] |date=15 October 2003 |url=http://www.cmf.nrl.navy.mil/clementine/clib/ |accessdate=12 April 2007 |archive-date=2007-04-07 |archive-url=https://web.archive.org/web/20070407000411/http://www.cmf.nrl.navy.mil/clementine/clib/ |dead-url=yes }}
* Globuri 3D zoomabile:
** {{cite web |title=Google Moon |publisher=[[Google]] |date=2007 |url=http://moon.google.com |accessdate=12 April 2007}}
** {{cite web |title=Moon |work=World Wind Central |publisher=[[NASA]] |date=2007 |url=http://www.worldwindcentral.com/wiki/Moon |accessdate=12 April 2007 |archive-date=2007-05-15 |archive-url=https://web.archive.org/web/20070515064406/http://www.worldwindcentral.com/wiki/Moon |dead-url=yes }}
* {{cite web |last=Aeschliman |first=R |title=Lunar Maps |work=Planetary Cartography and Graphics |url=http://ralphaeschliman.com/id26.htm |accessdate=12 April 2007 |archive-date=2004-02-06 |archive-url=https://web.archive.org/web/20040206052233/http://ralphaeschliman.com/id26.htm |dead-url=yes }} Hărți și panorame ale locurilor de aselenizare Apollo
* [https://web.archive.org/web/20120305055023/https://wms.selene.jaxa.jp/index_e.html Japan Aerospace Exploration Agency (JAXA)], imagini [[Selene|Kaguya (Selene)]]
* [http://home.bt.com/techgadgets/technews/explore-the-lunar-north-pole-11363885909226?s_intcid=con_RL_LunarNorthPole Imagine mare a zonei de la polul nord al Lunii] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20160823192057/http://home.bt.com/techgadgets/technews/explore-the-lunar-north-pole-11363885909226?s_intcid=con_RL_LunarNorthPole |date=2016-08-23 }}

=== Unelte de observare ===
* {{cite web |title=Find moonrise, moonset and moonphase for a location |date=2008 |url=http://www.timeanddate.com/worldclock/moonrise.html |accessdate=18 February 2008}}
* {{cite web |title=HMNAO's Moon Watch |date=2005 |url=http://www.crescentmoonwatch.org/nextnewmoon.htm |accessdate=24 May 2009 |archive-date=2009-02-04 |archive-url=https://web.archive.org/web/20090204002746/http://www.crescentmoonwatch.org/nextnewmoon.htm |dead-url=yes }} Când va fi vizibilă următoarea semilună, din orice locație.

===General===
*[http://www.esa.int/var/esa/storage/images/esa_multimedia/images/2013/01/lunar_base_made_with_3d_printing/12501019-1-eng-GB/Lunar_base_made_with_3D_printing.jpg Lunar shelter] ([http://www.esa.int/Our_Activities/Technology/Building_a_lunar_base_with_3D_printing building a lunar base with 3D printing])

{{Luna}}
{{Sateliți solari}}
{{Control de autoritate}}

[[Categorie:Luna| ]]
[[Categorie:Sateliți planetari]]