Vizualizare sursă pentru „Jacques Hadamard”

{{Infocaseta Om de știință
| aniversare_naștere  = 50
| aniversare_deces    = 50
| nume                   = Jacques Hadamard
| f                      = 
| imagine                =
| descriere              = 
| data_nașterii          = {{Data nașterii|1865|12|8}}
| locul_nașterii         = [[Versailles]]
| data_decesului         = {{Data decesului și vârsta|1963|10|17|1865|12|8|df=y}}
| locul_decesului        = [[Paris]]
| rezidență              = 
| naționalitate          = {{FRA}}
| domeniu                = [[Matematică]]
| erdos_number           = 
| instituție             = [[Universitate]]a din [[Bordeaux]], [[École polytechnique]], [[Collège de France]]
| organizații            = 
| alma_mater             = [[École normale supérieure]]
| conducător_de_doctorat = [[Émile Picard]]
| doctoranzi             = 
| cunoscut_pentru        = [[Teoria numerelor]]<br>[[Analiză matematică]]<br>[[Ecuații cu derivate parțiale]]<br>[[Criptografie|Criptologie]]
| societăți              = [[Academia Franceză de Științe]]
| premii                 = 
| soție                  = Louise-Anna Trénel
| copii                  = 
| religie                = 
| dexteritate            = 
| pagină_web             = 
| note_de_subsol         = 
| embedded1              = {{Membru Academia Română
| tip_membru             = de onoare}}
}}
'''Jacques Salomon Hadamard''' (n. [[8 decembrie]] [[1865]], [[Versailles]] — d. [[17 octombrie]] [[1963]], [[Paris]]) a fost un [[matematician]] [[Franța|francez]], cunoscut pentru contribuțiile sale în [[teoria numerelor]], [[analiza matematică]], [[ecuații cu derivate parțiale]] și [[Criptografie|criptologie]], membru al [[Academia Franceză de Științe|Academiei Franceze de Științe]] și membru de onoare al [[Academia Română|Academiei Române]].

== Biografie ==
Născut la 8 decembrie 1865, la [[Versailles]] ([[Franța]], Jacques Salomon Hadamard era fiul lui Amédée Hadamard, un profesor cu ascendență [[evrei]]ască, și al soției acestuia, Claire Marie Jeanne Picard.<ref>[http://www-history.mcs.st-andrews.ac.uk/Biographies/Hadamard.html The MacTutor History of Mathematics archive: Jacques Salomon Hadamard], accesat 8 aprilie 2014</ref>

A studiat la Liceul [[Charlemagne]] din [[Paris]], unde tatăl său, Amédée Hadamard, era profesor de [[istorie]], [[gramatică]] și [[literatură]] clasică. Paradoxal, la început era slab la [[matematică]], dar continuând studiile la „Liceul [[Ludovic al XIV-lea al Franței|Ludovic cel Mare]]”, unde se transferase tatăl său, termină studiile liceale ([[1883]]) cu notă maximă la [[matematică]] și [[mecanică]].

În [[1884]] Jacques Hadamard intră la [[École normale supérieure]] („Școala Normală Superioară”) din Paris. Acolo i-a avut ca profesori pe [[Charles Hermite]], [[Jean Gaston Darboux]] și [[Émile Picard]], cel care l-a îndrumat spre lucrările de cercetare în domeniul matematicilor superioare. După absolvire ([[1888]]), lucrează ca profesor de matematică la diverse școli: ''Liceul Saint-Louis'' și ''Liceul Buffon'' (din 1890). 

Obține titlul de doctor în 1892, sub îndrumarea lui Émile Picard, cu o teză având ca subiect [[Funcție|funcțiile]] definite prin [[Serie Taylor|serii Taylor]]: ''Essai sur l'étude des fonctions données par leur développment de Taylor''.<ref>{{MathGenealogy|1 = 24555|2=Jacques Hadamard}}</ref>

Cariera sa universitară a început la Facultatea de științe a Universității din [[Bordeaux]], unde a predat mai întâi ca [[Lector universitar|lector]] de [[astronomie]] și [[mecanică rațională]] (din iulie 1893 până în februarie 1896), apoi ca [[Profesor universitar|profesor titular]].

S-a întors apoi la Paris în calitate de [[conferențiar universitar]] înlocuindu-l pe {{Ill|fr|Paul Painlevé}} (din octombrie 1897) la Facultatea de Științe a Universității din Paris. Tot în 1897, din noiembrie, îl suplinește pe profesorul {{Ill|fr|Maurice Lévy|Maurice Lévy (mathématicien)}} la catedra de [[mecanică analitică]] și [[mecanică cerească]] de la [[Collège de France]]. A obținut titlul de profesor asistent în februarie 1900.

În urma [[Afacerea Dreyfus|cazului Dreyfus]] (soția lui [[Alfred Dreyfus]] era fiica lui David Hadamard, un văr al lui Amédée Hadamard, tatăl lui Jacques), s-a angajat politic, din 1897, în recunoașterea drepturilor [[evrei]]lor.

În 1906 Jacques Hadamard a devenit președinte al ''Société mathématique de France'' („Societatea de Matematici din Franța”). În 1909 a devenit profesor titular al catedrei de mecanică analitică și mecanică cerească de la Collège de France. Trei ani mai târziu, i-a succedat lui [[Henri Poincaré]] la [[Academia Franceză de Științe]]. A mai fost profesor și la [[École polytechnique]], succedându-i lui [[Camille Jordan]], precum și la [[École centrale de Paris]] (din 1920).

Jacques Hadamard a fost președinte de onoare al asociației {{Ill|fr|Union rationaliste}}. În 1956 a primit medalia de aur a CNRS (''Centre national de la recherche scientifique'') pentru ansamblul lucrărilor sale științifice.<ref>{{fr icon}}[http://www.cnrs.fr/fr/recherche/prix/medaillesor.htm CNRS: Médailles d'or], accesat 8 mai 2014</ref> În 1957 a fost ales membru de onoare al [[Academia Română|Academiei Române]].<ref>{{Citation | url=https://academiaromana.ro/bdar/armembriStr.php| title=Academia Română - Membri de onoare din străinătate| newspaper=Academiaromana.ro| date= | accessdate=22 noiembrie 2017}}</ref>

A murit la 17 octombrie 1963, la vârsta de 97 de ani.

== Opera matematică ==

Unul dintre rezultatele care l-a făcut celebru pe Jacques Hadamard a fost demonstrația pe care a dat-o în 1896 [[Teorema numerelor prime|teoremei numerelor prime]], care descrie distribuția asimptotică a [[număr prim|numerelor prime]] (teoremă demonstrată independent, în același an, și de {{Ill|en|Charles Jean de la Vallée-Poussin}}).

De asemenea, el a definit conceptul de „problemă bine pusă” în domeniul [[Ecuație diferențială|ecuațiilor diferențiale]].

Numele său a fost dat „{{Ill|en|matricilor Hadamard|Hadamard matrix}}” utilizate în „transformata Hadamard” (o generalizare a [[Transformata Fourier|transformatei Fourier]]) și având un vast domeniu de aplicare: {{Ill|en|algoritmi cuantici|Quantum information science}}, procesarea semnalelor, compresia datelor etc. Tot numele său îl poartă „produsul lui Hadamard” a două serii, folosit la dezvoltarea în serie a [[funcție meromorfă|funcțiilor meromorfe]], precum și {{Ill|en|varietatea Hadamard|varietatea Hadamard}} (o [[Varietate (geometrie)|varietate]] [[Riemann]] completă, [[spațiu simplu conex|simplu conexă]] și de curbură strict negativă).

Jacques Hadamard rămâne în [[istoria matematicii]] și pentru cunoscutele sale ''Lecții de geometrie elementară'', publicate începând din anul 1898, și care au cunoscut numeroase reeditări, atât în Franța, cât și în alte țări (printre care și România).<ref>Viorel Gh. Vodă, ''Vraja geometriei demodate'', Editura Albatros, București, 1983, p. 272.</ref>

=== Lucrări ===
* ''Essai sur l'étude des fonctions données par leur développement de Taylor. Étude sur les propriétés des fonctions entières et en particulier d'une fonction considérée par Riemann'', 1893, [http://www.archive.org/details/essaisurltuded00hadauoft online]
* ''Sur la distribution des zéros de la fonction <math>\zeta(s)</math> et ses conséquences arithmétiques'', Bulletin de la Société Mathématique de France, Vol. 24, 1896, pp.&nbsp;199–220, [http://www.numdam.org/numdam-bin/fitem?id=BSMF_1896__24__199_1 online] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20120717195014/http://www.numdam.org/numdam-bin/fitem?id=BSMF_1896__24__199_1 |date=2012-07-17 }}
* ''Leçons sur la propagation des ondes et les équations de l’hydrodynamique'', Paris, Hermann, 1903, [http://www.archive.org/details/leconssurlaprop00hadagoog online]
* ''Leçons sur le calcul des variations'', Vol. 1, Paris, Hermann, 1910, [http://www.archive.org/details/leonssurlecalc00hadauoft online]
* ''Le problème de Cauchy et les équations aux dérivées partielles linéaires hyperboliques'', Yale University Press, Oxford University Press 1923, reprint Dover 2003
* ''La série de Taylor et son prolongement analytique'', 2nd edition, Gauthier-Villars, 1926
* ''The Psychology of Invention in the Mathematical Field'', Princeton University Press, 1945, reprint Dover: 1954, 1990, 2003, ISBN 978-0-486-20107-8, [http://www.archive.org/details/eassayonthepsych006281mbp online]
* ''The Mathematician's Mind: The Psychology of Invention in the Mathematical Field'', Princeton, 1996

=== Traduceri în limba română ===
* ''Lecții de geometrie elementară. Geometrie în spațiu'', Editura Tehnică, București, 1961
* ''Lecții de geometrie elementară. Geometrie plană'', Editura Tehnică, București, 1962

== Note ==
<references />

== Bibliografie ==
* {{fr icon}}Vladimir Maz'ya, Tatiana Shaposhnikova, ''Jacques Hadamard, un mathématicien universel'', EDP Sciences, 2005. ISBN 9782759802074.

== Vezi și ==
* [[Produs Hadamard]]

== Legături externe ==
* [http://www-history.mcs.st-andrews.ac.uk/Biographies/Hadamard.html  ''MacTutor`s History of Mathematical Archive'']
* [http://www.genealogy.ams.org/id.php?id=2455  ''The Mathematics Genealogy Project'']

{{Control de autoritate}}

{{DEFAULTSORT:Hadamard, Jacques}}
[[Categorie:Nașteri în 1865]]
[[Categorie:Decese în 1963]]
[[Categorie:Membri ai Academiei Franceze de Științe]]
[[Categorie:Specialiști în teoria numerelor]]
[[Categorie:Matematicieni evrei]]
[[Categorie:Matematicieni francezi din secolul al XIX-lea]]
[[Categorie:Matematicieni francezi din secolul al XX-lea]]
[[Categorie:Profesori ai Collège de France]]
[[Categorie:Absolvenți ai École Normale Supérieure]]
[[Categorie:Profesori universitari francezi]]
[[Categorie:Specialiști în geometrie]]
[[Categorie:Astronomi din secolul al XIX-lea]]
[[Categorie:Astronomi din secolul al XX-lea]]
[[Categorie:Astronomi francezi]]
[[Categorie:Laureați ai Premiului Poncelet]]
[[Categorie:Atei francezi]]
[[Categorie:Oameni din Versailles]]
[[Categorie:Membri ai Academiei Regale Neerlandeze de Arte și Științe]]
[[Categorie:Membri de onoare din străinătate ai Academiei Române]]
[[Categorie:Eponime ale asteroizilor]]