Vizualizare sursă pentru „Grafit”

{{Infocaseta Mineral
|nume='''Grafit'''
|imagine= Graphite mineral aggregate.jpg|250px
|Formula chimică =  C
|Clasa mineralului =  semimetale, nemetale
|Sistem de cristalizare =  hexagonal
|Clasa cristalului =  bihexagonal-bipiramidal <math>6/m\ 2/m\ 2/m</math>
|Culoare =  cenușiu până la negru
|Urma =  neagră
|Duritate =  1-2
|Densitate =  2,1 - 2,3
|Luciu =  metalic, mat
|Transparență =  opac
|Spărtura =  neregulată, flexibil
|Clivaj =  perfect
|Habitus =  hexagonal, plăci, solzos, [[cristal]]e mici, masiv, agragat granular
|Suprafața cristalului =   {001}
|Cristale gemene = 
|Punct de sublimare =  3700&nbsp;°C
|Conductivitate termică = 
|Refracția =   n=1,93-2,07 (roșu)
|Refracția dublă =   
|Pleocroism =  roșu intens
|Deviația optică =  uniaxial negativ
|Unghiul de dispersie =
|reactivitatea chimică = insolubil în acizi
|Minerale asemănătoare = [[molibdenit]]
|Radioactivitate =  inexistent
|Magnetism =  grafitul pirolitic este magnetic bipolar
|Caracteristici speciale = anizotropie (ex. duritate)
}}

'''Grafitul''' sau '''plombagina''' (denumire de specialitate) este un [[mineral]] răspândit în natură ce face parte din categoria nemetalelor, fiind după [[diamant]] un element stabil datorită structurii simetrice de ''C''<sub>60</sub> cu o [[compoziție chimică]] de [[carbon]] pur cristalizând [[hexagon]]al, rar [[romboedru|romboedric]] sau fiind sub formă [[Solid amorf|amorfă]]. Grafitul are în structură cristale opace de culoare neagră, hexagonale, formă tabulară, solzoasă, sau bare. <br />Luciul fiind metalic la formele cristaline și mat la agregatele amorfe. Duritatea pe scara Mohs este între 1 - 2, densitatea 2,1 - 2,3 având o urmă neagră cenușie.

Denumirea de '''plombagină''' este folosită și pentru a se face referire la un tip de [[hârtie]] acoperit cu grafit ce servește la multiplicarea textelor. Obiectul mai este cunoscut și ca ''hârtie de [[Indigo (dezambiguizare)|indigo]]'', denumire dată de culoarea caracteristică.

== Caracteristici ==
Grafitul sublimează la o temperatură de 3825&nbsp;°C, este insolubil în acizi, devine magnetic bipolar numai după o tratare pirolitică (încălzire), are un caracter anizotropic accentuat (de ex. radiația solară este [[izotropie|izotropă]] (uniformă în cele 3 dimensiuni, laserul este anizotrop) și este un bun conductor electric.
* coeficient de dilatare liniară °C - 7.86
* punct de fierbere °C - 4200
* căldură latentă de topire Kcal/Kg - ≈4000
* căldură specifică Kcal/Kg x °C - 1,170
* conductivitate termică la 20&nbsp;°C Kcalx0,001/°C x cm x s - 0,012
* căldură de ardere Kcal/Kg ≈7800

== Istoric ==
Etimologia termenului provine din limba greacă: γραφειν (graphein) = a scrie, aceasta fiind datorată urmei negre lăsată pe hârtie, proprietate care a determinat folosirea mineralului în fabricarea minelor de creioane. In epoca târzie a fierului (între secolul V și I [[î.e.n.]]) grafitul era folosit la înnegrirea obiectelor din ceramică, unele din acestea fiind descoperite în [[Passau]].

== Răspândire ==
Grafitul apare în natură sub formă de granule, în rocile metamorfice bogate în carbon, și ca vinișoare sau sub formă de [[filon]] în [[pegmatit]]e. <br />Mineralul este exploatat în [[România]], [[China]], [[Coreea]], [[Madagascar]], [[Zimbabwe]], [[Brazilia]], [[Cehia]], [[Ucraina]] și [[India]] în [[minerit|mine]] și cariere de exploatare la zi a grafitului, în total 600.000 tone pe an.

== Producere pe cale sintetică ==
Prin cocsificarea (încălzirea sub un curent de [[aer]] la 3000&nbsp;°C) a materialelor bogate în [[carbon]], cum sunt [[cărbune]]le brun, [[antracit]]ul, [[petrol]]ul sau unele materiale sintetice, se produce o transformare a materialului amorf bogat în carbon în grafit policristalin.

== Structură ==
[[Fișier:graphit_gitter.png|right|thumb|Structura hexagonală a cristalelor de grafit]]
În grafitul cristalin există o structură de straturi paralele (straturi bazale); aceste straturi au legături covalente hexagonale între atomi (o legătură stabilă), în schimb două straturi alăturate sunt legate între ele prin legături ionice (legături labile). Această modificare de legături prin schimbarea de direcție determină anizotropia grafitului, ce atrage după sine:
* clivajul perfect dintre straturi
* proprietățile de izolator termic și electric prin stratul bazal (ortogonal) și conductivitatea bună termică și electrică în lungul straturilor bazale. 
În așa numitele fibre carbon există straturi paralele, dar nu ca filele unei cărți, ci ca file îndoite, șifonate; prin tratare (piroliză) aceste straturi (file) vor fi netezite, rezultând fibrele de carbon, care pe o anumită direcție sunt bune conducătoare termice și electrice.

== Vezi și ==
* [[Reacție Boudouard]]
== Legături externe ==
* {{commonscat-inline|Graphite|Graphit}}
* {{de icon}}[[Mineralienatlas:Graphit]] (Wiki)
* {{en icon}}[http://webmineral.com/data/Graphite.shtml Webmineral - Graphite]
* {{en icon}}[http://www.mindat.org/min-1740.html MinDat - Graphite]

{{Minerale}}
{{Elemente native}}

[[Categorie:Compuși ai carbonului]]
[[Categorie:Elemente native (minerale)]]
[[Categorie:Forme alotropice ale carbonului]]